13,667 matches
-
Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
monumentelor istorice din județul Bacău că monument de interes local este , datând din 1895, si situat în satul Radomirești. Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o priveliște deosebită și constituie o zonă favorabilă pentru producția de cereale, legume, fructe, vită de vie, dar și un sector zootehnic de creștere a animalelor și păsărilor. Pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează activități economice dintre cele mai variate, funcționând o societate cu răspundere limitată, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociații familiale și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Costumul popular de aici iese în evidență prin cromatica specifică, prin gama largă de motive decorative, toate acestea fiind rodul unei fantezii deosebite a creatorilor populari. Ocupația de bază a locuitorilor catolici din Somușca a fost și este agricultura. Creșterea vitelor constituie o altă îndeletnicire importantă pentru locuitorii din zonă, aceștia mai practicînd și o serie de ocupații complementare cum ar fi: stupăritul, pomicultura, viticultura, precum și meșteșuguri mai restrînse practicate în sat de către lemnari ori dulgheri. Obiceiurile calendaristice sunt deosebit de importante
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
pe la 1848. Taxele ce se încasau erau socotite în galbeni, icusari și huseși. La 1864 iarmarocul a trecut în stăpânirea statului. Prin decretul regal din 3 Februarie 1884, comuna Cașin a fost autorizată să perceapă 1% din prețul vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lux cu belciuge nichelate, și o librărie cu cărți evreești. Apoi menagerii, circuri, panorame, comedii, ateliere de fotografii și multe alte distracții. Mărfurile se vindeau cu toptanul și cu bucata în valoare de sute de mii de lei. Oborul de vite era de asemeni foarte renumit. Se strângeau până la 1000 de perechi de boi, 600 de vaci de lapte, capre și cai de muncă. Boierii din Moldova și Grofii din Ardeal aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
muncă. Boierii din Moldova și Grofii din Ardeal aduceau spre vânzare mulți cai și armăsari de lux. Cei mai serioși cumpărători de boi pentru plug și vaci de lapte erau ploeștenii și brăilenii. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
John Lubbock. ul este penultima epocă a preistoriei și cea mai scurtă, ea a urmat după mezolitic și a precedat epoca metalelor, caracterizată prin folosirea uneltelor de piatră lustruită și metalurgiei primitive a cuprului, prin apariția agriculturii primitive, a creșterii vitelor și a olăriei. Epoca neolitică urmeză pleistocenul final "epipaleoliticul" și holocenul timpuriu, "mezoliticul". Neoliticul începe o dată cu practicarea agriculturii și se încheie o dată cu apariția metalurgiei specializate a cuprului în epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se referă la
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
o coroană. Ca județ de munte, agricultura a fost slab dezvoltată în Brașov. O bună parte a terenurilor județului erau acoperite de culturi de cartofi, iar în zonele deluroase erau plantate livezi. O îndeletnicire de seamă era și creșterea animalelor (vite cornute, porcine). Industria județului se concentra în orașul Brașov. În 1925 acesta avea centre de producție în industria chimică, metalurgică, de construcții, alimentară, textilă, de mașini, farmaceutică și ușoară. Zonele înconjurătoare excelau în industria metalurgică, extractivă, de construcții, alimentară, textilă
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
pământurile până când au ajuns să fie preluate de mari boieri și pe de altă parte de mocani transilvăneni stabiliți în Țara Românească. Localnicii au păstrat multă vreme portul tradițional muntenesc cu influențe transilvănene. Ei se îndeletniceau la început cu creșterea vitelor, dar după aceea cu dogăria și cu exploatarea lemnului, astfel că nu au fost știutori de carte, primele școli în comună apărând abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Tot sfârșitul secolului al XIX-lea a adus un impuls industriei
