1,610 matches
-
Crișan Andreescu Una dintre mâncărurile românilor o reprezintă cartofii prăjiți cu brânză rasă, fără însă a bănui ce efecte are această combinație. Cartofii prăjiți cu brânză reprezintă însă o bombă alimentară. Cartofii îmbibați cu ulei nu sunt altceva decât boală curată, potrivit obiectiv.info. Consumați cel puțin o dată pe săptămână, cartofii prăjiți duc la reșterea colesterolului și implicit la blocarea arterelor, pot provoca diabet și boli ale inimii. De asemenea, este bine de
Cartofii prăjiţi cu brânză rasă, o bombă alimentară by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/82189_a_83514]
-
sensibilitate educată, datorită căreia sobrul stil critic are o irizație de poezie: "Femeia șFenia, din Mistreții erau blânzi, n.n.ț rămâne un personaj fără chip (Ťcapul, cu fața în jos, îl ținea înfundat într-o pânză. Basmaua neagră i se îmbibase de apă...ť) dar aduce, în plus, o viziune halucinantă asupra universului în care se mișcă. Lumea percepută prin simțurile ei ascuțite la maximum înseamnă legendele locului - Ťtata hoțilorť, Andrei Mortu, despre care se credea că a murit de tot
Ion Simuț și școala sa de critică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8240_a_9565]
-
obiecte, cum spuneam, de strictă necesitate, cărora cel despărțit îndelungă vreme de ele le închină o laudă a lucrurilor: "E mult, mult, mult prea mult, căci eu nici nu știam că există." Emise din alt spațiu, al libertății, și înseninate, îmbibate de imagini culturale, sunt scrisorile pe care le trimite, tot Lenei Constante, din călătoriile făcute în Italia și Franța, între august 1966 și decembrie 1967, ca trimis oficial, la bienala de pictură de la Veneția. Acolo erau expuse, în pavilionul francez
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]
-
și de a refuza rigiditatea identitară pe care supravegherea (prin teama subsumată) o sugerează, impune și inculcă." Măcar pentru o zi m'a sustras unor asemenea gânduri negre prezența lui Bernard Pivot la Institutul Franco-Portughez. Întâlnirea cu publicul - decontractată și îmbibată de un reconfortant spirit anti-political correctness - a fost ocazionată de lansarea ediției portugheze a volumului său Dicționar sentimental al vinului. Fin cunoscător al literaturii și al vinului ca act de cultură, celebrul teleast-literator și-a ales următorul motto, din Paradisurile
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
incorigibili intelectuali pentru care adevărata viață se petrece între paginile cărților sau în chenarul monitorului pe care își scrie zi de zi mesajele electronice. Politologia a devenit pentru Vladimir Tismăneanu un modus vivendi, un veritabil mediu de viață. Ambianța aceasta îmbibată cu concepte, tendințe și controverse este aerul pe care îl respiră cu aceeași ușurință cu care alții nu înțeleg nimic din el. Spuneam că Tismăneanu își desfășoară demersul sub deviza "fermității și a moderației". Asta înseamnă că politologul nu dă
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
nu s-ar mira prea tare, dacă fla-mu-ra Gărzii de Fier ar deveni drapel național substituin--du-se tricolorului. Odată cu anul 1940, cu instaurarea sângeroasei dictaturi legionare, diaristul nota că el și generația lui au murit ca scriitori. Boemul și visătorul romantic, îmbibat de cultură, vede îndurerat cum se încheie o epocă a libertății, o epocă de "generozitate și entuziasm, de bogăție și splendoare". în ciuda situației tragice a țării sfârtecate și a ororilor de care fuseseră în stare ciracii lui Codreanu și Horia
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
cunoscut drept "Cuptorul Chinei" și, la mijlocul lui septembrie, era încă un cuptor. Grupul a fost găzduit în barăci. Salteaua de bambus de pe patul mamei avea imprimată o formă umană din cauza sudorii celor care dormiseră înaintea ei și care se tot îmbibase în saltea. Grupul trebuia să facă instrucție militară într-o căldură înăbușitoare, să învețe cum se montează un sac de dormit, cum se pun moletierele, cum să-și pună rucsacul în spate în mare viteză și să mărșăluiască repede cu
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
spațiul ne va îngădui, mi se pare important să probăm și să confruntăm textul generos al criticului cu acela al Elegiei: "înlănțuindu-mă prometeic de marginile zării/ zeul m-a lăsat să zac ca un zăcământ în pământ/ în lutul îmbibat cu țiței și idei și mai ales cu pânze/ în care se prind muștele înmormântându-se de vii/ în interiorul infinitului din care nici una nu scapă/ pierzându-și încrengătura de gânduri încă negândite în apă/ căci părând înlănțuit îmi risipesc ideile
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
se mai spune popular „balatruci” sau „dorobanți”, fiind aduși acasă pentru a decora curțile și chiar pentru a fi puși la temelia unei case noi. Științific, însă, trovanții sunt definiți ca o formă de relief rezultată din „cimentări” de nisip îmbibate cu soluții de carbonați, formele lor sculpturale fiind „o lucrare răbdătoare a timpului”. Cea mai aleasă colecție de trovanți se află pe raza comunei Costești, risipiți pe o suprafață de peste un hectar de-a lungul drumului Rm. Vâlcea - Horezu - Tg.
