125,387 matches
-
pedagog de noapte la Școala de șoferi profesioniști din Cluj-Napoca, preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
preparator de produse explozibile la Combinatul Chimic din Făgăraș, dispecer de producție la fabrica "Nivea" Brașov, referent literar la Teatrul Dramatic Brașov, instructor cultural-sportiv la UJCM Brașov și redactor la revista "Astra". Dupa 1990 este o vreme redactor-șef al revistei "Astra", referent de specialitate la Biblioteca Județeană "George Barițiu" din Brașov, redactor la posturi de radio brașovene, profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov, redactor șef al Editurii ”Grinta” din Cluj-Napoca. În perioada 1973-l979 frecventează cenaclurile literare "Echinox" și "Napoca
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
al Tinerilor Scriitori Ardeleni" care a funcționat la Dej și Beclean pe Someș, cenaclul "Astra" și "Cercul Literar 19" din Brașov. Debutează publicistic cu articole în ”Napoca Universitară” și cu proză scurtă în 1975, în paginile de limba maghiară ale revistei Echinox, în traducerea lui Egyed Peter; în 1976 este publicat de revista Vatra de la Târgu Mureș, cu o prezentare a prozatorului Mihai Sin. Debutul editorial individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
Someș, cenaclul "Astra" și "Cercul Literar 19" din Brașov. Debutează publicistic cu articole în ”Napoca Universitară” și cu proză scurtă în 1975, în paginile de limba maghiară ale revistei Echinox, în traducerea lui Egyed Peter; în 1976 este publicat de revista Vatra de la Târgu Mureș, cu o prezentare a prozatorului Mihai Sin. Debutul editorial individual are loc în 1990 cu romanul Scene din viața lui Anselmus, apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
apărut la Editura " Litera" din București, și este precedat de publicarea unei secțiuni de proză scurtă în volumul colectiv Doisprezece prozatori (Ed. Dacia. 1988). Colaborează cu proze scurte, poezii, eseuri, cronici și recenzii, interviuri, articole de opinie la aproape toate revistele literare și culturale din țară. După 1990 a fost cîțiva ani și editorialist la mai multe cotidiene și săptămînale. În 1990 a fost beneficiarul unei burse acordate de '"Fundația pentru întrajutorare intelectuală europeană" din Franța, la Paris. A participat la
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
Ucraina, Republica Moldova și SUA. În prezent autorul este stabilit în Cluj-Napoca. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România - USR, membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România - ASPRO și membru fondator al Asociației Ziariștilor din România - AZR. Este redactor al revistei românești de cultură ”ALTERNAȚE” (München ). Ierunca", interviu (cu o postfață de Liviu Antonesei), Ediția I, Editura Eikon, 2010. Diploma de excelență a Bibliotecii Județene V.A.Urechia, Galați, 2011. Ediția a II-a, cu trei fotografii de Constantin Cojocaru, Editura
Vasile Gogea () [Corola-website/Science/337285_a_338614]
-
(n. 2 ianuarie 1910 - d. 17 aprilie 1945) a fost un om de litere, antologator, editor de reviste, poet, prozator și translator român originar din Bucovina. s-a născut în Cuciurul Mare din raionul Storojineț de astăzi (Ucraina) în regiunea istorică românească a Bucovinei. Părinții săi au fost preotul ortodox român "Gavril Streinul" și soția sa "Olimpia Streinul
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
1920 și 1928, a studiat la "Liceul Aron Pumnul" din Cernăuți (capitala regiunii Bucovina și sediul județului interbelic omonim), care era parte a României interbelice. A devenit membru al "Societății Steluța", o organizație culturală dedicată culturii românești și editor al revistei liceului, "Ecoul tinerimii". Cu alți trei colegi publică unicul număr al revistei "Caietul celor patru". În 1929, urmând cariera tatălui, devine student la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
regiunii Bucovina și sediul județului interbelic omonim), care era parte a României interbelice. A devenit membru al "Societății Steluța", o organizație culturală dedicată culturii românești și editor al revistei liceului, "Ecoul tinerimii". Cu alți trei colegi publică unicul număr al revistei "Caietul celor patru". În 1929, urmând cariera tatălui, devine student la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
la teologie al "Universității Regele Carol I din Cernăuți", ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
ale cărei cursuri le-a absolvit în 1934. Fiind student, a contribuit la publicațiile locale "Tribuna", "Spectatorul", "Munca intelectuală", "Evenimentul", "Glasul Bucovinei" și "Junimea literară". A fost un constant contributor la revistele "Capricorn", "Azi", "Frize", "Meșterul Manole", "Gândirea", Universul literar, "Revista Fundațiilor Regale" și "Vremea". A realizat o antologie de poezie, "Poeți tineri bucovineni" (1938) și a scris libretul operei lui Paul Constantinescu din , "Meșterul Manole". A fost recompensat cu "Premiul Societatea Scriitorilor Români" în anul 1935.
