12,522 matches
-
palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p. 61 16 Op. cit., p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
combat pour l'émancipation de Juifs de Roumanie devant le Congrès de Berlin (1878-1880), Montpellier, 1988 23 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 17-18 24 Op. cit., pp. 37-38 25 Op. cit., pp. 79. Iorga își amintea cu tristețe: "Nu-mi amintesc să fi pășit pragul casei mele vreunul din colegii mei" 26 Op. cit., pp. 72-75 27 Op. cit., pp. 137-139 28 Op. cit., pp. 101-102 29 Op. cit., p. 137 30 Op. cit., p. 115. Iorga avea în familie un singur om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre dumneavoastră peste 200 de ani? Nicolae Iorga a fost un scriitor extrem de prolific, nimeni nu va putea crede că a fost în stare să scrie atît de multe cărți în atît de multe domenii." La care Iorga, cu profundă tristețe, a replicat: Iar opera lui a fost sortită să nu fie citită de contemporanii săi și de cei de după el... , aceasta a fost să-i fie soarta". Șeicaru, op. cit., pp. 73 și 90. Dar Iorga le spunea uneori alor lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ocazia să judece plauzibilitatea acestor opinii, apelînd la surse mai puțin dominate de prejudecăți decît E. Lovinescu 93 Șeicaru, op. cit., p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesantă tratînd Istoria slavilor de răsărit (History of Eastern Slavs), el remarca cu tristețe: "Mă întreb dacă un singur suflet măcar a citit-o vreodată". O viață de om așa cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cit., vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru, op. cit., pp.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Munteanu, op. cit., p. 446 142 Goga era un fascist liric. Cînd a aflat că în timpul puciului (care a dus la asasinarea n.t.) lui Dolfuss, trei naziști austrieci au strigat "Heil Hitler!" înainte de a fi executați, el a remarcat cu tristețe: Dacă măcar trei oamei ar muri în acest mod pentru mine!" Memorii, vol. VII, p. 273 143 Corneliu Zelea Codreanu, "Circulare, Scrisori, Sfaturi, Gînduri" (volum litografiat), p. 5 144 Heinen, op. cit., pp. 331-339. Radu Lecca va deveni în timpul celui de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
termeni de profit și pierdere industrială, nici În funcție de valoarea netă a bunurilor naționale În 1945 față de 1938, ci În distrugerea palpabilă a comunităților și a mediului Înconjurător. De aici trebuie să Începem pentru a Înțelege trauma din spatele imaginilor pline de tristețe și deznădejde care au atras atenția observatorilor În 1945. Foarte puține erau orașele europene, mari sau mici, care au scăpat din război neatinse. Printr-un acord tacit sau din pură Întâmplare, centrele istorice ale unor orașe europene celebre - Roma, Veneția
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
plâns. Musulmanii bosniaci, ce-i drept, au avut puține ocazii să comită crime de război - fiind, În cea mai mare parte a timpului, ținta agresiunii altora. Pierderile lor sunt cele mai deplorabile - iar distrugerea orașului Sarajevo un motiv aparte de tristețe. Deși avea dimensiuni reduse, capitala bosniacă era un oraș cu adevărat cosmopolit, poate ultimul dintre centrele urbane multietnice, multilingve și ecumenice care erau cândva gloria Europei Centrale și a Mediteranei răsăritene. Sarajevo va fi reconstruit, dar nu poate fi reconstituit
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
altar a fost o evadare sufletească și am putut rosti un Tatăl Nostru și aprinde o lumânare, dorință împlinită acum. Eram singur, ceilalți vizitatori s-au dus în grup la locul unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
părinți și străbuni, în duhul Căpitanului și a morților săi, printr-o trăire aspră și severă care trezește în sufletul lui vibrații dumnezeiești prin care reușește să pună în lumină vocația gândirii înalte, biruind tentațiile amăgirilor tulburătoare și amarul multor tristeți, împodobindu-și pașii cu fapte mari care îi înalță fruntea și se cuminecă prin ele. Prin jurământ, în sufletul legionarului se înscăunează legi și porunci cu care va înfrunta mișelii, spadă și scut în veșnicele sale bătălii, sub stindardul Legiunii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
