126,156 matches
-
mai experimentale în muzica sa. The Ones s-au destrămat în 1967 lansând un singur single. La întoarcerea în Berlin, Froese a început să caute muzicieni pentru grupul care va deveni Tangerine Dream. s-a autodeclarat nefumător, vegetarian și împotriva consumului de droguri. Froese moare pe 20 ianuarie 2015, în Viena, din cauza unei boli la plămâni.
Edgar Froese () [Corola-website/Science/318084_a_319413]
-
producție. Sidex are cea mai mare sumă de investit, respectiv 444,6 milioane dolari. În anul 2008, producția la nivel național a coborât cu 20% față de 2007, la circa 4,9 milioane de tone de oțel brut. În anul 2009, consumul de produse finite din oțel a fost de aproximativ 3,1-3,2 milioane de tone. România a devenit exportatoare de armament printr-o decizie a lui Nicolae Ceaușescu, anunțată la Plenara Comitetului Central al PCR din 1968. Sub presiunea invaziei
Industria României () [Corola-website/Science/318099_a_319428]
-
civilizație: O cercetare publicată în "Lancet" în 2002 prezintă efectul dietei asupra riscului de a face cancer: „"În multe țări vestice, dieta populației s-a schimbat substanțial în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în general prin creșterea consumului de carne, lactate, uleiuri vegetale, sucuri de fructe, băuturi alcoolice și scăderea consumului de alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul și făina de porumb. Alte aspecte ale stilului de viață s-au schimbat și ele, în
Boli ale civilizației () [Corola-website/Science/318110_a_319439]
-
de a face cancer: „"În multe țări vestice, dieta populației s-a schimbat substanțial în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în general prin creșterea consumului de carne, lactate, uleiuri vegetale, sucuri de fructe, băuturi alcoolice și scăderea consumului de alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul și făina de porumb. Alte aspecte ale stilului de viață s-au schimbat și ele, în principal au fost reduceri severe de activitate fizică și creșteri mari ale ratei
Boli ale civilizației () [Corola-website/Science/318110_a_319439]
-
echipamente pentru branșamente electrice (pentru societatea națională de distribuție energie electrică), produse ale industriei electrotehnice, corpuri de iluminat interior și exterior, blocuri de măsură și protecție monofazate și trifazate, tablouri de distribuție de apartament, întrerupătoare specializate, precum și bunuri de larg consum. Inav București: Înființat în anul 1950, Inav București este un institut de cercetare-dezvoltare în domeniul științelor naturale și energiei, dezvoltând cercetări teoretice și aplicative în domenii majore de interes precum: producerea de energie verde (centrale eoliene, celule fotovoltaice), securitate (supraveghere
Serviciile Comerciale Române () [Corola-website/Science/318220_a_319549]
-
1989, având următoarea componență: a) Institutul Român de Standardizare b) Institutul Național de Metrologie c) Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci. • 13 decembrie 1984 - Legea nr. 20/1984 privind tipizarea si standardizarea produselor, construcțiilor și tehnologiilor, normarea tehnică a consumurilor materiale și energetice, ridicarea calității și nivelului tehnic al produselor. • 17 iulie 1970 - Se înființează Institutul Roman de Standardizare, prin hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1055/1970, în subordinea Consiliului Național al Cercetării Științifice • 30 decembrie 1960 - Prin Hotărârea nr.
Asociația de Standardizare din România () [Corola-website/Science/318208_a_319537]
-
zona de șes a Câmpiei Dunării. În dreptul satului Selioglu, se unește cu afluentul sau, râul Tașlâc. În sezonul de vară, debitul sau scade foarte mult. Apele sale sunt folosite pentru irigații. Datorită faptului că apa este sărată, ea este improprie consumului casnic. Pe Aliaga și afluenții săi au fost construite mai multe baraje și rezervoare de mici dimensiuni. Principalele localități traversate de răul Aliaga sunt satele Catzbach, Ferșampenuazul-Mic, Deleni și Glăvani.
