4,772 matches
-
în minte idea că Dumnezeu e supărat pe el din cauza păcatelor sale. Dar în același timp păstra în mod tainic în adâncul ființei lui gândul că Dumnezeu este bun și îl iubește, însă nu îndrăznea să facă acei pași spre împăcare cu Dumnezeu pe care el îi știa pentru că se socotea prea păcătos. Viața lui Alexandru se derula între imaginea pe care el o oferea în societate de om realizat și suferința din adâncul ființei sale uneori gândea în felul următor
REGĂSIREA FERICIRII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1450610401.html [Corola-blog/BlogPost/362374_a_363703]
-
pentru și despre el. Invocându-i vocea, chipul, creația, ne-am regăsit în dragostea și frăția ce se leagă miraculos nu numai între inimi, ci și între glasuri, văzând aievea ce suflete alese pot avea cei întristați, câtă lumină, bucurie, împăcare poate dărui un dispărut în lumea umbrelor! Manifestarea a derulat în unduirea amintirilor despre Mircea Motrici, ca o continuare a comemorării de la Udești, susținută și în baza proiectului datorită căruia a primit finanțare și a putut fi tipărită cartea „Pentru
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI by http://uzp.org.ro/ne-dat-aripi-pentru-libertatea-zborului/ [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
s-ascult și răsăritul, Lumină aud foșnindu-mi sufletul... -Oare, Iubire, voi ști să te ascult? Rătăcit-am un glas de dor, demult!... Un sâmbure de viață îmi vorbește Tăcere, deschizându-și poveste... -O fi conștiința? Cine ar vrea Glasul împăcării, iertarea să-mi dea!.. Referință Bibliografică: Nu mai ascult... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Gabriela Docuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NU MAI ASCULT... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1490000022.html [Corola-blog/BlogPost/376251_a_377580]
-
românesc”. Această biserică voievodală și princiară este nu numai spațiu fizic, concret a slujirii lui Dumnezeu în post, rugăciune, smerenie și ascultare, ci și izvor de viață creștină, loc de pelerinaj pentru oamenii care trăiesc în tumultul cotidian, prilej de împăcare cu Dumnezeu, cu sine și cu aproapele. Cunoașterea vieții, a faptelor și ctitoriilor cărturărești ale Sfântului Ștefan cel Mare - Domn și Ocrotitor al Moldovei Străbune, înseamnă pentru credincios lucrarea la care este chemat fiecare dintre noi în vremurile de acum
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404213673.html [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
și în noapte. Sunt vorbe de iubire, de dor și de jale, De-aduceri aminte, de speranțe pierdute și reveniri La clipe frumoase și pline de viață, Cu regretul că ele vin mult prea târziu. În rostirea cuvintelor am pus împăcarea Cu mine , cu tine , cu toți cei din jur. Iubind iarăși viața caut nouă cărare Prin scrisul ce-aduce limpezirea poverilor purtate în timp. Citește mai mult În calea timpuluiDestainuiriDESTAINUIREGandurile le-am îmbrăcat în cuvinteSi viața le-am dat destul de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/rodica_ianas/canal [Corola-blog/BlogPost/372905_a_374234]
-
16,13). Conștiința misiunii trebuie lărgită, iar misiunea Bisericii nu a înțeles alegerea ca supremație. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev. Matei - cap.10 și Luca - cap. 9 din ele rezultă legătura indisolubilă dintre evanghelizare și slujire, Biserica făcând prezentă, ca activitate mântuitoare, prezența Lui Iisus Hristos în lume și în Istorie. Pe lângă
EMILIAN LOVIŞTEANUL – EPISCOP VICAR, ÎNFĂPTUIREA MISIUNII BISERICEȘTI ÎN PAROHIE ȘI MĂNĂSTIRE, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2015… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1454064163.html [Corola-blog/BlogPost/384012_a_385341]
-