un urcuș ce continuă întru desăvârșire. Temnița, pentru el, a fost un popas pe drumul ales, convins că vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat. Aici, la Galați, ne-am despărțit. Despărțirea noastră a fost grea. Nu este bine să fii stăpânit de grijile de mâine. Și binele și răul trec ca valul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte. El luptă pentru a construi un om nou necopleșit de valurile lumești, tristeți sau bucurii trecătoare. El e un ziditor de noi veacuri, nu un profanator, un dărâmător. Îmi amintesc că după 23 august 1944, în toate ocaziile, în instituții, intreprinderi, școli, pe toate trotuarele și la toate sărbătorile inventate de comuniști, se
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
neam, până la jertfa supremă. Asemenea Mântuitorului Iisus Hristos, nu au greșit nimic, au dat jertfa din iubire, pentru care sunt veșnic osândiți de adevărații dușmani ai neamului nostru și al lui Hristos. În sufletul autorului se simte o urmă de tristețe. Jertfa martirilor din închisorile comuniste, în loc să ducă la canonizări de Sfinți, spre modele umane care să schimbe destinul României și al acestui popor minunat, nu numai că e trecută sub tăcere, dar e stigmatizată și chiar pusă la zid de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Éditions Garzanti de Milan, Italie 1074 → 1995 : traduction en italien de quelques poèmes de Blaga, parue à Timișoara à l'occasion du Centenaire Blaga (recueil bilingue)1075 → 1995 : traduction en allemand de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), parue aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1076 → 1995 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Cartea Aromana de Constantă 1077 → 1995 : traduction en suédois de quelques poèmes de Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1079 → 1998 : traduction en allemand du recueil Mirabila sămânță, parue aux Éditions Universal Dalsi de Bucarest 1080 → 1999 : traduction en hongrois de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), păru aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1081 → 1999 : traduction en portugais du recueil La curțile dorului (Nas cortes de saudade : Anthologia poetica), parue aux Éditions Minerva de Bucarest 1082 → 2000 : traduction en aroumain
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
rappelle leș autres recueils bilingues dédiés aux poètes roumains qui ont été publiés par la maison d'édition Grâi și Suflet. Le centenaire de la naissance de Lucian Blaga a été célébré par la parution de la traduction en allemand du recueil Tristețe metafizica.1271 En 1996, la même maison d'édition publie deux recueils de Tudor Arghezi, traduits en français et en allemand.1272 Le recueil contient 125 poèmes choisis, qui représentent " environ un quart de l'"émerveillante" création lyrique de Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
créent. Voilà l'exemple du poème Melancolie (Mélancolie) du recueil Leș poèmes de la lumière, dans la traduction de Jean Poncet, que nous avons disposé selon le principe de la symétrie axiale : Un vânt răzleț își șterge lacrimile reci pe geamuri. Ploua. Tristeți nedeslușite-mi vin, dar toată durerea, ce-o simt, n-o simt în mine, în inimă, în piept, ci-n picurii de ploaie care curg. Și altoita pe ființă mea imensă lume cu toamnă și cu seară ei mă doare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La traductrice applique un ajout de graphèmes seulement lorsqu'elle sent le besoin de souligner davantage un élément du texte de départ : Ar trebui să tai iarbă pe unde-ai trecut. Cu coasă tăgăduirei pe umăr/ în cea din urmă tristețe mă-ncing. (Amintire) (Blaga, 2010 : 532) Je devrais faire place nette, / oui, je devrais faucher l'herbe là où tu es passé. / Sur mon épaule pèse la faux du négateur/ et la dernière tristesse me ceint leș reins. (Mémoire) (Stolojan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