Mircea Streinul () [Corola-website/Science/337314_a_338643]
-
botanist și fondator al „Societății Linnaeus” din Lyon), în principal despre excursiile făcute pentru studiul sau colectarea de plante în jurul de Chamonix, împreună cu domnișoarele Aria și Marie Albessard, două prietene ale medicului. În plus a fost colaborator și publicist al Revistei Revue mycologique. Neavând probleme financiare pricinuit moștenirilor de la tatăl lui, Rolland a întreprins excursii lungi, de exemplu pe Insulele Baleare, între altele în valea de Sóller (Mallorca) (1903-1904). Lucrarea sa principală a fost "Atlas des champignons de France, Suisse et
Léon Louis Rolland () [Corola-website/Science/337303_a_338632]
-
membru al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare din cadrul Ministerului Educației Naționale. Printre funcțiile onorifice pot fi enumerate: membru al Uniunii Scriitorilor, al UNITER, al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, în colegiile de redacție ale revistelor "Studii și cercetări de Istoria Artei" și "Revue d'Histoire de l'Art" ale Academiei Române. La 4 decembrie 2013, președintele României semnează Decretul prin care îi este conferit profesorului universitar Ion Toboșaru, Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Ofițer
Ion Toboșaru () [Corola-website/Science/337304_a_338633]
-
de fermentare eventual declanșate in substratul celulozic. Prima cultură de "Pleurotus cornucopiae" în România a fost obținută în anul 1983 la „Ciupercăria Mogoșoaia a I.C.L.F. Vidra”, de către autoare, sub îndrumarea regretatului dr. N. Mateescu, fiind semnalată pentru prima dată în revista Producția vegetală, Horticultura, 1983. [[Categorie:Pleurotus]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]] [[Categorie:Ciuperci parazite]] [[Categorie:Ciuperci saprofite]] [[Categorie:1793 în știință]]
Burete cornet () [Corola-website/Science/337298_a_338627]
-
După absolvirea facultății, participă la ședințele cercului de etică, coordonat de Niculae Belu și Vasile Morar, unde aprofundează lectura etică a textelor narative, precum și la sesiunile științifice anuale ale Institutului de Filosofie. În „[http://www.institutuldefilosofie.ro/page.php?13 Revista de filosofie]” a Academiei publică patru studii: cel de debut - „Istoricitatea bunului simț și alternativele devenirii moralității practice” (5/1986), urmat de „Buna-credință și buna-cuviință ca dimensiuni ale bunului simț” (5/1987), „Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor românești
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
organice” (4/l989). În Urziceni, participă la ședințele cenaclului literar Dor fără sațiu, iar în calitate de director al Casei de cultură organizează întâlniri cu scriitori, de la Ștefan Aug. Doinaș, Mircea Dinescu, Eugen Simion, la Stelian Tănase și Cristian Teodorescu. Colaborează la revistele „Helis” (Slobozia), „Litere” (Târgoviște), „Oglinda literară” (Focșani), „Observator cultural” (București). În 2006 debutează în volum cu lucrarea „Vasile Alecsandri și cazul Miorița - o anchetă literară”, apărută la Ed. „Helis”, Slobozia. Din 2010 este membru USR la Secția de critică, istorie
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]
-
atribuită lui Stanislav Grof și Anthony Sutich. În acest moment, în 1967-68, Maslow a fost, de asemenea, într-un dialog strâns cu Grof și Sutich, cu privire la numele și orientarea noului domeniu. După Powers termenul de "transpersonal" începe să apară în reviste academice din 1970 încoace. Atât psihologia umanistă cât și psihologia transpersonală au fost asociate cu Mișcarea Potențialului Uman. Un centru de creștere pentru terapii alternative și filosofii care au crescut din contra-cultura 1960, în locuri precum Esalen, California Există mai
Psihologia transpersonală () [Corola-website/Science/337330_a_338659]
-
clasice și discipline teologice la Seminarul Teologic din Mofleni-Craiova. A publicat trei manuale pentru seminariile teologice, dar și numeroase studii, articole sau traduceri (îndeosebi din Sfinții Vasile cel Mare și Sofronie al Ierusalimului) în diferite periodice bisericești, mai ales în revista „Mitropolia Olteniei”. Moare în anul 2001 la Craiova, la vârsta de 93 de ani.