Râul Aliaga () [Corola-website/Science/318230_a_319559]
-
deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole. În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro. Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 - 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 - 100 de kilograme. Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
nu mai pot face agricultură. Cum nici nu au bani pentru a-și achiziționa utilaje și nici încredere de a-și da terenurile în arendă, de teamă să nu fie păcăliți, țăranii lasă suprafețe din ce în ce mai mari nelucrate. În statele europene, consumul mediu de îngrășământ activ la hectar este de 200-250 kg, în timp ce în România această medie nici nu trece de 70 kg. În prezent (mai 2009), se află în stare de funcționare instalații de irigare pentru 563.000 de hectare de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
6 milioane de tone de grâu, exporturile a fost de 2,3 milioane de tone, iar importurile au fost de 685.000 tone. Necesarul de grâu al României se situează între 3,5 și 4 milioane de tone și include consumul uman (urban, rural), cel industrial, precum și grâul de sămânță. Pentru panificație se consumă 3,5 de milioane tone de grâu. Prin comparație, în Bulgaria cererea internă este de 2,2 milioane de tone de grâu anual. În anul 2007, peste
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
tone/ha și Bulgaria - 4,2 tone/ha. Potențialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dacă s-ar face agricultură în stil european. În anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100.000 de tone anual, din care cea mai mare parte este importată, în principal din Egipt. În anul 1989, în România se cultivau 80.000 de hectare cu orez. În anul
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
fost sub 1,4 tone, având un randament mai mic cu 20% față de randamentul mediu al Uniunii Europene. Pentru a-și asigura necesarul de ulei alimentar, România are nevoie anual de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui. În ceea ce privește consumul de ulei, România este una dintre țările cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximativ 11 litri/an, comparativ cu Ungaria sau Austria, unde valoarea nu depășește 7 litri, respectiv 5 litri. Producția de floarea
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
față de randamentul mediu al Uniunii Europene. Pentru a-și asigura necesarul de ulei alimentar, România are nevoie anual de circa 1,2 milioane de tone de floarea-soarelui. În ceea ce privește consumul de ulei, România este una dintre țările cu cel mai ridicat consum de ulei pe cap de locuitor, de aproximativ 11 litri/an, comparativ cu Ungaria sau Austria, unde valoarea nu depășește 7 litri, respectiv 5 litri. Producția de floarea soarelui, pe ani: În anul 1995 în România se cultivau 300 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
castraveți, 370.000 tone de ceapă și 53.000 tone de fasole. În anul 2008, România a importat 185.000 de tone de legume și a exportat de 13 ori mai puțin, adică 13.970 tone de legume. Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proporție de 35-40% din producția autohtonă, diferența fiind asigurată din import. România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania și Polonia, și pe locul 6, ca producție, după Germania
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
hectar, Polonia - 19,7 tone, Ungaria - 25,3 tone, Cehia - 26,7 tone, Germania - 44 tone și Franța - 43,4 tone. Producția de cartofi a României se cifrează anual între trei și patru milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern - de circa două milioane de tone anual - dar și pentru sămânță (circa un milion de tone), procesare și furaje (circa 40.000 de tone). Românii consumă anual, în medie, 92,2 kg/cartofi pe locuitor, situându-se pe locul patru
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr din România este de aproximativ 320.000 tone pe an. Adăugând ce se consumă în industrie se ajunge la circa 500.000 tone. Prin comparație, Polonia consumă 1.400.000 de tone, Ungaria și Cehia câte 350
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
Cehia câte 350.000 de tone, iar Slovacia 150.000 de tone. Înainte de 1989, România avea 33 de fabrici de zahăr și producea anual circa 550.000 de tone de zahăr alb din sfeclă de zahăr, acoperindu-și necesarul de consum și rafina circa 150-200 mii tone zahăr brut din import pentru reexport. La 1 ianuarie 2007 România a aderat la Uniunea Europeană. Pentru sectorul zahăr România a primit o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
o cotă națională de 109.000 tone zahăr alb din sfeclă și un necesar tradițional de rafinare de 329 mii tone zahăr alb din zahăr brut din trestie din import, deci un total de 438.000 tone. În anul 2006, consumul de zahăr din România era de aproximativ 550 de mii de tone. Din această cantitate, 85% era zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
385.000 hectolitri de vin pentru peste 35,5 milioane de euro, și a importat o cantitate de 140.000 hectolitri de vin, pentru o sumă de puțin peste 15,8 milioane de euro. În Romania, la nivelul anului 2007, consumul de vin pe cap de locuitor era de aproximativ 22 de litri, în timp ce în Franța consumul anual pe cap de locuitor era de 57 de litri. Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cantitate de 140.000 hectolitri de vin, pentru o sumă de puțin peste 15,8 milioane de euro. În Romania, la nivelul anului 2007, consumul de vin pe cap de locuitor era de aproximativ 22 de litri, în timp ce în Franța consumul anual pe cap de locuitor era de 57 de litri. Pădurile din România sunt printre cele mai bune din Europa, având un istoric de gospodărire eficace, prin care au ajuns la un standard înalt și un potențial economic important. În
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în 1998, până la 2.026 tone, în anul 2005. Până la sfârșitul anilor 1990, în România existau multe fabrici de conserve și preparate din pește, inclusiv câteva foarte mari, precum cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau întregul consum intern și furnizau și mari cantități la export. Începând din anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment și au fost închise. Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
foarte mari, precum cele de la Tulcea, Constanța, Brăila, Galați și București, care asigurau întregul consum intern și furnizau și mari cantități la export. Începând din anul 1997, rând pe rând, aceste fabrici au intrat în faliment și au fost închise. Consumul anual de pește din România se cifrează la 70.000 de tone de pește, dintre care doar 20.000 de tone reprezintă producție internă, restul fiind din import. Românii consumă, în medie, circa trei kilograme de pește pe cap de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
animale, pe ani: (în milioane) În prezent (iulie 2010), în România sunt crescuți 5,1 milioane de porci în ferme și gospodării ale populației, din care aproape 1,4 milioane în exploatații profesionale și 3,8 milioane în gospodăriile populației. Consumul anual în România se ridică la circa 11 milioane de porci, acesta fiind asigurat în proporție de 70 la sută numai din importuri. Înainte de 1989, în România erau crescuți aproape 15 milioane de porci. Livrările de carne și produse procesate
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
fiind pe locul patru în UE. În anul 2013, fermierii au înregistrat 9,11 milioane de oi și capre, pentru care au primit subvenții în valoare de peste 6,66 milioane de euro numai de la UE. Carnea de pui necesară pentru consumul local este asigurată în mare parte din producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
producția locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul de 30% din importuri. Consumul de carne de pasăre este în prezent (2008
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]