125,387 matches
-
revistă românească de folclor, publicată de Arthur Gorovei în anul 1892, la Fălticeni. A fost conducător de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
de doctorate în etnologie. A mai predat în perioada 1992-2002 cursul de Estetică teologică la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. a debutat în revista "Scrisul bănățean" (1958), colaborând în cursul îndelungatei sale cariere cu articole, studii și eseuri la revistele "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Ateneu", "Bucovina literară", "Saeculum" etc. A publicat mai multe volume de folcloristică, estetică și etnologie, a colaborat la "Tratatul de dialectologie" (1984), a îngrijit peste douăzeci de antologii și ediții critice ale operelor lui Al.
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
slovă" (2000). A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Iași. A fost recompensat cu Premiul Profesor Emeritus al Universității „Al.I. Cuza” (2001), Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor - Filiala Iași (2001, 2006), Premiul opera omnia acordat de revista „Convorbiri literare” (2001), Premiul opera omnia acordat de Biblioteca „Vasile Voiculescu”, Buzău (2001). A decedat la 7 august 2013 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. Cercetările etnologice și folcloristice ale lui Petru Ursache au fost realizate dintr-
Petru Ursache () [Corola-website/Science/337138_a_338467]
-
moderne, în care prezintă circulația valorilor universale în spațiul cultural românesc din Transilvania. a fost un militant activ pe plan cultural, îndeplinind în paralel și funcțiile de „secretar propagandist”, apoi de „secretar literar” al Astrei (1936-1945), fiind redactor responsabil al revistei "Transilvania" (1941-1945). Începând din 1951 a condus Secția de istorie literară și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost redactor responsabil al Buletinului de studii și cercetări de istorie literară și folclor din Cluj. A decedat prematur în
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
monografie amplă despre George Bariț și editarea operelor complete ale lui Ioan Slavici. Începând din septembrie 1996 școala gimnazială din satul natal Mihalț îi poartă numele. A colaborat în decursul timpului cu numeroase articole, studii, cronici și comentarii literare în revistele "Societatea de mâine", "Cosânzeana", "Boabe de grâu", "Revue de Transylvanie", "Dacoromania", "Gând românesc", "Transilvania", "Studii literare", "Steaua", "Tribuna" ș.a., depunând un efort constant pentru valorizarea literaturii transilvănene din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. (Mircea Zaciu
Ion Breazu () [Corola-website/Science/337141_a_338470]
-
în familia magazionerului Gheorghe Milea și al soției sale, vânzătoarea Valeria (n. Ilea). A urmat studii elementare (1965-1973) și liceul (1973-1978) la Turda, apoi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj, secția română-italiană (1979-1983). În perioada studenției a redactat revista "Echinox" din Cluj-Napoca. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de limbă și literatura română la Liceul nr. 2 din Oradea (1983-1989), redactor la revistele literare "Tribuna" (februarie - mai 1990) și "Apostrof" (mai 1990 - noiembrie 1991), apoi cercetător științific la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj, Secția de istorie literară. În calitate de cercetător a contribuit la elaborarea mai multor lucrări importante precum
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
al românului tradus" (Editură Academiei Române, București, 2005), "Dicționarul cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
cronologic al românului românesc - 1990-2000" (Editură Academiei Române, București, 2011) ș.a. Activitatea științifică și literară a lui a fost recunoscută de specialiști, care i-au decernat mai multe premii: Premiul pentru traducere al revistei "Poesis" (1991), Premiul pentru polivalenta culturală al revistei "Familia" (1996), Premiul pentru debut în critică al Salonului național de carte din Cluj-Napoca (1996), Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru vol. "Dicționarul cronologic al românului românesc" (coautor) (2004), Premiul „Mircea Zaciu” al Uniunii Scriitorilor din România - Filiala Cluj (2005
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
cavaler, categoria A „Literatura”, „în semn de apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
apreciere deosebită pentru întreaga activitate de cercetare științifică, încununată cu apariția Dicționarului general al literaturii române”. Ioan Milea s-a format la cenaclul Echinox în anii '80 și a debutat cu versuri în revistă "Tribuna" (1980), el publicând ulterior în revistele "Echinox", "Steaua", "Familia", "Vatra", "Apostrof", "Poesis", "Calende", "Contrapunct" etc. Debutul editorial a avut loc cu volumul de critică "Lecturi bacoviene și alte eseuri" (1995), urmat de placheta de versuri "Seară cu Dante și alte poeme" (1996). În afară de poezie, a mai
Ioan Milea () [Corola-website/Science/337151_a_338480]
-
Nicolae Manolescu, Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Vladimir Streinu, Alexandru Piru, Nicolae Balotă, Marian Popa, Matei Călinescu, Gelu Ionescu, Emanuel Vasiliu, Matilda Caragiu Marioțanu. În anul III de facultate, Nicolae Manolescu îl cooptează colaborator la „România Literară” pentru rubrica de „Poezie”. Publică în revistele România literară, Amfiteatru, Scînteia tineretului, Luceafărul, Ramuri, Curtea de la Argeș, Confesiuni și altele. Căsătorit cu traducătoarea și scriitoarea Gabriela Banu; doi fii - Costin Aurelian Banu și Andrei Alexandru Goci. Al. Piru: Fostul nostru student, Aureliu Goci, scrie critică literară cu
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
foarte devreme cronici și recenzii, studii specializate și exhaustive, dar a amânat, până la limita ratării, debutul în volum. Student eminent, a practicat ulterior toate meseriile filologice: a fost profesor, bibliotecar, muzeograf, redactor la toate tipurile de publicații de la cotidian la reviste foarte specializate, de tip „Manuscriptum”. Avem acum, în 1992, plăcerea și motivația să-i predăm ștafeta direcției critice pentru o nouă „generație maioresciană”, pe care și noi am primit-o de la G.Călinescu. Profesorul o avea de la Mihail Dragomirescu, care
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
și apoi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A condus peste 40 de teze de doctorat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și președinte al Despărțământului Cluj al "Astrei" (din 2000), conducând în această calitate revista Astra clujeană. A fost numit președintele Federației Ortodoxe Române, vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, fiind membru în diverse jurii pentru decernarea de premii culturale. A fost decorat cu Medalia comemorativă 150 de ani de la nașterea lui M.Eminescu
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
cercetării științifice” din România. și cu Crucea Transilvană a Arhiepiscopiei și Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Mitropoliei Clujului (19 februarie 2009). A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
A fost desemnat Cetățean de onoare al comunei Lazuri de Beiuș (2004) și al municipiului Blaj (2005). a debutat publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste 100
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Severin (2006), premiul „Mircea Zaciu” al Asociației Scriitorilor Filiala Cluj-Napoca, premiul „N.Drăganu” al Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor pentru volumul "Ferestrele Clujului" (2014), diploma de excelență a Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (2014), premiul pentru critică și istorie literară al revistei "Nord literar" (27 nov. 2015) etc.
