254 matches
-
de a percepe cognitiv existența în raport cu suflul înrobitor al modelului renascentist. Dimpotrivă, în oponență cu toate aceste ființe umane încărcate de lumină, care-și închideau însă voit destinul în carapacea spiralată a virtuților ... XXII. MAGDALENA ALBU - MALADIA FRICII ȘI ZEUL ÎMPĂIAT, de Magdalena Albu, publicat în Ediția nr. 1334 din 26 august 2014. „Odată am avut părinți. Am avut surori. Prieteni. O casă. Un pat. Am avut cerul și soarele, apa și pâinea. Pământul întreg. Azi nu mai am nimic. Nimic
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
lume Își cară în spate umbra căreia-i spun simplu: soartă. Suflete alandala, de la apus la răsărit, ceasuri în derută pe cadranul timpului, între a fi și a nu fi. Își beau singurătatea cu picătura chinezească, până în ultima clipă. Suflete împăiate în poziții nefericite. În colț, un trup firav de mamă, făcut una cu poza unei tinere frumoase, repetă mecanic: “fiica mea..., fiica mea..., fiica mea...!" Privirea îi trece, pierdută, dincolo de existență. "- Am trei băieți și-o fată!" strigă cu voce
CUM NE IUBIM PĂRINŢII? de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374290_a_375619]
-
nas. Îl mai lăsă câteva minute pe contabil să se târască în fața lui pe linoleumul zgâriat, după care îi făcu semn să se ridice și să iasă din biroul său. În ziua următoare, Ilie Preda se înființă cu un fazan împăiat, poate chiar o captură obținută într-una din partidele la care participa și secretarul de partid, Galiț. Trofeul era extraordinar de bine realizat, culorile păsării fiind frumos conservate, iar poziția trufașă, cu capul dat pe spate, ciocul ridicat și coada
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
năpustise către buzele crispate fără voie: începe vânătoarea. Îi trimise pe toți la treburile lor, îi mută pe studenți în biroul lui Preda și îi invită pe oaspeți la masa de protocol din biroul lui. Trepădușii se așezară admirând fazanul împăiat. Se legă o conversație ușoară despre vânat și armele folosite în vânarea fazanilor. Mihai Man aștepta, încercând să-și alunge scenariile negre din minte. Nu participă la discuțiile preliminare. Era conștient nu numai de statutul lui, ci și de responsabilitățile
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
ne-a stropit pe toți cu o apă vrăjită și ne-a blestemat să rămânem toți înțepeniți cum eram atunci. Eu am devenit un ursuleț de catifea maro umplut cu cârpe, la fel și frații mei și mama o ursoaică împăiată. Eu fiind mai lângă ușă, m-a înșfăcat și apoi m-a vândut la o prăvalie în oraș de unde m-a cumpărat tatăl tău și am ajuns la tine. Ceilalți toți au rămas înțepeniți care cum erau în poziția în
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
rană, lacrimile vorbesc de la sine... Cuvânt suspendat: nici un loc neocupat unde poate gândul să se anine... Ignoranța, sfântă ignoranța ne mănâncă de vii, Doamne, iartă-mă! Tu nu vezi că te-nvârți într-un spațiu absurd? Din cele trei păsări împăiate două îți sunt complice. Pe cine crezi tu că minți? Iar ți-ai pus mască tragică în așteptarea Pandorei ai cărei copii nu mai vor să sada în lacra... Gândul rău se întinde pecingine pe ziduri mâzga a privirii lăuntrice
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
câteva întrebări neînsemnate despre noua învățătură, de care auzise, aceasta însă nefiindu-i deloc pe plac. Ponțiu Pilat aminti și de Baraba, vrând să arate că în cele din urmă câștigase lupta împotriva tâlharului care jefuise din bogățiile Romei. Capul împăiat al lui Baraba fu arătat împăratului care îl privi plictisit și fără interes. Caligula l-a trimis apoi pe fostul procurator în fața Senatului unde acesta și-a expus din nou argumentele de nevinovăție precum și probele pe care le deținea. Senatorii
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
nu i-o Înțelegeți deloc sau interpretați-o greșit; priviți-l doar și va fi mulțumit. Pe bună dreptate, putem să ne revoltăm Împotriva unei lumi nerecunoscătoare, care refuză până și această biată favoare; Își irosește capacitatea optică pe crocodili Împăiați și gemeni siamezi și se uită cu o indiferență grăbită și cu un dispreț abia disimulat la domestica și splendida minune a minunilor reprezentată de un Filfizon viu! Nici un Zoolog nu-l include În clasa mamiferelor, nici un Anatomist nu-l
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
