12,770 matches
-
mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X Documentele menționate anterior au fost fundamentale pentru Magisteriul Bisericii, de aceea considerăm necesară abordarea lor în contextul istoric, unde capătă substanțialitate. Înaintea Conciliului de la Trento, odată cu inventarea tiparului, Papii în special Papa Leon X (1513-1521) și Papa Paul III (1534-1549) și-au dat seama de importanța "opiniei publice" și de noua direcție către care se îndrepta comunicarea; ei au avut numeroase intervenții în acest domeniu 105. Papa Clement
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și ai societății pentru a atrage mulțimile, un loc fruntaș este ocupat, fără îndoială, de folosirea în scopuri josnice a tiparului, încă de foarte mult timp. Astfel, au avut grijă să nu treacă măcar o zi fără să publice sau să multiplice tot mai multe cărți necurate, reviste și foi volante înțesate cu minciuni, calomnii și cuvinte viclene"112. Sfântul Părinte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai ales atunci când, prin natura lor, reușeau să atingă și să-i miște nu doar pe indivizi, dar și mulțimile, popoarele, întreaga societate. Din această cauză, pot fi numite mijloace de comunicare socială 160. Dintre ele, cele mai importante sunt: tiparul, cinematograful, radioul și televiziunea. Acestea reprezintă unelte de culturalizare, care pot contribui la progres prin informare, circulația ideilor, formarea opiniei publice toate stipulate în Drepturile omului și ale cetățeanului 161. Biserica vedea ca o datorie a sa dar și ca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de un autentic magisteriu moral, civil și religios. Ele aveau rolul de a concilia în felul acesta libertatea de gândire și de alegere cu exigențele adevărului și corectitudinii 164. Dintre toate mijloacele de comunicare, Biserica a acordat o importanță majoră tiparului în speță presei scrise, ținând cont și de faptul că o lungă perioadă de timp a fost printre puținele componente ale mass-mediei de astăzi. S-au păstrat numeroase referiri și precizări în documentele privitoare la comunicare și la mass-media; avem
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolici în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Mijloacele media au venit în ajutorul Bisericii încă de la început; de exemplu, inventarea tiparului a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ajutorul Bisericii încă de la început; de exemplu, inventarea tiparului a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
suspendarea forțată a apariției revistei 385. Printre cei închiși s-au numărat și protopopul Ioan Bălan și Monseniorul Auner. O consecință imediată a acestei măsuri a fost faptul că numărul trei pe anul 1916 al revistei, care fusese pregătit pentru tipar, nu a mai apărut 386. În anul 1921, H. Frollo a sugerat faptul că: "la baza persecuției anticatolice ar fi stat și unele articole publicate de cei arestați în 1916 în Revista Catolică". Acest fapt nu s-a probat prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
publicate în Buletinul parohial aveau rolul de a "arăta diferitele ramuri ale vieții spirituale catolice,de a prezenta știri cu privire la viața catolică din eparhie și de a da lămuriri asupra concepțiilor eronate, care deseori se furișează printre știrile aduse de tipar sau care circulă, greu de controlat chiar și printre enoriașii catolici"408. Un alt motiv al apariției revistei Buletin parohial a fost "dorința de a fi un prieten al familiilor catolice care să dea deslușirile necesare pentru o viață creștinească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la situația din primul an de apariție a tipăriturii Lumina creștinului, Anton Gabor a afirmat că: "la sfârșitul anului ne-am scos cheltuielile făcute cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În bilanțul făcut după 30 de ani de apariție a publicației Lumina creștinului, preotul D. Herghelegiu(redactor în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a informațiilor. Centralizarea, amploarea și universalitatea Bisericii Catolice au avut la bază două elemente de maximă importanță: existența unei limbi "oficiale", unice (latina), care a asigurat unitatea întregii Biserici Catolice (indiferent de întinderea zonei geografice) precum și controlul și accesul asupra tiparului și a producției de carte 804 (într-o anumită perioadă a istoriei), care s-au pierdut odată cu prăbușirea "vechiului regim" și apariția "statului liberal"; aceste evenimente au dus la repoziționarea Bisericii în noua ordine politico-socială. În contextul sus-numit, Vaticanul s-