era miros de tămîe.... Tușa Anica și-a rezemat bastonul de crucea de piatră ridicată acum, „la an”, așa cum e datina, și privea lung la poza lui Ion. Toată slujba a privit poză , fără să verse o lacrima, cu o împăcare stranie în ochii ei albaștri. -Tuta, fata, apleacă-te tu și dă-mi un pumn de țărâna de pe mormanul lui taică-tau! Că vreau să-l simt mai aproape...! Se închină cu mâna dreaptă , adânc, si cu evlavie și privi
ASTEAPTA-MA , IOANE..... de MIRELA PENU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mirela_penu_1453925499.html [Corola-blog/BlogPost/377940_a_379269]
-
de ce cânți?”. “Păi așa-mi vine”. El nu știe de ce cântă. Altu' zice: Dom'le cânt că-s lipsit”. Adică se ‘stâmpără. Alții răspundeau: “Cânt pentru bătrâni, de osteneala bătrânilor”. Știi de ce cântă? Să se împace cu lumea. Horind găsește împăcare cu lumea și cu el. Asta-i. - Maestre, și când veți muri și-ați ajunge în fața lui Dumnezeu, ce l-ați întreba? - Am întrebat oamenii: “De ce te temi? De moarte sau de întâlnirea cu moartea?”. “Măi”, zice, “de moarte eu
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
că făcea animalul?! Începea să râdă, că de tâmpit ce era, credea că glumim și ne răspundea liniștit că asta e cea mai mare bucurie a lui, adevărata aventură a minții, singura care-ți deschide orizonturile cunoașterii, precum și emoțiile ei, împăcare cu tine însuți și cu cei din jur, în sfârșit, fericire nu, că asta nu există, însă o mare liniște sufletească, o împlinire a cerințelor spiritului, elevație culturală și câte și mai câte... Aici, obligatoriu, ne ridicam de la masă ca să
UN ET PRINTRE INTELECTUALI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420654920.html [Corola-blog/BlogPost/376644_a_377973]
-
ca viața drepților să fie sfâșiată de un dualism. Ci când zidul răului va fi doborât, sufletul și trupul se vor uni într-o armonie superioară. Dacă Dumnezeirea este simplă, fără compoziție și formă, omul de asemenea trebuie, prin această împăcare în sine, să se întoarcă la bine, să redevină simplu și curat, pentru ca să devină cu adevărat unul. Astfel, interiorul ascuns devine același cu exteriorul văzut, și exteriorul văzut, cu interiorul ascuns”. Transparența aceasta fizică va coincide însă cu puritate morală
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
a deschis-o larg, Tristă m-a privit din prag, Lacrimi ochii ei aveau, Copii nu mai mișcau, Parcă toți vina purtau - Măicuță, te venerau!... - Bun rămas, taică părinte!... Tu, fecior, să iei aminte: Când un gând nu-ți dă-mpăcare, Nu-l striga în gura mare; Mai păstrează-l pentru tine, Vino, -acasă, la mine; Eu ți-s mamă, am să-ți spun Ce rău și ce e bun. Ușa-n urma ei s-a-nchis, Eram treaz ca după
IV. CELOR DRAGI LA ŞCOALĂ ŞI CONFRUNTAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Iv_celor_dragi_la_scoala_si_conf_marin_voican_ghioroiu_1334928524.html [Corola-blog/BlogPost/362077_a_363406]
-
nici bine, Uitând de toate umbrei ne vom da Spre împlinirea tristelor destine. Apoi cu gândul doar, făcând popas Printre atâtea puncte cardinale, Să dăm cu teamă disperării glas Și renuntând pe veci la altă cale Să ne gasim întreaga împăcare Și împlinirea numai în iertare... Referință Bibliografică: Rug de iasomie / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 784, Anul III, 22 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RUG DE IASOMIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rug_de_iasomie_violetta_petre_1361534353.html [Corola-blog/BlogPost/341301_a_342630]
-
la început, „o mare prostie despre prețuirea de sine” - îmi spunea mintea și o mai spune uneori și în prezent. Dar ce aveți de pierdut dacă încercați? Evident că pentru a afla răspunsul, cu toții avem aplicat ceea ce în terapie numim „împăcarea cu noi înșine” - proces prin care învățăm să renunțăm la obsesia pentru ordine, rezultate, statut, corp perfect, în schimbul unei vieți cu adevărat calitative și a unor relații sănătoase cu cei pe care-i iubim.
