6,312 matches
-
cu intelighenția vremii sale, ca și cadrul politic al acelei perioade. Căci tâlharii și jidanii/ Ne tot sug, ne sug mereu", cântau în gura mare legionarii ,simpli", dar ,antisemitismul nu era întotdeauna o ură generală și indistinctă față de evrei, ci împăca acest sentiment cu amabilitatea și prietenia față de exemplarele evreiești în parte", explică Al. George, ceea ce ne face să înțelegem că există o deosebire între ceea ce a simțit Sebastian și ceea ce a avut de suferit un intelectual, precum Liiceanu în vremea
Mihail Sebastian, azi by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/11448_a_12773]
-
sfîntă"(I Corinteni., 16, 20), , Spuneți-vă sănătate unii altora cu o sărutare de dragoste"(I, Tesaloniceni, 5, 26)10. Chiril, arhiepiscop de Ierusalim, a fost unul dintre primii care a dezvoltat simbolismul sărutului de pace: Acest sărut unește și împacă sufletele între ele. El înseamnă așadar că sufletele se contopesc și alungă orice resentiment." Este vorba de un act grav, sincer și serios. Dar ca în fiecare interacțiune codificată, există un coflict interior între aparență și adevăr, între mască și
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
spui că la fel or fi arătat, în Anglia lui Thomas a Beckett sau la Antimul Rugului aprins (distanțele de toată mîna contează prea puțin), însemnările pelerinilor. Ale oamenilor care, cîtă vreme iscodeau, pios, după afinități, nu căutau să se împace, din cuviincioasă delăsare, cu datul, ci voiau să înțeleagă, drumețind. De altfel, cartea de-acum stă, cu un colț măcar, pe-o alta, mai veche cu trei ani, ,Locul călătorului". Simbolica spațiului în Răsăritul creștin, ce a primit, în 2003
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
care nu-și vor afla, vreodată, sațul: docta ignorantia. Înțelegerea, atîta cîtă este, e un dar al zeilor. Și toate privirile în care sclipește un licăr de pricepere sînt prinse, ori de unde ar veni, de hipersensibilul ochi ceresc. Așa se împacă religiile... Cinci secole mai tîrziu, René Guénon prinde, pare-se că din aerul timpului (istoria se întoarce...), cîteva raze. Aceleași fascicule pe care, la Cusanus, le împrăștia o singură sursă. Același Adevăr se drapează, după placul fiecărei tradiții, în straie
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
nu-l atace. Or un ziar care are probleme de imagine sau, și mai rău, de credibilitate, e ocolit de marile agenții de publicitate, încît îi scad veniturile. De cînd s-a relansat într-o nouă formulă, Evenimentul încearcă să împace capra unei formule de tip tabloid cu varza unei respectabilități pe care ziarul o căpătase sub direcția lui Cornel Nistorescu. E clar că Evenimentul caută scandalul cu lumînarea în ultima vreme. Dar și alte ziare fac același lucru, cu deosebirea
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
comunism și, în mod special, la viața țăranilor în colhoz. Dar sensul ultim, peste orice conjuncturi, e totalmente nefavorabil moldoveanului de dincolo de Prut. Basarabeanul lui Vasile Vasilache, cât o fi el de iubitor de frumos, e un leneș, un superficial împăcat cu soarta, lipsit de noroc și un veșnic perdant. În fond, tânărul țăran Serafim Ponoară din Povestea cu cocoșul roșu e un prost (sau un nătâng, un ins anapoda, un sucit), din categoria lui Dănilă Prepeleac. Nu-i reproșez scriitorului
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
o impune puterea de persuasiune și de seducție a artei. Nudul, între mistică și păcat Știm, încă din primele pagini ale Genezei, că Dumnezeu a făcut omul după chipul și asemănarea lui, că l-a făcut gol, adică fără haine, împăcat cu sine și cu luxuria paradiziacă și, mai ales, l-a făcut incapabil să perceapă acel tip de alteritate în măsură să-i ofenseze intimitatea și să-i impună vreo normă de conviețuire, fie și de conviețuire cu el însuși
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
Nora Iuga e feminină pînă la ultimele nervuri ale propozițiilor d-sale, atentă pas cu pas la ceea ce consună cu propria-i simțire de Evă insațiabilă de imaginea sa: ,Merg pe Kantstrasse. Vreau să-mi cumpăr ceva. E o stradă împăcată cu sine ca o femeie care se știe frumoasă". Sau: ,Am un fetișism al hainelor. Sînt haine faste și nefaste. Am să mă îmbrac ca la ultima noastră întîlnire". Metropola germană o ajută pe poeta noastră a se regăsi. Trăsăturile
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