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
manifestare internă, adresată responsabililor și specialiștilor presei din cadrul Bisericii Catolice, pe când cea de a doua (expoziția) era organizată tocmai pentru a se prezenta tuturor dezvoltarea, amploarea și reușitele presei catolice din lumea întreagă; iată una dintre motivații: "Expoziția sărbătorește puterea tiparului catolic din lumea întreagă. Arma Veritatis stă scris în unele colțuri și pe fruntea multor pavilioane"832. Perioada inițială prevăzută pentru desfășurarea acestei manifestări a fost aprilie-octombrie 1936, însă datorită amplorii și importanței majore, aceasta s-a deschis pe 12
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fiecare zi (cu excepția zilelor de luni, a două zile la Paști, a două zile la Craciun și de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apară în Atelierele Grafice Al. Țerek 1010. Tipografia Presa Bună a funcționat în Iași, și strada Ștefan cel Mare, nr. 56, într-o clădire proprie (special construită); deținea un motor electric de 10 cai putere, ce asigura funcționarea mașinilor de tipar. Ca materii prime, întrebuința tot ce era specific unei tipografii: o cantitate de hârtie foarte mare, mucava, cerneală de tipar, sârmă și pânză pentru legătorie, clei de valuri (toate procurate din țară). Mașinile erau prevăzute cu aparate speciale pentru prevenirea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
56, într-o clădire proprie (special construită); deținea un motor electric de 10 cai putere, ce asigura funcționarea mașinilor de tipar. Ca materii prime, întrebuința tot ce era specific unei tipografii: o cantitate de hârtie foarte mare, mucava, cerneală de tipar, sârmă și pânză pentru legătorie, clei de valuri (toate procurate din țară). Mașinile erau prevăzute cu aparate speciale pentru prevenirea accidentelor, în conformitate cu toate condițiile de siguranță a muncii. Valoarea Institutului Presa Bună, care cuprindea 2 mașini de tipar, cu toate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cerneală de tipar, sârmă și pânză pentru legătorie, clei de valuri (toate procurate din țară). Mașinile erau prevăzute cu aparate speciale pentru prevenirea accidentelor, în conformitate cu toate condițiile de siguranță a muncii. Valoarea Institutului Presa Bună, care cuprindea 2 mașini de tipar, cu toate cele necesare (motor electric, mașină de perforat etc.) se ridica în 1930 la aproximativ 909.000 lei1011. În 1927, personalul administrativ era format din mons. Anton Gabor, pr. Dumitru Romila, pr. Petru Pal. Existau 11 lucrători calificați: Gheorghe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în secolul al XX-lea când, folosindu-se de mijloacele de comunicare, aceștia au pus la îndoială unele concepte religioase și au acceptat anumite aspecte ale secularizării. Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în întreaga lume, tocmai datorită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, odată cu căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
direcțiile și la modul de dezvoltare a presei catolice, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale (de transmitere a viziunii acesteia despre societate și problemele contemporane și întărirea rolului ei în noua realitate politico-socială a modernității). Analiza presei catolice din România (încadrată în tiparul presei catolice dezvoltate în concordanță cu viziunea Sfântului Scaun despre mass-media și societatea modernă) a reflectat situația comunitătii catolice autohtone în prima jumătate a secolului al XX-lea, în raport cu instituțiile statului român, dar și cu Biserica Ortodoxă Română (Biserica dominantă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