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte by https://republica.ro/nemultumirea-de-propriul-corp-si-de-propria-imagine-boala-majoritatii-in-lumea-minoritatii-perfecte [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
eveniment?”întrebai plină de nerăbdare. “Al doilea e că, azi, m-a iertat nevasta-mea...după o lună de stat la unguri...la dezintoxicare...pentru că i-am făcut vitrinele astea...de ziua ei!” Toți am râs și am aplaudat „marea împăcare”. Nu mai știu ce s-a mai întâmplat...cu Geo și familia lui. Viața ne duce și ne aduce împreună...dar, de câte ori beau...așa...o gură...de ceva bun, din cupe de cristal...îmi aduc aminte de vitrinele multicolore...cu
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Paharele_de_cristal.html [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
pândă, Pilat, nevinovat, pe mâini se spală, Mi-e inima că floarea de plăpânda Și simt și văd cum râd în floare merii Și-aud cum plânge vită cea de vie, În toate e un semn al Învierii, Al unei împăcări ce vă să fie; Adam din mine murmura sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți mulțumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grâi Aici și-Acum cu Tine! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografica: Ruga din Săptămână Patimilor... / Nicolae Nicoară
RUGĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1491803619.html [Corola-blog/BlogPost/368831_a_370160]
-
de miezul nopții ( povestiri) 1989 Destine ( povestiri, nuvele) 1996 Speranța ( roman ) 1997 Gustul amar al exilului ( povestiri, nuvele )1999 Interviuri pentru mileniul trei, 2002 Judecata lui Dumnezeu (povestiri, nuvele )2004 Pelerini olteni în Țara Sfântă ( însemnări de călătorie )2008 Ierusalimul împăcării ( roman ) 2009 Grecia-pământ sfânt și apostolic , 2011 Cu o prefață îmbrăcată în straie de sărbătoare ,,Curajul de a păși pe urme mari,, aparține domnului Constantin Dram, căruia i se alătură Gelu Negrea cu ,, Prefață doi,, și Marian Drăghici cu ,,Postfață
,, FOCURI MOCNITE ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/_focuri_mocnite_constanta_abalasei_donosa_1359886086.html [Corola-blog/BlogPost/341408_a_342737]
-
sălășluiască în noi. A-l avea pe Hristos înseamnă a trăi o viață simplă, cu sfială față de cele sfinte, a avea o atitudine evlavioasă și profund creștină, modestie, cumpătare, mărturisitor de credință și mai mult prin trăire și gândire, cu împăcare și mulțumire de starea în care se găsește, și nu în cele din urmă înseamnă comunicare și comuniune continuă cu Dumnezeu și cu semenii. În acest fel creștinul nu se izolează, ci din contră se angajează plenar în viața de
HRISTOS ÎN MINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Hristos_in_mine_stefan_popa_1384934781.html [Corola-blog/BlogPost/342121_a_343450]
-
zenit În speranța întâlnirii cu Dumnezeu pe cale Convinși că vremea iertării și păcii a sosit Cerul îi binecuvântă cu albele-i petale. Câțiva s-au închis în case așteptând Un final întunecat, altă parte-i voioasă Că-n viața prin împăcare și iubire triumfând Noi l-am adus pe Dumnezeu din nou acasă. Am iesit în fugă - ca-n vis - din negativitatea Rezultată din boală, din gânduri fără rost Am alergat să fiu martor când Nativitatea Va întrona Lumina după atâta
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_solstitiu_sub_platani_elena_armenescu_1356873276.html [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... Citește mai mult Ce e poezia Renatei Verejanu, o poetă atât de angajată în luptele noastre politice, culturale, dar
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
