125,387 matches
-
Peru (1978). A debutat publicistic în 1937 cu un eseu despre Mihai Eminescu în revista "Gând românesc". A colaborat cu studii și articole în revistel "România literară", "Ramuri", "Steaua", "Arbol" (Spania), "Revista Nacional de Cultura", "Imagen", "Aretusa", "El Nacional" (Venezuela), "Revista de los Andes" (Columbia), "Bufanda del sol" (Ecuador), "Studi e informazioni" (Italia) etc. a desfășurat o bogată activitate de hispanist. A scris mai multe volume despre literatura hispano-americană, a alcătuit "Antologia eseului hispano-american" (1975) și "Antologia criticii literare hispano-americane" (1986
Paul Alexandru Georgescu () [Corola-website/Science/337112_a_338441]
-
interesați în realitate doar de propria căpătuială. Analizând unele asemănări istorico-literare și lingvistice, istoricul literar Neculai Alexandru Ursu a susținut că pitarul Hristache ar putea fi pitarul H. Ioanide, care a colaborat cu versuri și proză, în perioada 1841-1844, în revista " Foaie pentru minte, inimă și literatură". În prezent o stradă din sectorul 1 al municipiului București, care intersectează Calea Dorobanților dinspre est, poartă denumirea Hristache Pitarul.
Pitarul Hristache () [Corola-website/Science/337115_a_338444]
-
Călinescu” din București (din 1957). Activitatea sa profesională este consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
consacrată, în exclusivitate, cercetării literaturii naționale sub diferite aspecte. A publicat, în colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
colaborare, trei volume dedicate presei literare românești din secolul al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea ("Reviste literare românești din secolul al XIX-lea", 1970; "Reviste literare românești din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
ale secolului al XIX-lea", 1974; "Reviste literare românești de la începutul secolului al XX-lea", 1976) și a colaborat la redactarea volumelor "Istoria literaturii române" (II, 1968), "Metododologia istoriei și criticii literare" (1969), "Studii de literatură universală și comparată" (1971), "Reviste progresiste românești interbelice" (1972), "Literatura română contemporană. I. Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Poezia" (1980), "Mihai Eminescu. Centenar" (1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de istorie literară au apărut în revistele "Contemporanul", "Cronica", "Luceafărul", "Manuscriptum", "Revista de istorie și teorie literară", "Steaua", "Transilvania", "Viața Românească". Cercetările sale individuale au fost consacrate biografiei și operei literare a lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale, aducând puncte de vedere noi și constituind
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
1984), "Atitudini și polemici în presa literară interbelică" (1984). A debutat publicistic în 1959 cu un articol publicat în "Studii și cercetări de istorie literară și folclor". Studiile sale de istorie literară au apărut în revistele "Contemporanul", "Cronica", "Luceafărul", "Manuscriptum", "Revista de istorie și teorie literară", "Steaua", "Transilvania", "Viața Românească". Cercetările sale individuale au fost consacrate biografiei și operei literare a lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale, aducând puncte de vedere noi și constituind materiale documentare de importanță fundamentală
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
importanță fundamentală în analiza creației literare a autorilor sus-menționați, deoarece apelează pentru elucidarea unor aspecte la științe înrudite: folcloristica, filologia, istoria, istoria artelor. Studiile sale au contribuit, de asemenea, la îmbogățirea literaturii române cu identificări ale unor noi opere, articole, reviste și alte colaborări literare. Stancu Ilin a publicat două cărți despre viața și opera lui Liviu Rebreanu: "Liviu Rebreanu în atelierul de creație" (1985) și "Liviu Rebreanu în agora" (1988), precum și antologia de folclor "Poezia obiceiurilor de iarnă" (1985). Contribuțiile
Stancu Ilin () [Corola-website/Science/337130_a_338459]
-
Bârlad, iar apoi, cu ajutorul unchiului său, poetul George Tutoveanu, s-a înscris la secția clasică a Colegiului Național „Sfântul Sava” din București. În 1925 a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. A debutat în revista "Rampa", în 1926, cu cronici literare. A lucrat timp de un an ca redactor al ziarului național-țărănesc „Dreptatea”, apoi ca redactor la ziarul "Curentul", unde a colaborat până în 1944. A mai colaborat la "Cotidianul" (Brăila), "Adevărul literar și artistic", "Țara
Romulus Dianu () [Corola-website/Science/337120_a_338449]
-
Congresul de Toponimie și Antroponimie, Bruxelles, 1949; Congresul Ovidianum, Sulmona, 1959; Colocviul Eminescu, Veneția, 1964; Congresul de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele sale studii de specialitate în anul 1934 în "Revista clasică" (1934). A mai colaborat cu note și recenzii din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
de Studii Mediteraneene, Malta, 1969). Victor Buescu a debutat cu articole rebusistice în 1929, publicând primele sale studii de specialitate în anul 1934 în "Revista clasică" (1934). A mai colaborat cu note și recenzii din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie clasică și română în reviste de specialitate din București, din Portugalia
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
în anul 1934 în "Revista clasică" (1934). A mai colaborat cu note și recenzii din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie clasică și română în reviste de specialitate din București, din Portugalia, din Franța, din Italia și din Spania: "Revista clasică" (București), "Revue des Études Latines" (Paris), "Humanitas" (Coimbra), "Revista da Faculdade
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