ideologie, cam în sensul acestor lucrări publicate după '89. Eu nu sunt un critic literar. Aici este o chestiune fundamentală. Sunt, dacă vreți, un ideolog, și planul meu de acțiune a fost cultural, ideologic. De asta eu nu m-am împăcat foarte bine cu colegii critici, nu că aș avea ceva cu ei. Oamenii sunt de talent, fără discuție, dar avem preocupări deosebite și, cum să vă spun, am dreptul să optez pentru orientarea mea. Asta nu înseamnă că eu disprețuiesc
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei. In: Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
acum, unul, el ar suna, cu siguranță, în genul toate bune. Și nu-i prea greu să înțelegi de ce. Trăiesc într-o Românie comică, așa provincie a provinciei cum e, firește că-și vor da mîna pînă la urmă. Se împacă între ei, cu soarta, cu strămoșii de la pașopt, cu strănepoții care le cinstesc năravurile. Încă unii (a cîta spiță de la "capitaliștii" unui județ de munte?) s-ar lăsa și azi, pe-o bere, două zălog lui nenea Iancu, de-ar
Români vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11602_a_12927]
-
poate trăi prea mult în mijlocul rudelor, departe de prietenii săi de la circ, și face cale întoarsă spre București. Cu alte cuvinte, odată ajuns la capătul drumului, Apolodor realizează că Ithaka sa nu se află acolo unde și-o închipuia el. Împăcat și întărit după întîlnirea vieții sale, pleacă atunci înapoi închizînd abia acum cercul unui periplu complet în jurul lumii și desăvîrșindu-și pelerinajul printr-o adevărată întoarcere acasă. Ithaka mult rîvnită îi scapă printre degete lui Apolodor chiar în clipa cînd pare
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
ceva adăugat forțat, neorganic, străin de natura ei. Schiller a teoretizat și folosul relaxării. Simțindu-se înrudit structural cu el, Thomas Mann a fost fascinat și de componenta infantilă, vedea o risipă de candoare și de generozitate. Filonul jocului se împacă bine cu necesitatea de a adera cu tot sufletul la o idee mare. Cele dintâi cuvinte care se pronunță în Don Carlos sunt: , S-au dus frumoasele zile din Aranjuez", adică s-a pus capăt nevinovatelor desfătări, succede sumbra etapă
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
iasă de aici, nimeni care ar putea să ducă lumii, împreună cu semnul imprimat în carne, groaznica veste despre ceea ce la Auschwitz a putut face sufletul omenesc din om." El, Levi, Häftling 174.517, a supraviețuit. Pare că nu s-a împăcat cu asta niciodată. Spectacolul lui Mihai Măniuțiu începe cu anunțarea sinuciderii lui Primo Levi. Un personaj îmbrăcat într-un costum liliachiu, care îi va da și numele, un personaj diabolic, alunecător, parșiv, aduce pe scenă, la o comandă neauzită, rememorarea
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
a vieții creștine 1”. Uniunea reclamă o participare bipartită: Dumnezeu și omul, cooperarea dintre harul divin și efortul omului. Esența acestei învățături despre îndumnezeire constă în renașterea spirituală, sacramentală și morală, adică în înfierea, sfințirea și desăvârșirea religios-morală-socială a creștinului. Împăcat cu Dumnezeu prin opera de răscumpărare a lui Hristos, omul creștin este readus din starea de robit păcatului și morții și de despărțire de Dumnezeu, la starea de slobozenie și la cea de nemurire. Dobândind noua calitate de fiu al
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
cel mai bine. În timpul zilei își ocupa timpul cu oaspeți - lumea se oprea mereu pe acolo cu mîncare și trebuia să pună farfurii, iar apoi să strîngă după ei -, dar noaptea, aproape ca stupefiată, avea curajul să încerce să se împace cu biletul pe care-l lăsasem. Era imposibil ca mama mea să se gîndească la mine ca la altceva decît fiica ei. Gîndurile ei se învîrteau în cerc, iar și iar. Cu ochii întredeschiși, Tessie privea în dormitorul întunecat care
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
Antipa, știind câte ceva despre data morții unuia și a altuia, are intervenții foarte expresive prin lapidaritate. Tovarășii de pahar reuniți în cârciuma lui Moiselini, ca într-un ritual cotidian al vieții gâlgâitoare, se agită, vorbesc spumegător, se ceartă și se împacă în tirade zgomotoase. Părintele Zota, dezlănțuit, ține un discurs formidabil, în care îi pune la punct pe toți comesenii; dar comite imprudența de a-l acroșa pe Antipa - o prezență discretă și o forță latentă, în aburii de mâncare și
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