Agenda2005-53-05-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284571_a_285900]
-
în Făgăraș prin stația CFR este permis numai în sensul de intrare, părăsirea orașului cu trenul fiind interzisă. Din gară, accesul în oraș se face printr-un singur culoar, unde a fost montat un gard de protecție și un covor îmbibat cu soluție dezinfectantă. Sala de așteptare și casele de bilete au fost închise. Aceleași măsuri au fost luate și în stațiile CFR Codlea și Dumbrăvița Bârsei. ( O. N.) Cenaclu Cenaclul Pavel Bellu propune luni, 22 mai, de la ora 17, în
Agenda2006-20-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284966_a_286295]
-
în lături a ține predici abisale de un vitalism nu tocmai creștin (Eli, Eli, lama sabahtani). Iar în alte locuri se dezvăluie de-a dreptul ca purtătoarea unei demonii voluptuos tentante, corupătoare a firii umane, sub semnul unui misticism deviant, îmbibat de frenezie lascivă. Lauda imnică adresată celei ce îmbată cu miresmele sînilor și cu limpedea fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
consecințe, al poeziei noastre culte. Intuiția profundă a poetului moldovean a frizat aici geniul: el a pus bazele limbii poetice românești extrăgînd de la început lexicul ei din fondul latin de bază, fără concesii contextuale majore. Crescut în spiritul monastic moldovenesc, îmbibat de slavonă bisericească, traducător din aceeași arhaică slavonă, prelat ortodox avînd limba greacă drept model, cunoscător al culturii polone și urmînd exemplul lui Kochanowski —totul l-ar fi împins pe Dosoftei la conceperea unui limbaj plin de slavonisme și de
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
o agitație căreia nu mă puteam împotrivi. Am început să plec de acasă când se crăpa de ziuă. Cutreieram orașul ca și cum aș fi putut da de Michael pe undeva. Seara nu înțelegeam de ce mă dor picioarele, de ce hainele îmi erau îmbibate de sudoare. Îmi lua ceva timp să-mi amintesc că bătusem străzile, rătăcisem la întâmplare, că mă urcasem în autobuze fără să știu încotro se îndreaptă, că mă oprisem în parcuri și în magazine până când magazinele se închideau, mașinile se
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
Roxana plânge și sânii ei se zbat de ciudă. Profa insistă. Roxana arată cu degetul spre mine. Profa mă ridică în picioare și mă întreabă ce i-am făcut. Eu tac mâlc. În pumni strâng bile țelele Roxanei până se îmbibă cu toată ura și transpira ția mea. Cum se termină ora, Roxana vorbește cu diriga s-o mute în altă bancă. Diriga e de acord. Acum, Roxana stă în prima bancă împreună cu tocilarul clasei. Nici nu întoarce capul să se
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
am reușit să mi-l retrag la timp. Se mulțumește doar cu geaca de piele pe care o sfâșie numai ca să-mi facă în ciudă. Ciobănescul-german se amuză de amatorismul lui și pregătește un atac fulger. Un fir cald îmi îmbibă jeanșii cu cea mai sinceră târșală. Șezi blând. Eroina mea intervine salvator, altfel mă găsea sfâșiat de fiare. Nici după ce intru în casă nu contenesc să mă prigonească ca pe un musafir nepoftit. Latră, mârâie, horcăie, mă înjură pe limba
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
cenușiu...”, mărește atmosfera plină de nesiguranță, era ceva ce nu era. Cele doua surori plutesc într-o lume a nebuloasei de stări, de idei. În această primă parte numită “Introducere”, de fapt cititorul chiar e introdus într-un univers închis, îmbibat de urâtul unei zile ce este absorbit, analizat de Manuela. Ea se contopește cu acest personaj atât prin starea sufletească nedefinită cât și prin “haina ei cenușie”. Motivul oglindirii Ănu al oglinzii) apare chiar din acest prim capitol, căci Alina
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o piatră nu prea mare în capul doctorului, dar cu totul și cu totul din greșeală. Noroc însă că doctorul a crezut că i-a căzut piatra din tavan și, în timp ce-și tampona cucuiul din chelie cu vată îmbibată cu spirt, le atrase tuturor atenția să nu mai vorbească tare și să fie foarte atenți la colții stalactitelor. După cîteva zile de la această expediție, în ziarul județean apăru un articol destul de amplu, reluat apoi în esență și de presa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