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
pe valea Buzăului), Brașov (prin pasul Buzău) și București (prin Cislău, Vălenii de Munte și Ploiești). Așezările din zona văii Bâscăi Roziliei au fost înființate începând cu secolul al XVI-lea, o parte din ele fiind la început târle pentru vite ale moșnenilor de pe valea Buzăului (în special din zona Sibiciu), devenite apoi așezări permanente; este cazul unor sate ca Păltiniș și Furtunești sau al unor sate astăzi dispărute (Lunca Pârciului, Roscoi, Argăsălești) devenite astăzi parte a altor sate. Alte așezări
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
din Munții Buzăului. În perioada fanariotă, un grec pe nume Enache Persescu a achiziționat și el pământuri de la moșnenii din zonă. În timp aceștia au devenit clăcași pe moșia Bâsca-Gura Teghii, din care motiv ei nu au mai putut crește vite și au început să practice dogăria, vânzând butoaie, putini și hârdaie de brad în târgurile de la Buzău și Mizil; meșteșugul s-a păstrat până în anii 1943, pierzându-se din cauza industrializării—mulți localnici s-au angajat la Societatea Forestieră „Göetz”, care
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a copilărit, el amintește și de vechea cetățuie, la începutul părții a III-a. ""Iar deasupra Condrenilor, pe vârful unui deal nalt și plin de tihărăi, se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindereii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa"". În partea a IV-a, el completează că Cetatea Neamțului se oglindește cu mâhnire, de atâtea veacuri, în ""Ozana cea frumos
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
1225 de locuitori din care 1227 români greco-ortodocsi iar 28 erau maghiari. Se menționează, deasemenea, existența unei biserici din lemn, "școală în regulă" cu un teritoriu de 4647 jugăre, cu păduri seculare, "indistrie de casă și de lemn, prăsire de vite, pomărit". Există deja din 1870 stație de cale ferată precum și oficiu telegrafic și poștal. Are aproximativ 35 m lungime, la o altitudine de 380 m pe versantul stâng al Crisului Repede în coasta Dealului Tipleului, izvor permanent de apă. Este
Bratca, Bihor () [Corola-website/Science/300848_a_302177]
-
s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și caii, pentru tracțiune. Oile erau în număr mic și mai mult pentru carne. Din bătrâni se știe că erau oameni care coseau cojoace și bitusi din piele de oaie argăsita(dubita). Petrea lu
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
2 m. A fost scos la lumină material arheologic care probează că a fost locuită în evul mediu între secolele X / XI - XVI . A fost dezvelita totodată o gospodărie țărăneasca alcătuită dintr-o locuința și o anexă, probabil grajd de vite datate pe baza materialului ceramic în secolele XI - XIII. În vederea dezvelirii ei a fost deschisă C2, cu dimensiunile de 6 x 6 m. A mai fost dezvelit un complex arheologic, respectiv o groapă menajeră, conținând un bogat material ceramic datând
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
de documente în 1569. În 1642 satul avea 20 de gospodării, iar în 1695 erau 18 familii și alte 13 case pustii. Un recensământ din anul 1721 consemnează în "Klein-Bistritz" 34 de gospodării, cu arături de 458 de găleți, 105 vite și 40 de oi. În 1750 erau înregistrate 42 de familii de sași, alte 12 văduve și 14 de români, cei mai mulți înregistrați ca păstori, adică fără seșii proprii. Satul înșirat de-a lungul pârâului Valea lui Tănase, cuprinde fronturi compacte
Dorolea, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300874_a_302203]
-
de pe malul drept, poziția sa geografică, l-a determinat pe regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, să declare localitatea oraș liber crăiesc, privilegiu de care nu s-a bucurat nici orașul Oradea (1405). Oamenii s-au îndeletnicit cu cultivarea pământului, creșterea vitelor și cu olăritul. Aceasta din urma preocupare este atestată în documente începând cu anul 1639. În veacurile XVIII - XIX, populația este într-o permanentă creștere numerică, Vadu Crișului fiind cea mai mare localitate de pe valea Crișului Repede. Compoziția etnică a