har”, expunerea „mai sus de pământ”, într-un „leagăn” în paltin (probabil pe o platformă de scânduri fixată sau atârnată în crengile copacului) (116). O imagine sumbră se regăsește într-o baladă populară (Constantin Brâncoveanul) culeasă de Vasile Alecsandri. Corpul împăiat al eroului este atârnat într-un paltin : Trupu-i de pele jupea, Pelea cu paie-o împlea, Prin noroi o tăvălea, Și de-un paltin o lega (93, p. 219). S-ar putea crede că, anume în acest caz, este vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Între artă și viață nu sunt nici viață, nici artă. Sunt taxidermie. Aplicată la locul și momentul potrivit, aceasta poate fi un meșteșug util și decent. Cu toate acestea, este Împinsă prea departe atunci când specimenele expuse sunt orașe moarte și Împăiate”. Principalul argument al lui Jacobs Împotriva urbanismului modern este acela că aplică o grilă statică abundenței de posibilități neștiute. Autoarea condamnă ideea de oraș-grădină a lui Ebezener Howard, deoarece segregarea planificată a acestuia presupune ca agricultorii, muncitorii din fabrici și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dinamică și viitor erau prea puțin Înțelese. A interveni și a o diseca, În ciuda acestei necunoașteri, Însemna a ucide mișcarea muncitorească, tot așa cum amenajarea orașului pe baza unor planuri funcționale rigidear fi Însemnat un oraș fără viață, aidoma unui animal Împăiat. În vreme ce Lenin trata proletariatul așa cum abordează un inginer materiile prime, adică gândindu-se cum să le folosească spre a-și atinge scopurile, Rosa Luxemburg avea o atitudine medicală. Ca orice pacient, proletariatul avea propria sa constituție, ce limita numărul tipurilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cauzează un sentiment de blocaj la mijlocul corpului vostru ca și cum ați avea un baraj Închis. Întinderea Abdominală deschide spațiile eliberînd o parte din presiune și permite energiei proaspete să se miște prin acea zonă și alungînd acel sentiment neplăcut de pasăre Împăiată. 1. Stați În picioare cu fața spre spatele unui scaun cu spătar sau altă piesă de mobilier cu o Înălțime asemănătoare, punînd mîinile pe suprafața superioară a acesteia. Întindeți mîinile. Alternativ lăsați o distanță pornind de la Înălțimea umerilor voștri și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
1989) e un roman despre inexistența prețios complicabilă a unui cătun, unde bătaia către un nivel de adâncime simbolică e de fapt o bătaie a pasului pe loc. Mai târziu apare romanul „antitotalitar”, parabolic și cu „cheie” Vitrina cu păsări împăiate (1994), topit, conform autorului, în 1986. Romanul Rătăcirea Domnului (1999) descoperă roata câtorva procedee postmoderne pentru a trata tema artistului de geniu în conflict cu societatea ostilă, iar Batalioane invizibile (2001) redescoperă parabola à la Coroana Izabelei, nu cu alte
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
după mărturia autorului, ca antrenament pentru romane, nu fac decât să le prefigureze pe acestea în regimul mediocrului. SCRIERI: Mezareea, București, 1974; Crisalide, București, 1977; Noaptea muzicanților, București, 1978; Coroana Izabelei, București, 1982; Marmură neagră, București, 1989; Vitrina cu păsări împăiate, București, 1994; Rezervația de lux, București, 1995; Crucea de argint, București, 1996; Coroana Izabelei, I-III, București, 1998; Alergătorul fatal, București, 1998; Rătăcirea Domnului, București, 1999; Batalioane invizibile, București, 2001; Vămile depresiunii, București, 2002; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
la iarbă verde, Cluj-Napoca, 1985; Mersul pe jos, Cluj-Napoca, 1988; Dinastiada (în colaborare cu Virgil Tomuleț), Cluj-Napoca, 1990; Verișorii siamezi, Cluj-Napoca, 1994; Marele zid chinezesc german, Cluj-Napoca, 1995; Cufărul Pandorei, Cluj-Napoca, 1997; Transsiberianul de Fetești, Cluj-Napoca, 1997; Reproducerea la bufnițele împăiate, Cluj-Napoca, 1998; De serviciu în clepsidră, Cluj-Napoca, 1999; La pas cu deltaplanul, Cluj-Napoca, 1999; Lebăda mahmură, Cluj-Napoca, 2000; Privighetoarea ciocușă, Cluj-Napoca, 2000; Duminica de luni, Cluj-Napoca, 2001; Intravilane, Cluj-Napoca, 2001; Ciroza la țânțari, Cluj-Napoca, 2002; C.U. 55 (autografe pe
UDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290323_a_291652]
-
