14,079 matches
-
fălesc cu cele 115 personalități mai de seamă, din ultimile secole, dintre care 33 de profesori universitari și 16 academicieni născuți pe raza județului, din care amintim pe aviatorul Bănciulescu Gheorghe, care, în anul 1928, a fost primul aviator care zboară cu ambele piciare în proteze; ofițerul Dunca Nicolae, după ce a intrat și luptat cu armata lui Galibardi, în 1862 luptă în S.U.A. În Războiul de Secesiune; de actorul îndrăgit Miluță Gheorghiu, bine cunoscut de toți „Milu”; Kogălniceanu om istoric, om
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că nu-i ceva în regulă în mintea ei. Dar ea făcea niște repetiții, cum repetă actorii sau regizorii o piesă, înainte de a se juca. Ea își repeta fericirea". Mi-am imaginat "marea aventură". Ca într-o reclamă de vacanță, zburând pe șosea, bărbații salutând din mers, Maria Ivanovna, din ataș, agitând tricolorul. Trecători cu gura căscată, munți și ape în peisaj, cerul albastru, ca în abecedare, niște păsări, uimite de ceea ce văd, gata să uite că trebuie să zboare. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vacanță, zburând pe șosea, bărbații salutând din mers, Maria Ivanovna, din ataș, agitând tricolorul. Trecători cu gura căscată, munți și ape în peisaj, cerul albastru, ca în abecedare, niște păsări, uimite de ceea ce văd, gata să uite că trebuie să zboare. Dar visele sunt interzise tocmai visătorilor. "Marea aventură" s-ar putea întâmpla altora, care nu o doresc, unora care să nu suporte o călătorie cu motocicleta, dar Maria Ivanovna a murit înainte de a-și revedea bărbatul, a murit de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cu ochii în lacrimi... Nu știu cine îi mai cântase din trompetă lui Dumnezeu "Tatăl nostru"... * A dus-o tot așa; cânta ușor un "Tatăl nostru" cu rezonanțe metalice, ca o chemare disperată, ca o încercare de zbor undeva, mai sus, cum încearcă să zboare puii de rândunică neînvățați încă să zboare. Era mai mult decât o melodie de jale, era o confesiune disperată, nu știu ce era, un strigăt disperat... Dar nimeni nu a înțeles chemarea lui; nimeni din ceruri nu prea ascultă astfel de cereri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cântase din trompetă lui Dumnezeu "Tatăl nostru"... * A dus-o tot așa; cânta ușor un "Tatăl nostru" cu rezonanțe metalice, ca o chemare disperată, ca o încercare de zbor undeva, mai sus, cum încearcă să zboare puii de rândunică neînvățați încă să zboare. Era mai mult decât o melodie de jale, era o confesiune disperată, nu știu ce era, un strigăt disperat... Dar nimeni nu a înțeles chemarea lui; nimeni din ceruri nu prea ascultă astfel de cereri ale eroilor. Viața a trecut, nu ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
îndeplinească destinul. Niciodată, ca acum, păsările și oamenii nu au devenit inamici, dușmani pe viață și pe moarte. Nu știu ce ar fi simțit Icar, da Vinci, frații Wreight, de-ar fi trăit astăzi, când se proclamă uciderea generală a tot ce zboară. * Aseară am privit scene "tari" la t.v., păsări aruncate în containere de foc, moarte blestemată, o perfecționare a tehnicilor holocaustice. Celebra paiață, Jirinovski, instiga, la Moscova., la omorul total al păsărilor. Nu știu cum îl chema pe sfântul poreclit "Păsărarul", dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vă duceți și voi dracului după dânsa... Foc !» se auzi strigând pe vasul care se apropiase mult de noi. După câteva clipe, o lumină roșie scăpără prin nouri, un bubuit răsună în urma noastră și auzirăm bine șuierul unui obuz, care zburase pe deasupra capetelor. Ne-am lungit cu burta pe punte, schimbând cârma într-un bord, ca să fugim din drumul fregatei. Al doilea obuz izbucni în arboradă ; catargul din provă trosni, prăvălindu-se pe punte. Pânzele întinse și toate frânghiile încurcate, care
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și o pereche de ciorapi de mătase. În cazul în care amărâtele nu erau de vânzare, ci se atașau cu adevărat de ei, le băteau, uneori le făceau „poștă” sau le dădeau la propriu câte un șut în fund de zburau patru etaje. Nu voi uita aceste scene niciodată. Nu voi uita fata aruncată de-a berbeleacul pe scări, cale de patru etaje și pe atotputernicul student iranian, autorul șutului năprasnic stând în capul scărilor cu un rânjet de superioritate scârbit-disprețuitoare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