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
Fleischer a făcut numeroase cercetări și a publicat articole în domeniul literaturii evreiești medievale, mai ales cu privire la operă și viața poetului, filologului, matematicianului și astrologului Avraham Ibn Ezra, de asemenea a scris comentarii biblice care au apărut după 1912 în revistele „Hatzofe Hokhmat Israel”, „Sinai” etc. Multe din lucrările sale au rămas în manuscris. În 1948 în urmă hotărârii autorităților comuniste române de a interzice învățământul privat și confesional, școala elementară evreiască condusă de Fleidcher a fost și ea închisă. a
Leopold Fleischer () [Corola-website/Science/337166_a_338495]
-
fost lector la Universitatea „Alecu Russo” din Bălți (1976-1978). În august-decembrie 1977 urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
urmează cursuri de recalificare (literatura universală) la Institutul Pedagogic de la Moscova. Revenit acasă, devine redactor, apoi redactor-șef adjunct la Editura Literatura Artistică (1978-1987). A fost colaborator la revista Columna (1987-1991), la ziarele Sfatul Țării, Observator (1991-1993), colaborator salariat la revistele Basarabia, Sud-Est cultural, redactor-șef la Editura Enciclopedică (1993-1994). Din anul 1994 (de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
de la fondare) până în prezent este redactor-șef al Editurii Arc. Debut absolut: Tinerimea Moldovei, 1979. Debut editorial: Mihai Eminescu. Opere, în trei volume, ediție critică și adnotată (în colaborare), Editura Literatura Artistică, Chișinău, 1981. A publicat articole și studii în revistele: Basarabia, Sud-Est cultural, Contrafort, Semn, Columna, Observatorul, Sfatul Țării, Flux, Jurnal de Chișinău, Literatura și arta, Noi, Caiete critice, Vatra, Vatra veche, Familia, Observator cultural ș.a. „Apariția volumului Poeți de pe vremea lui Eminescu certifică și capacitatea conștiinței estetice actuale din
Eugen Lungu () [Corola-website/Science/337169_a_338498]
-
noțiune introdusă de Lotfi Zadeh. Impreună cu Dan Ralescu a publicat prima monografie din lume despre mulțimi fuzzy (1974). După stabilirea în USA (fiindu-i refuzată prelungirea vizei), activitatea concretizată în volume este mai redusă, dar publică în continuare în reviste de specialitate, este membru în boardul unora, conduce și organizează congrese mondiale de cibernetică, ș.a. Oferă în limba engleză și în limba română cărți de ficțiune, unde informații despre viața sa se îmbină cu considerații asupra unor fenomene, românești sau
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
engleză și în limba română cărți de ficțiune, unde informații despre viața sa se îmbină cu considerații asupra unor fenomene, românești sau nu. Contribuțiile literare sunt încadrate la "Postmodern literary critics". Participă activ la viața literară a exilului newyorkez (vezi revista "Lumină lină"). După 1989 a revenit periodic în țară, participând și la unele manifestări care au implicat și exilul literar românesc.Fundația și editura " Ideea europeană" îi dedică un volum, "Constantin Virgil Negoiță, 70. Ecouri și dialoguri," de unde cititorul, poate
Constantin Virgil Negoiță () [Corola-website/Science/337163_a_338492]
-
ianuarie 1918 a lui Pântea cu căpitanul Anatol Popa din Bălți, împușcat ulterior de trupele române. Într-unul din pasajele din respectiva corespondență, ex-adjunctul a afirmat: În apărarea lui Pântea, a cărui atitudine din ianuarie 1918 a fost caracterizată de către revista „Patrimoniu“ s-a ridicat însă istoricul Nicolae Iorga. Aceeași revistă „Patrimoniu“ a speculat că ar fi fost posibil ca respectiva ambiguitate să îi fi fost impusă lui Gherman Pântea de contextul extrem de dificil în care a fost obligat să acționeze
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 () [Corola-website/Science/337148_a_338477]