De la neimplicare la alianță Emanuel, Plopeanu Propagandă și politică externă românească în secolul XX, Paul Nistor Putere și destin, Sol Shulman Romania post 1989, Catherine, Durandin & Zoe, Petre Zamolxis. Realitate și mit în religia geto-dacilor, Ioan Marius Grec Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
face cu o narațiune la persoana întâia sau la persoana a treia, istoria alunecă inevitabil către autobiografia personajului narator. În mod repetat, fie că e vorba de Doris Lessing, David Lodge, Martin Amis, istoria recurge la povestirea unei vieți ca tipar de narare. Nu mai multe vieți de importanță egală, ca în arhitectura impresionantă a unui Galsworthy, chiar Dickens. O singură viață, ce le înghite pe toate în faldurile ei. Unicitatea eroului Desperado, capttivarea lectorului, stau în tiparul narativ individualizant. Incidentele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
unei vieți ca tipar de narare. Nu mai multe vieți de importanță egală, ca în arhitectura impresionantă a unui Galsworthy, chiar Dickens. O singură viață, ce le înghite pe toate în faldurile ei. Unicitatea eroului Desperado, capttivarea lectorului, stau în tiparul narativ individualizant. Incidentele se adună în biografia unui singur erou, toți ceilalți fiind simple pretexte pentru desfășurarea acțiunii. Cu toate că momentele intrigii ne sunt dezvăluite dezordonat, cronologia există și se impune. Autorul nu o violentează, dar nici nu respectă redarea ei
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o justificare a cauzalității, nu mai ordonează acțiunea. Din contră, autorul construiește cu migală o acțiune răvășită, o cronologie alambicată. Personajul central, unicul pe care trebuie să facem efortul să-l înțelegem, gândește după legile inteligenței lui, care distrug orice tipar, orice ordine, orice încercare de clarificare sau explicare totală prin ordonare, cronologică ori de alt fel. Acțiunea Desperado are absolut întotdeauna un final deschis. Autorul nu conchide peremptoriu unde trebuie să înceteze interacțiunea carte-cititor. El pune punct pentru că a epuizat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ori o năucire a vechiului meu fel de a înțelege? Sfidarea e punctul de pornire al oricărei convenții. Cu toții am fost cândva tineri. Există totuși o deosebire: de multe veacuri, din antichitate până la realismul acestor vremi, cititorii au urmat un tipar, acela al cronologiei, al cuplului care trăiește (ne)fericit până la adânci bătrâneți. Cuplul și finalul cert sunt două convenții demodate și tocite. Iată cum ajung autorii Desperado să sfideze ficțiunea tradițională din temelie. Sfidarea lor e mai profundă decât hibridizarea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ci doar foarte atentă, solicitată să cerceteze fiecare cuvânt. Detaliul trecut își face loc în discursul prezent. Apanajul acestui discurs prezent, care nu modifică deloc trecutul, e claritatea cu care rememorează și explică indirect. E de remarcat claritatea limbajului Desperado. Tiparul narativ e exasperant, dar frazele prin care intrăm în legătură cu el sunt cum nu se poate mai accesibile. Romanul Desperado, prezentul Desperado, sunt în aparență accesibile, în esență o piatră de încercare pentru memoria și capacitatea combinatorie a lectorului, care iese
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de cronologie, finalul de orice fel, (ne)fericirea cuplului, ideea în sine de roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine are vreme să-i dea crezare că scapă din tipare (inclusiv tiparul temporal) și face viață. Post-timpul operei Desperado relectura Confruntat cu contradicția dintre dorința autorului Desperado de a-și ancora opera în real și nevoia lui de a se delimita de tot ce s-a mai făcut, de a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
finalul de orice fel, (ne)fericirea cuplului, ideea în sine de roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine are vreme să-i dea crezare că scapă din tipare (inclusiv tiparul temporal) și face viață. Post-timpul operei Desperado relectura Confruntat cu contradicția dintre dorința autorului Desperado de a-și ancora opera în real și nevoia lui de a se delimita de tot ce s-a mai făcut, de a pleca din
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]