asumăm diferența, încercăm să migrăm în grupul de referință (cel a cărui parte ne-ar conveni să fim), să-l imităm, să-i intrăm în grații. Uităm adesea spusele lui Blaga: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Astfel se hrănesc complexele după care femeile aspiră să imite nediscreționar bărbații, romii se dezic de apartenența etnică pentru a fi acceptați, guvernanții imită limba normelor externe fără să o adapteze realităților interne sau să facă politici pentru apropierea de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
știe cum stau și spre ce ar trebui să tindă. Desigur, puteam face un proiect de cod universitar studiind doar codurile marilor universități din Vest. Însă credem că Blaga avea dreptate: „Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura”. Pe scurt, credem că demersul spre normativitate (juridică, etică) cuprinde: a) documentarea pe legi din societăți avansate; b) cercetarea problemelor specifice propriei comunități din zona care urmeză să fie așezată sub normă; c) proiectarea normelor în funcție de standarde și rezultate; d
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ulicioara asta, pe lângă o sinagogă. A doua zi după cutremur Soltana nea dus să vedem ce era cu bunicii. Chiar dacă pare curios, pe vremea aceea nu puteam comunica prin telefon, pur și simplu pentru că noi nu aveam așa ceva. Acoperișul sinagogii zburase, la fel peretele dinspre stradă: sinagoga apărea despicată, cu toate mațele afară. Alături, din hotelul Binder, rămăsese doar un morman de moloz. Cum echipele de salvare țineau strada închisă, am ocolit pe scările de la Râpa Galbenă. Asta s-a întâmplat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
era responsabilul unui dormitor de soldați. După semnalul de tăcere, a apărut locotenentul pentru a face împreună un rond de inspecție: «Caporal Calabria, e totul în ordine?». Totul e în ordine și în tăcere absolută, domnule locotenent. Nu se aude zburând nici o muscă», răspunse sigur și satisfăcut Calabria. Dar locotenentul, mult mai isteț decât el, s-a apropiat de paturile aliniate din dormitor și a tras păturile la o parte; sub ele nu dormeau îngerașii săi, ci erau păpuși făcute din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
extatic în contemplarea păsărelelor, îmbătându-se de trilurile și frumusețea penajului acestor creaturi minunate. Într-o zi a strâns de pe drum un pui de graur, căzut din cuib. L-a hrănit și l-a instruit. Graurul s-a obișnuit să zboare prin casă. Ieșea pe fereastră făcea un zbor printre acoperișuri și, apoi, se întorcea în colivie. Într-o zi de primăvară însă, în timp ce stătea pe pervazul ferestrei, a văzut trecând un stol de grauri. S-a unit lor și nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
băncilor spunând: «...et mortus est» (și a murit). Toți s-au întors. Era clericul Calabria. Toți au râs. Nici măcar don Vedovi nu a mai putut să-și stăpânească râsul și a închis cartea. În sfârșit, și acești patru ani au zburat. Ținta era de-acum aproape, iar marile dificultăți din primii ani de școală începeau să se destrame. Ba chiar, în ultima perioadă s-a simțit gratificat de note școlare mai bune. Va povesti, cu o satisfacție intimă, finalul unui examen
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în proprietatea parohiei. În 1960, în timpul restructurării zonei, casa a fost demolată, dar gestul și exemplul lui don Calabria se perpetuează și azi prin Slujitorii Săraci și Slujitoarele Sărace ale Divinei Providențe. Verona nu era un oraș mare și veștile zburau repede, chiar și fără mijloacele de comunicare din zilele noastre. Se vorbea adesea despre don Calabria și despre preocuparea sa în favoarea copiilor abandonați, atât în saloanele bune cât și în cocioabele populare. Vreun cunoscut a avut grijă să-l sfătuiască
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ca niște picături într-un fluviu invizibil care curge prin Trupul Mistic al lui Cristos». Iar într-o altă scrisoare întâlnim această imagine frumoasă: «Ne rugăm zi și noapte pentru unire. Bisericile sunt separate de ziduri înalte, porumbelul rugăciunii poate zbura peste toate zidurile». Don Calabria, dându-și seama că Wiman cunoștea destul de bine italiana, i-a trimis două cărți, Amare și Apostolica vivendi forma și i-a făcut abonament la L'Amico dei Buoni Fanciulli. Iar Wiman le trimitea acelor
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
camorra pînă o va extermina. Anunțat de Legație, își trimite oamenii ca în 24 de ore să-i fie adus vinovatul legat cobză... A trebuit să renunțe într-un timp mai scurt. Cînd forțele de poliție au înconjurat casa, pasărea zburase, iar ginerele șefului poliției napoletane străbătea apele albastre ale Mediteranei cu buzunarele pline, pe un vapor ce se îndrepta spre una dintre țările sud-americane care nu avea obligații contractuale de extrădare... O asemenea plagă socială, agravată de banditismul sicilian al