din literatura latină și portugheză în revistele "Viața Românească", "Ion Maiorescu", "Ausonia", "Buletinul Institutului de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie clasică și română în reviste de specialitate din București, din Portugalia, din Franța, din Italia și din Spania: "Revista clasică" (București), "Revue des Études Latines" (Paris), "Humanitas" (Coimbra), "Revista da Faculdade de Letras" (Lisabona), "Euphrosyne" (Lisabona) și în vol. academice omagiale sau într-o serie
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
de Studii Latine" (la care a îndeplinit funcția de prim-redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie clasică și română în reviste de specialitate din București, din Portugalia, din Franța, din Italia și din Spania: "Revista clasică" (București), "Revue des Études Latines" (Paris), "Humanitas" (Coimbra), "Revista da Faculdade de Letras" (Lisabona), "Euphrosyne" (Lisabona) și în vol. academice omagiale sau într-o serie de publicații de filologie romanică din diferite țări europene. Studiile publicate, volumele "Hespéria. Antologia
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
redactor), "Vremea", "Revista Fundațiilor Regale", "Dacia rediviva" etc. Publică studii de filologie clasică și română în reviste de specialitate din București, din Portugalia, din Franța, din Italia și din Spania: "Revista clasică" (București), "Revue des Études Latines" (Paris), "Humanitas" (Coimbra), "Revista da Faculdade de Letras" (Lisabona), "Euphrosyne" (Lisabona) și în vol. academice omagiale sau într-o serie de publicații de filologie romanică din diferite țări europene. Studiile publicate, volumele "Hespéria. Antologia de cultura greco-latina" (1964) și "Introduçăo à cultura clássica" (1970
Victor Buescu () [Corola-website/Science/337122_a_338451]
-
teatrului de balet. HAU este, de asemenea, începând din 2012, locul de desfășurare al festivalului "Tanz im August" din Berlin. În 2014, la doi ani după preluarea conducerii de către Annemie Vanackere, criticul Daniel Schrader de la Ballhaus Ost a comentat în revista "Theater heute" că noua conducere era "încă orientată către spațiul internațional" și avea "un pic mai puțin loc pentru tinerii artiști noi din Berlin". Regizori și actori care, începând din 2004, lucrează în mod regulat cu Hebbel am Ufer: Sebastian
Hebbel am Ufer () [Corola-website/Science/337135_a_338464]
-
este o femeie de afaceri americană, scriitoare și personalitate de televiziune. Că fondator al Living Omnimedia, ea a câștigat succes printr-o varietate de asociații de afaceri, cuprinzând publicare, difuzare, comercializare și e-commerce. Ea a scris numeroase cărți bestseller, publică revista " Living", si a găzduit două seriale TV de lungă durată, "Martha", care a rulat din 2005 până în 2012, și "Martha Stewart Living", care a rulat din 1993 până în 2005. În 2004, Stewart a fost găsită vinovată pentru acuzații legate de
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
Stewart a privit și a organizat petreceri aniversare. de asemenea, Ea a început de modelare. La 15 ani, Stewart a fost prezentat într-o reclamă de televiziune pentru Unilever. Ea a continuat să apară în reclame de televiziune și în reviste, inclusiv unul dintre Tareytonmodelului " Fumătorii ar lupta mai degrabă decât de comutare!" reclame la țigări. în Timpul o facultate de ani, ea a completat o bursă de bani prin "modelare locuri de muncă de la 50 dolari/oră — care a fost o
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
Martha Stewart, Plăcinte Și Tarte" (1985), "Nunți" (1987), "The Wedding Planner" (1988), "Martha Stewart Rapid Gătească Meniuri" (1988), și "Martha Stewart Crăciun" (1989), printre altele. În acest timp, ea, de asemenea, autorul a zeci de coloane de ziar, articole din reviste și alte piese de pe gospodărie, si a făcut numeroase apariții televizate pe programe, cum ar fi "Oprah Winfrey Show" și "Larry King Live". Andrew și Martha Stewart separate în 1987 și a divorțat în anul 1990. În 1990, Stewart a
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
pe programe, cum ar fi "Oprah Winfrey Show" și "Larry King Live". Andrew și Martha Stewart separate în 1987 și a divorțat în anul 1990. În 1990, Stewart a semnat cu Data de Publicare Ventures pentru a dezvolta o nouă revista, ""Martha Stewart Living"", pentru care Stewart ar putea servi că redactor-șef. Primul număr a fost lansat la sfârșitul anului 1990 inițial cu o rată de bază de 250.000 de dolari. Circulația va atinge apogeul în anul 2002, la
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
de bază de 250.000 de dolari. Circulația va atinge apogeul în anul 2002, la mai mult de 2 milioane de exemplare per ediție. În 1993, ea a început o saptămână jumătate de oră de servicii program bazat pe o revistă, care a fost extins rapid la o oră întreaga, si mai tarziu, la o zi format, cu jumătate de oră episoade la sfârșit de săptămână. Stewart a devenit, de asemenea, un colaborator frecvent la CBSmodelului "Începutul Show", si a jucat
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
de televiziune, "Marta", fostul "Martha Stewart Show", s-a mutat la Hallmark Channel la data de 13 septembrie 2010. A fost difuzat pe Hallmark pentru două sezoane, înainte de anularea la începutul anului 2012, ultimul episod difuzat pe 11 Mai, 2012. "Revista New York magazine" a raportat în 2011 că Martha Stewart Living-au făcut un profit într-unul din cele opt ani. în același an, Stewart a debutat o nouă 30 de minute de show, "Martha Coace", pe Hallmark Channel. Stewart a
Martha Stewart () [Corola-website/Science/337113_a_338442]
-
I. Cuza” din Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
Iași, unde a predat disciplinele Folclor, Estetică, Etnologie, Mitologie și religie. A obținut în 1971 titlul de doctor în filologie al Universității din București cu teza "„Șezătoarea” în contextul folcloristicii" (elaborată sub îndrumarea prof. Mihai Pop), despre revista "Șezătoarea", prima revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]