beauté de la vie. Dans leș poèmes de maturité, le moi poétique ne croit plus aux miracles : " [...] am cântat cu pescarii [...]/visând corăbii încărcate/de un miracol străin. " " [...] j'ai chanté avec leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se-mplinește ! " " [...] oh, aucun miracle ne s'accomplit./ Ne s'accomplit, ne s'accomplit ! " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 355) ; " spre crudă, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș pêcheurs [...]/rêvant des navires chargés/de miracle étranger. " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 353) ; " [...] oh, nicio minune nu se-mplinește./ Nu se-mplinește, nu se-mplinește ! " " [...] oh, aucun miracle ne s'accomplit./ Ne s'accomplit, ne s'accomplit ! " (Tristețe metafizica/Tristesse métaphysique) (Miclău, 1978 : 355) ; " spre crudă, spre sacra uimire " " vers un étonnement cruel et sacré " (Văzduhul semințe mișcà/L'air emportait des graines) (Miclău, 1978 : 497) ; Leș termes " minune " (" merveille ", " miracle "), " uimire ", " mirare " (" étonnement "), qui font pârtie du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de compenser la perte pour ne pas affecter le message global. 5. 2. 5. Contresens Quelques versions de notre corpus contiennent beaucoup de contresens, c'est-à-dire des sens contraires au message du texte source. Nous présentons ci-dessous une liste non-exhaustive : " tristeți nedeslușite " (" des tristesses incompréhensibles ") " des tristesses indécises " (Melancolie/ Mélancolie) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 83) ; " ierburi înalte și goale " " leș herbes hautes et vides " (Biblică/Biblique) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 187). La version de Veturia Drăgănescu-Vericeanu est fondée sur un manque de logique : leș herbes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
University Press, Columbus, 1989. BLAGA, Lucian, I poemi de la luce, édition soignée par Marin Mincu et Sanro Albisani, Garzanti, Milan, 1989. BLAGA, Lucian, Poesii/Poesie, sélection, traduction et note introductive par Viorica Bălteanu, Timișoara, Editura de Vest, 1995. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Grâi și suflet, Bucarest. BLAGA, Lucian, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, Cartea Aromana, Constantă, 1995. BLAGA, Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Sömnlös wind : Dikter, traduit par Jan Milos, Eslöv : AB Gondolin, 1995. BLAGA, Lucian, Božja senka, traduit par Petru Krdu, Râd, Beograd, 1995. BLAGA, Lucian, Der wunderbare Samen, Deutsche Nachdichtung und Geleitwort von Wolf Aichelburg, Universal Dalsi, Bucarest, 1998. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica, traduit par Lajos Áprily ; édition soignée par Ion Acsan ; préface par Elemér Jancsó, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 1999. BLAGA, Lucian, Nas cortes de saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le chant..., p. 108. (Texte source : " aplecat peste întrebările lumii ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118). 850 Lucian Blaga, Psalm (Psaume), în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 27. (Texte source : " întrebătoarele mele tristeți ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 105). 851 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 108 : " Je ne sais toujours pas pourquoi tu m
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
connaissance illimitée, à l'expérience totale, à l'union frénétique avec le flux vital. " Notre traduction. 862 Lucian Blaga, Amintire (Mémoire), în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 45. (Texte source : " coasă tăgăduirei ", " cea din urmă tristețe ", în Lucian Blaga, Amintire, în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 121.) 863 Lucian Blaga, Vreau să joc! (Je veux danser!), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.), Lucian Blaga ou le chant..., op. cît., p. 34. (Texte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
p. 21.) 864 Lucian Blaga, Tăgăduiri (Désaveux), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 81. (Texte source : " Grele din înălțime cad ciocârlii/că lacrimi sunătoare ale dumnezeirei peste ogor. Pretutindeni e o tristețe. E o negare. E un sfârșit. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 160.) 865 Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît., p. 193. 866 V. Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduit par Jean Poncet, în Jean Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]