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Conclavul îl alesese deci pe cardinalul patriarh al Veneției, Sarto? În aceeași clipă, întreaga mulțime scotea o uriașă aclamație, căci din burlanul îndoit ieșea un nor greu de fum negru (datorită paielor ude...), semn al alegerii noului Pontif. Depeșa mea zbură către ghișeul de expediție în timp ce ferestrele loggiei de la Sfîntul Petru se deschideau larg, iar servitorii întindeau covoare pe balustradă. Urmă apoi apariția demnitarilor și proclamarea solemnă a Papei Pius al X-lea (care, conformîndu-se regulii stabilite de Leon al XIII
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
carne de vită, cerea o servire rapidă; un valet așezat în spatele fiecărui invitat îl pîndea cum mănîncă, stînd cu ochii în farfurie, și dacă, din întîmplare, acesta se oprea din mestecat pentru a vorbi cu vecinul, farfuria, uneori abia începută, zbura către bucătărie ca la semnul magic al unei zîne rele. În consecință, cei avertizați își luau măsurile de precauție. Mai văd și acum, la una din aceste mese (frecventele treceri prin Viena ale regelui Carol îi aduceau Legației onoarea a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
deja hotărît să schimbe echipa. Revenind asupra reținerilor pe care le avea față de Titulescu a căror expresie directă și mîniată o constatasem în aprilie 1931 se gîndea la el pentru o nouă combinație ministerială. De la Geneva la București și retur, zburau mesaje al căror sens îl percepem, fapt ce m-a pus în situația de a trimite demisia mea suveranului respinsă cu asigurările cele mai măgulitoare, asupra cărora nu mă înșelam. (În prima audiență, după revenirea la București, la observația mea
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu totul alte păreri. Între altele, socotim că s-a glumit prea mult pe seama unui așa-zis antisemitism al criticului. Cotidianul, 14-15 iulie 2001 Laurențiu Ulici Nu numai pentru că Laurențiu Ulici a scris despre el, adică despre Pigeon vole (Porumbelul zboară), i-a păstrat Ed Pastenague o amintire tandră și recunoscătoare. Ce-i drept, articolul acela îl recitim și azi cu plăcere. Trebuie spus că lui Ulici, excelent jucător de șah, îi era mai ușor decât altor critici să înțeleagă și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
a făcut-o Corpodean la Dinamo-Steaua. Plus că n-a avut nici acea doză de șmechereală compensatorie. A greșit pur și simplu, și-a luat bobîrnacele și nu i-a băgat la înaintare pe asistenți. Dar, cu toate acestea, el zboară, iar Corpodean e proclamat numărul unu, într un moment în care, în jurul său, plutesc o grămadă de acuzații, în fața cărora liderul proaspăt desemnat reacționează senin ca o zi de mai. Ne permitem să-l trimitem la reeducare pe Salomir, în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Această educație tactică se regăsește pe deplin în echipa lui Lippi. Nici un gest nu e gratuit, nici o pasă nu se dă de pomană. Cu acest stil, Italia a ajuns foarte sus, în timp ce argentinienii, mult mai estetici, exuberanți în grupe, au zburat deja cu viteză către casă. În contextul scandalului din Il Calcio, reflexele tactice funcționează și mai bine. Zambrotta închide banda pentru cruțarea lui Juve, iar Cannavarro sare la cap pentru Pessotto. În plină anchetă a procurorilor, Lippi ține și el
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
În mare parte din setul 4 și în aproape tot setul 5, Andy se sprijinea în rachetă precum babele la poartă, în toiag. Pat McEnroe nu mai prididea cu pungile, pe care numărul patru mondial le umplea ca unul care zboară pentru prima dată cu avionul. Roddick poate avea scuze, dar meritele lui Andrei rămîn. La mingea de meci a adversarului, în setul 3, a reacționat ca Năstase odinioară, trimițînd acel lob cu forehand-ul care poate figura nu numai în
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
special de cosmonaut, pe care îl îmbracă în grabă. Așează-te la pupitrul de comandă! îi spune robotul cu un glas metalic. Stabilește coordonatele și apasă butonul de pornire. Într-o fracțiune de secundă, nava spațială se pune în mișcare. Zboară ca gândul, trecând printre miile de stele strălucitoare. Din loc în loc, întâlnește planete mai mari sau mai mici, în jurul cărora se rotesc, neîntrerupt, mici sateliți. - Ce este acesta? întreabă băiatul, arătând către un corp ceresc ciudat, după care se înșiră
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]