separate de o bucătărie rudimentară, cu un aragaz de campanie. Pervazul era plin de sticle goale de bourbon. Pereții erau acoperiți cu fragmente Îngălbenite din ziarul local, știri despre concursuri de pescuit și de carting. Mai era și o știucă Împăiată, cu gura căscată. Pentru că avea prea puțin kerosen, lampa trosnea. Lumina avea culoarea untului, iar ghirlandele de fum Îngroșau aerul. Era o lumină de bârlog de opiomani și se potrivea, căci Rex deja scosese din buzunar o țigară cu hașiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Îl privea. Câte lupte ai avut anul ăsta? — Una, răspunse Manuel. — Doar aia? Da, atât. — Despre aia am citit În ziare. Retana se rezemă de spătarul scaunului, privindu-l În continuare pe Manuel. Manuel se uita la capul de taur Împăiat. Îl mai văzuse de multe ori până atunci. Avea un soi de interes familial față de el. Acum vreo nouă ani, taurul ăla Îl ucisese pe fratele său, cel care promitea dintre ei doi. Manuel Își aminti de ziua aia. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
export de evantaie din pene, pene smulse de la minunatele și variatele feluri de păsări care trăiau pe acel tărâm tropical. În scurt timp, afacerea lui includea și alte obiecte de lux exotice: taburete din picioare de elefant, veioze din maimuțe Împăiate, covoare din blană de tigru și tobe din două cranii umane care produceau un sunet nemaiauzit. Multe articole rămâneau nevândute, dar marja de profit era suficient de mare ca Phineas să devină din nou un om bogat. În acea comunitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
decât niște capre, niște animale care trebuie vânate și măcelărite. Și vor continua să-i vâneze până când se va Împlini visul oricărui comandant SLORC: ca ultimul membru al tribului Karen pe care-l poți Întâlni În Birmania să fie unul Împăiat și expus Într-o vitrină de muzeu. —E groaznic ce spui, fu de acord Roxanne gândind Însă În sinea ei că tribul, la fel ca mulți oameni fără educație, interpretase totul prea literal. — Dar nu e decât o amenințare goală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fu străpuns de privirea de sticlă a unui leu cu gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sfoară și-i învățam cum să pescuiască bănuții aruncați în fântâna îndrăgostiților. Erai o prezență demnă și utilă în oraș, îmi închipui. Îți râzi de mine?! Demnă și utilă..., îl îngână Carol. Pe naiba! Ajunsesem să semăn cu leul meu împăiat. Unii chiar începuseră să ne confunde. Eram un caraghios inutil și ridicol. Un figurant dintr-o mie la perpetuul bal mascat din grădina publică, la care participau copii în costumașe de marinar, cu genunchii juliți, însoțiți de guvernante nemțoaice cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
pântecul unei tinere sclave. Era considerată călirea perfectă, fiindcă oțelul împrumuta substanțe organice și secreții tainice, dar era și un gest magic, pentru că spada prelua și încorpora pentru vecie suflul vital, tinerețea, suplețea și frumusețea femeii. Brusc, unul dintre animalele împăiate se mișcă și se apropie de ei. Era Rufus, care intrase în încăpere cine știe pe ce ușă ascunsă. Avea privirea răvășită și ceru grafului permisiunea să vorbească. Se apropie de Jordan, ca și când ar fi vrut să-i spună o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
acționase de data aceasta. Nu se mai putea mișca prin cameră decât călcând sau cățărându-se pe obiectele îngrămădite în dezordine, ca într-un panopticum abandonat: un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare, stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi; două ceasuri cu mecanisme din pâine meșterite de ocnași; câteva scalpuri africane; un vas de aramă coclită în care i s-a spus că
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și plurisemie a misterului într-o arborescență stilistică de mare finețe" (Dan C. Mihăilescu). Exemplific cu un eșantion extras din panoplia de obiecte ciudate a bătrânului: "Un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare; stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
fu străpuns de privirea de sticlă a unui leu cu gura roșie căscată și un picior ridicat într-o poziție care se dorea a fi amenințătoare și terifiantă. După câteva clipe de stupoare mută, Filip pufni în râs căci leul împăiat arăta jalnic. Totul îl făcea să fie ridicol: ochii neconvingători de sticlă, gura căscată, limba și gingiile vopsite strident într-un roșu nenatural, piciorul din față ridicat grațios și înțepenit într-o poziție de balet comic, rotilele cu care erau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]