s-ar da în lături să se ia la harță chiar și cu Dumnezeu, dacă s-ar putea". Dar, conchide Cantemir, cu toate că "toți sînt mai cu seamă cutezători, semeți și foarte puși pe gîlceavă", moldovenii "se liniștesc lesne și se împacă iarăși cu potrivnicul". "țăranii trec rareori de la vorbe la arme, însă astupă gura semeață a potrivnicului cu ciomagul, cu bîta și cu pumnii. Asemenea fac și oștenii; foarte rar trec de la sfadă la sabie și dacă, totuși, acest lucru se
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
1822, poetul s-a duelat cu colonelul rus S.N. Starov, datorită unei ofense aduse într-o sală de bal. S-a tras de două ori cu pistoalele, dar - din cauza viscolului - lupta a rămas nedecisă. Unii prieteni au încercat să-i împace. Alții, precum Maria Balș, au cerut reluarea duelului. Din această cauză, irascibilul Pușkin l-a provocat la duel pe soțul ei, Toderaș Balș. La cererea de protecție a acestuia din urmă, poetul rus a fost arestat de guvernator pentru ca duelul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
asta nu este lumina din afară, cea dirijată, lumina care se stinge și care aruncă umbre, ci o lumină fără sursă și fără istorie. Eu îl ascult, vocea lui sfătoasă și pătrunsă vizibil de o responsabilitate cu care s-a împăcat deja, o voce prietenească și oarecum paternă, desfășoară imagini ample, panoramează istoria artei de la plain air-ism și pînă astăzi, articulează, în stilul unic al epicii bănățene, fraze enorme, despletite, cu subordonate multiple și cu ideea recuperată abia la sfîrșitul întregii
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
și de fiecare dată, este de citit în Lettre. Cronicarul recomandă totuși din numărul recent scrisoarea lui Sergio Benvenuto despre Derrida și felul cum filosofi ca el au încercat să rezolve cvadratura cercului în gîndirea secolului XX, și anume să împace militantismul politic (de stînga, firește!) cu spiritul critic. l în REVISTA ROMÂN| de la Iași, din martie, Florin Faifer încearcă să descopere în dramaturgul Victor Eftimiu un "virtuoz al discursului scenic". îi dorim succes! Cronicarul recunoaște că articolul i-a deschis
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
e ceea ce trebuie să fie. Autoarea îl așază pe Emil Brumaru sub semnul Arcadiei și al contrautopiei. Brumaru recuperează ironic și autoironic - semn acut al modernismului și postmodernismului - un construct imaginar considerat anacronic: modelul idilic. „Emil Brumaru - spune Rodica Ilie - împacă, prin aderarea la grupul oniric, modelul idilic cu cel utopic, reprezentarea idilismului în poemele sale este una conștient și riguros cultivată, ca o asumare livrescă a acestui construct imaginar“. Constatare mai veche a criticii, dar pe care Rodica Ilie o
Despre cerșetorul de cafea by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13000_a_14325]
-
Tudora Șandru-Mehedinți Pe atunci nu eram conștient că trăiam un an deosebit din viața mea, dar azi nu mă îndoiesc că a fost decisiv. Pînă în momentul acela mă împăcasem cu înfățișarea mea de vagabond. Eram iubit și respectat de mulți și admirat de unii, într-un oraș unde fiecare trăia după cum îl tăia capul. Duceam o viață socială intensă, participam la întruniri artistice și mondene, cu sandalele mele de
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
explica întocmai cum se face așa ceva, ar putea fi uneori un manual pentru avocații specialiști în cazuri de defăimare”. Însă din dimineața aceea providențială de la Alger situația mea ajunse exact invers: nu mă simțeam în stare să trăiesc mai departe împăcat cu mine însumi dacă nu scriam istoria morții lui Cayetano. Mama era nestrămutată în hotărîrea ei de a mă împiedica s-o scriu, ținînd pică oricărui argument pînă cînd, după treizeci de ani de la această dramă, m-a sunat chiar
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
anii-și cer birul cu dobîndă/ timpul în loc să crească - scade/ arătînd în zare o uitare fumegîndă/ precum un șarpe între visări și moarte// frunzișul de cuvinte cade veșted/ în lume se abate o răcoare/ adînc prevestitoare/ așezînd pe creștet/ o împăcată-n sine așteptare” (Timp în scădere). Dar protestul conținut în versurile lui Alexandru Lungu nu e mai puțin relevant, întemeindu-se pe organicitatea ființei, pe întrepătrunderile sale cu cosmicul. Mizei istorice îi este preferată miza condiției umane. E o revoltă
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]