Nicolae Petrescu (teolog) () [Corola-website/Science/337335_a_338664]
-
a apreciat-o și care i-a sporit pasiunea penru creația lirică. Poetul și ziaristul Maxim Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Gilan a arătat poezii de-ale ei redactorului magazinului literar Akhshav (Acum), Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Gavriel Moked, și acesta le-a publicat pentru prima dată în această revistă în anul 1964.Mai apoi, în acelaș an, Gilan a publicat din versurile ei în revista de avangardă „Kiltartan". Începând din anul 1972 Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai”. Yona Wallach s-a numărat printre fondatorii revistei „Peshita” care promova introducerea
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
Wallach a frecventat cercul revistei "Siman Kria" al cărui redactor era Menahem Peri. Acesta a editat două din volumele ei de versuri, iar postum, și culegerea antologică „Inconștientul se deschide ca un evantai”. Yona Wallach s-a numărat printre fondatorii revistei „Peshita” care promova introducerea limbii cotidiene în poezie. În anii 1960, când în societatea israeliană au crescut tendințele liberale și toleranța în domeniul sexului și a folosirii drogurilor, Wallach a afișat o îndrăzneală neobișnuită care s-a reflectat și în
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
care a murit după 4 ani, la numai 41 ani. Rivlin a îngrijit-o până în ultima zi a vieții. Yona Wallach a fost înmormântată în cimitirul din orașul Holon. Wallach a activat în cercul „Poeților din Tel Aviv” format în jurul revistelor literare „Ahshav” (Acum) și „Siman Kriá” (Semn de exclamație) și a publicat adesea în periodicele literare israeliene. A scris texte pentru o formații de muzică rock, cu care a și apărut în concerte. În anul 1982 poezii de-ale sale
Yona Wallach () [Corola-website/Science/337340_a_338669]
-
cea a sionismului social-democrat care domină viața politică evreiască din Palestina. Revizionismul susținea necesitatea unui „zid de fier” ideologic care să protejeze pe evreii din Palestina de ostilitatea vecinilor lor arabi. Benzion Netanyahu a fost în anii 1934-1935 coredactor al revistei lunare ebraice „Betar” și redactor al organului cotidian al sionismului revizionist „Hayarden” (Iordanul) care a apărut la Ierusalim în anii 1933-1934, până ce a fost interzis de autoritățile mandatare britanice. După ce nu a reușit să-l convingă pe Itamar Ben Avi
Benzion Netanyahu () [Corola-website/Science/337336_a_338665]
-
de Folclor din București. Între 1963-1967 devine lector la Institutul pedagogic de trei ani din București. Între 1967-1971 este șeful secției de muzică populară la Radioteleviziunea Română. A publicat articole și a fost colaborator la „Izvorașul”, „Muzica”, „Progres și cultură”, „Revista de folclor” (devenită „Revista de etnografie și folclor”), „Scînteieri”, „Studii de muzicologie”, „Tribuna școalei”. Moare în anul 1987 la București.
Constantin Zamfir (folclorist) () [Corola-website/Science/337354_a_338683]