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
roată, iar aceasta mișcă tot angrenajul morii. Roata avea cupe, rotindu-se mișca piatra care se rotea pe piatra de ddesupt unde cădeau grăunțele din coș răsucindu-se obținându-se făina. Crescătorii erau renumiți pentru numărul mare de oi și vite mari. Stânele erau constituite dintr-un număr mare de oi, între 500-1200 de oi și erau deservite de un baci, un păcurar șef, doi sau trei ciobani, un băiat care dădea oile la strungă numit și strungaș. Stânașul era acela
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
1944 evreii din sat au fost adunați în Ghetoul de la Bistrița ("Lagărul de pe Dealul Dumitrei"). După ce au fost supuși la maltratări fizice și morale timp de două luni la Bistrița, în perioada 2-6 iulie au fost înghesuiți în vagoane de vite și deportați către Lagărul de concentrare Auschwitz. Puțini evrei s-au întors în viață, dar majoritatea nu au rămas în sat ci au emigrat spre Israel și SUA. Comunitatea evreiască supraviețuitoare a construit un cimitir nou evreiesc, (pe locația celui
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut, formându-se comuna prin emigrare mai mult de prin sate bucovinene și ardelene, aflând bune mijloace de trai în creșterea vitelor, căci trăiau numai cu lăptării și carne, vânat de soi, ba și bouri (zimbri), pești în abundență (între alții păstrăvi și lipeni mai mulți)." Profesorul Anton Coșbuc, care s-a referit în lucrarea sa la obârșia satului Leșu a analizat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
este la 7 km depărtare de calea ferată Dorohoi-Iași, construită și dată în folosință în 1896 . Această unitate administrativă-teritorială cuprinde trei sate: Vornicenii, Dealu-Crucii și Davidoaia. Satul Vorniceni este o așezare veche, relativ mare, specializată în cultura plantelor, creșterea animalelor (vite și oi), ocupații care s-au păstrat până astăzi. De asemenea ocupațiile tradiționale legate de prelucrarea cânepii, lânii, pielicelelor de miel, țesutul în stative și „războiul” vertical au reprezentat principalele surse de trai pentru locuitori. Celelalte două sate sunt mai
Comuna Vorniceni, Botoșani () [Corola-website/Science/300932_a_302261]
-
ce au contribuit la progresul agriculturii și a economiei naționale în general. Organele de expropriere și împroprietărire au avut un rol important în înfăptuirea legislației agrare. Exproprierea urmărea trei obiective: să dea țăranului pământ de arătură, să dea pășune pentru vite, să facă școli de agricultură, ferme model, prin care țăranii să învețe cum să-și organizeze gospodăriile. Se expropriau moșiile a căror suprafață trecea de 100 ha. Un număr mare de documente se referă la împroprietărire, care a fost o
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
arabile rămânând necultivate datorită îmbătrânirii populației. Această îmbătrânire a populației se datorează migrării tineretului în țările occidentale. Cu o suprafață de 212 ha de fânețe și multe pășuni în golul de munte, în Sebeș au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
dormi în ziua de Paști, dacă ai „paști”- prescura - dimineața, deoarece „Iți fură măgarul paștele”. A doua zi de Paști se organizează „hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele să iasă din grajd peste un lanț de fier, ca să fie sănătoase. Tot în această zi, seara, se face „sărcinător” pentru vite, se taie un pui de mesteacăn și se pune în grajd, aproape de intrare, zicându-se: ,Așe și ptiarî
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
hidede”, iar în duminica următoare, fiind ziua morților, nu se fac nunți. La Sânjeorj (Sf. Gheorghe) se lasă vitele să iasă din grajd peste un lanț de fier, ca să fie sănătoase. Tot în această zi, seara, se face „sărcinător” pentru vite, se taie un pui de mesteacăn și se pune în grajd, aproape de intrare, zicându-se: ,Așe și ptiarî relili di la grajd, cum ptieri mustu dân mesteacăn“. Se dau apoi oile în „cotare”, constituindu-se turmele care vor fi păzite
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]