simțite în tot orașul. S-au ridicat încet, ca din mor minte. Trupuri străvezii de parfum în întuneric. S-au stre cu rat pe ferestrele deschise, s-au lăsat să alunece pe sub cearșafuri, printre brațe, pe sub vise, printre suflete. Au îmbibat cerneala tipografică și covoarele cu fir de lână. S-au cuibărit în tencuieli și au făcut boltă peste parcuri și linii de tramvai. Pe Alexandre l-au trezit când era bine trecut de miezul nopții, cu o stranie senzație de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
în alb. Între timp bate de miezul nopții, spitalul e plin ochi de oameni care par să alerge haotic de colo-colo. Redactorul-șef a ieșit din starea critică, dar pompierul habar nu are cum să ajungă acasă. Privește prin ușile îmbibate în vop sea albastră cu miros de antiseptic și se gândește la fustele multicolore care au trecut azi degeaba prin fața teatrului, dar măcar e liniștit că și-a făcut datoria față de un om ce ar fi putut altminteri să moară
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se hrănise cu el cât timp dormise. Ridică privirea spre fereastră. Cerul senin o îmbia să iasă afară, să se lase răsfățată de razele calde și să se bucure de aerul curat pe care nu-l putea respira în orașul îmbibat de praf și noxe de la invazia mașinilor de pe străzile lui. Își întinse picioarele așteptând să se dezmorțească. Erau amorțite din cauza poziției incomode în care adormise. Coborî din pat încălțându-se cu papucii pufoși și călduroși. Căută în geanta de voiaj
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ci femei... Auzind cum gândește, Avito cu bucurie: "geniu, geniu, sigur geniu! și apoi, în loc de "taci!" îi zice vocii sale interioare: "o vezi?". * Au trecut zile. Săraca Materie simte că Spiritul, spiritul său, un dulce spirit material, vine s-o îmbibe și să o umfle, dar nu în ape de amăreală, ci în cea mai dulce rouă care se păstrează din această amărăciune la evaporare. Îi cântă Umanitatea eternă în pântecul etern al sufletului. Singuri se ating sânii care încep să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
reflectați în ape, și-și amintește versurile lui Menaguti: În cristalul fluidului limfatic se profilează în margine plopii care în ape se unduiesc, și nicio clipă tremurătoarea imagine nu o susține aceeași apă... Sufletul lui Apolodoro se frământă și se îmbibă în această viziune; nu-și simte respirația. Nu are frumosul email vreo inscripție pe spate, pe o margine care nu se vede, nici măcar una pe invizibila-i față. Ce vis, ce dulce vis! Ce somn cu ochii deschiși și sufletul
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tu nimic, nu se întâmplă nimic, un fleac? Și lași ca acest hoț de suflete să-ți fure logodnica? Îl lași așa? Și ce pot să-i fac? Ce? Se vede bine că cel ce te-a format, te-a îmbibat cu știință, cu această mâncare deloc comestibilă, care împreună cu religia este cauza ruinei noastre. "Înțelepții și bogații nu sunt de un mai mare folos decât ca să se corupă reciproc". Am terminat de citit Rousseau. Ah, libertate! Sfântă libertate! Alma Venustas
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
la ei se poate trăi din scris, însă contează și ce scrii, totuși, nu orice mâzgălitor de rânduri atinge performanța asta financiară, ca să nu mai vorbim despre premii! -, din simplu motiv că toate romanele acestuia musteau de viață precum pământul îmbibat de apă, erau așternute în fraze bine prelucrate (se vede mâna, nu e făcătură, nu se screme trei zile înainte de a scrie un amărât de paragraf cu gust de brânză râncedă, așa cum fac alții, apăruți precum ciupercile după ploaie), personajele
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la o lume dominată de uniformitate (dacă de cimitire e mai greu!), în care singurul limbaj e cel vidat de sens, iar asperitățile sunt rezolvate prin eliminarea brutală din comunitate a celui incapabil să adopte "newspeak"-ul ieșit din mințile îmbibate de ură ale ideologilor cu pretenții de mântuitori. Cartea lui Jonah Goldberg e lucrarea unui militant, și ea conține, prin urmare, destule hiperbole. Sigur că e exagerat să vezi în Woodrow Wilson părintele unei "Americi fasciste", iar în New Deal
Un furt by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8745_a_10070]