seamă insensibili, un ”portret al sufletului” (pe care-l cerea corespondenților săi Nietzsche), o ”cardiogramă”, precum apărea acest topos în lirica anilor ’60. Nota individuală puternică o dă însă un eticism ardent, programatic, de o înaltă tensiune, însemn al unei împăcări/neîmpăcări trăite la cote dramatice, în momente de sfâșiere lăuntrică, de durere și supărare. De aici spiritul justițiar al poetei, punerea ... VI. PE TREPTELE GUVERNULUI, de Renata Verejanu , publicat în Ediția nr. 1272 din 25 iunie 2014. Naiul unui neam
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
aduce după sine o eliberare de păcat și o adevărată libertate creștinului. Atâta timp cât această eliberare nu era îndeplinită și desăvârșită, filiația dumnezeiască nu putea fi reală. Înfierea duhovnicească nu se poate realiza decât dacă este unită cu iertarea păcatelor, cu împăcarea, cu răscumpărarea, cu sfințenia, cu mântuirea: aceste acte sunt condiția preliminară a filiației dumnezeiești. „Cel care nu a obținut toate aceste bunuri, nu-L poate numi Tată pe Dumnezeu” , pentru că „acolo unde se iartă păcatele există și înfierea” . Așa ajungem
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
burlesc. „Când lupți însă cu nimicul, declară Iorgulescu în Eseul despre ... , nu există nici victorii nici înfrângeri, te confunzi cu el. Unicul rezultat al marilor bătălii din lumea lui Caragiale este macularea tuturor, sărbătorită apoi cu fast prin chefurile de împăcare. În această lume armonia se obține prin reducerea forțată la același numitor, numitorul comun al omogenizării în derizoriu, trivialitate și mascaradă.” Avem aici, în această Republică a termidorienilor chitrofoniți, de-a face (se va vedea) cu o veritabilă noapte a
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_xxviii_ion_ifrim.html [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
populară o poate egala: aceea de a zugrăvi neutru, dar absolut, cel mai captivant ceremonial încărcat de sensuri din viața comunității, „plimbarea imaginară”, compactă, pe fragila linie de demarcație dintre viață și moarte, dintre spus și nespus, dintre revoltă și împăcare, dintre durere și desprindere fericită. Nu scapă ochiului său veșnic treaz nici comentariile admirative la adresa vestimentației îngrijite a defunctului pe ultimul drum, dar nici eleganța gesturilor ritualice, pline de demnitate ale familiei îndoliate, nici crescendoul tragic al bocitoarelor, și nici
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1430312412.html [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
l-am ratat? Îngrop nedumerirea mai adânc În malul unui vers ce s-a surpat La prima zguduire de cuvânt Și-mi leg de glezne alte depărtări. Scriu tot mai des poeme de pământ Și tot mai rar poeme de-mpăcări... Azi te-am strigat în gând dar și-n pustiu, Și-n centrul universului, și-n mit Și în terariul lumii auriu... Vântul mă știe... Tu... n-ai auzit... Referință Bibliografică: Poem de pământ / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEM DE PĂMÂNT de AURA POPA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aura_popa_1411798351.html [Corola-blog/BlogPost/373822_a_375151]
-
își exprime opțiunile. Nu o interesase politica niciodată, dar spera ca votul ei să ajute la alegerea unor oameni mai capabili decât cei care părăseau acum scena. Surâsul celor care ieșeau de la secția de votare corespundea cu sentimentul ei de împăcare a conștiinței. În graba ei, nu observase pe lângă cine trecuse. Totuși, simți nevoia să se întoarcă. O femeie în vârstă, cu baston, șchiopătând ușor, dar cu aceeași ținută mândră pe care o cunoștea atât de bine. Pălăria cochetă îi acoperea
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1465145185.html [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]