177 matches
-
fost reluate În ședința Adunării din 26 septembrie 1879, când deputatul D. Giani a citit raportul și proiectul de lege relativ la revizuirea articolului 7 din Constituție. Noua redactare prevedea că „diferența de credință nu constituie o piedică de naturalizare, că Împământenirile vor fi individuale, că doar cetățenii vor putea dobândi proprietatea rurală, că toți locuitorii din Dobrogea se bucură de toate drepturile fără discriminațiune de religiune, că indivizii născuți și crescuți În România, care nu se vor fi bucurat până la majoritate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
N. Fleva, D. Ghica, N. Blarenberg, C.A. Rosetti și M. Kogălniceanu În calitate de ministru de interne. Deputatul I. Codrescu afirma că: „nu există și nici au existat vreo dată jidovi români”, fiind Împotriva considerării evreilor „ca supuși români”, protestând Împotriva Împământenirilor În masă. N. Blarenberg susținea că „dând drepturi evreilor, religiunea ar fi În pericol...că talmudul ar Înlocui crucea din pliscul aquilei române” și că „demnitatea națională ne cere să răspundem printr-o negație la invitarea ce ne face Europa
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
francez că jertfa ce ar face-o părăsind puterea, printr-o abdicare voluntară și demnă, nu i s-ar părea mare. De observat este că indigenatul conferit lui Kiseleff era cu desăvârșire ilegal și contrar Regulamentului deoarece acesta dispune că împământenirea nu se poate acorda decât în urma unei cereri personale și după o ședere în țară de zece ani; acest termen se reducea la șapte ani, dacă petiționarul era căsătorit cu o pământeancă. Dar împăratul Neculai nu stătuse la îndoială pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
retrage întreg articolul în forma inițială, el fiind apoi adoptat în forma revăzută, devenit Art. 7, astfel: „Însușirea de român se dobândește, se conservă și se pierde potrivit regulilor stabilite prin legile civile. Numai străinii de rituri creștine pot dobândi împământenirea“. Prin aceasta evreii (chiar și cei „pământeni“) erau cu totul excluși de la posibilitatea de a deveni - cum era și firesc - cetățeni români. Manifestația „populară“ de la 18/30 iunie 1866 („la cari s-au alăturat, firește, scandalagii de profesie și toți
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să satisfacă articolul 13 al Convenției, care cerea ca domnitorul să fie fiu de român, și spre a opri orice opoziție a Puterilor la recunoașterea faptului împlinit, Adunarea vota, la puțin timp după proclamarea lui Carol ca domn, legea pentru împământenirea familiei de Hohenzollern 415. Percepția publică internă și externă asupra actului de la 10 mai era și ea una foarte interesantă. Presa internațională, în special cea franceză, evidenția aproape la unison sprijinul pe care problema românească îl primisese din partea Franței, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de a se ocupa cu ridicarea unui arc de triumf în capitală în onoarea comisarilor pe care Poarta îi trimitea în Principate 566 și nu în cele din urmă decretul semnat de membrii locotenței domnești de a acorda dreptul de împământenire tuturor străinilor stabiliți în țară care plăteau impozite și nu se aflau sub protecție străină 567, puteau fi considerate semne încurajatoare pentru comunitatea evreiască din Principate. Un idealist precum C.A. Rosetti, fără să stea prea mult pe gânduri și
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
deja cunoscută acum ca fiind problema evreiască. Fără a avea legătură în primă fază cu chestiunea amintită, faptul că marea majoritate a celor care vorbeau răspicat despre viitorul statului modern român considerau firesc ca religia să reprezinte un criteriu pentru împământenire reprezenta în mod evident o surpriză 608. Dezbaterile ce vor urma arătau că invocarea libertății religioase pentru români și condiționarea dobândirii cetățeniei române de neapartența la alte credințe religioase decât cea creștină nu erau văzute ca o incompatibilitate de neadmis
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
o aibă articolul ce permitea acordarea cetățeniei române făceau trimitere la nemulțumirile existente deja în țară la adresa evreilor și nu în ultimul rând la posibilitatea izbuncnirii unor mișcări de prostest dacă etnicilor evrei "li s-ar fi deschis poarta spre împământenire". Deputat de Iași, Nicolae Ionescu invoca acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
era blamată. Inconsecvența lui Brătianu putea să apară unora de-a dreptul moderată dacă luăm în calcul că nu puține erau vocile care, în aceeași perioadă a dezbaterii articolului șapte din Constituție, insistau asupra eliminării evreilor de la orice drepturi de împământenire - printr-un articol constituțional - pentru o lungă perioadă de timp. Dincolo de astfel de opinii, destui erau și cei care doreau pur și simplu o amânare a dobândirii cetățeniei române de către evrei până în momentul în care ar fi putut demonstra (nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acest sens de G. Mârzescu, pentru că despre el este vorba, nu era luat nici el în serios 634. Oricât de multe argumente ar fi adus oameni politici precum cei menționați, marea majoritate din Adunarea Constituantă părea decisă deja în privința condiționării împământenirii. Convingerile ferme ale multora dintre deputații Constituantei potrivit cărora lupta de acum împotriva evreilor era una identică cu cele duse de-a lungul timpului împotriva turcilor, rușilor sau austriecilor nu puteau fi clintite de nici un fel de argument. Dimpotrivă, preluând
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acesteia, potrivit căreia Puterile Garante prescriseseră interdicția evreilor de a participa la viața politică. Nimic nu mai părea să-i întoarcă din drum pe vajnicii apărători ai românității: modificarea restrictivă a articolului 6 din Constituție devenit 7 însemna refuzul acordării împământenirii pentru evrei pe motive religioase, excluzându-i astfel de la drepturi politice. Ca atare, potrivit noii Constituții a României străinii nu puteau fi admiși în treburi publice decât în cazuri excepționale și în temeiul unei legi. Evreii, în schimb, beneficiau de
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
dornic să-și manifeste libertatea de conștiință. Inconvenientele sunt evidente. Doar secolul al XIX-lea este timpul istoric al așezării și organizării vieții religioase, administrativ-sociale și culturale a evreilor în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
necesitatea comunicării, a instrucției reciproce, în beneficiul întregului. Blajul și tiparul românesc se ridică astfel la nivelul artei tipografice contemporane din Transilvania, valorificând experiența lui homo novus. „În realizarea acestui plan (din care nu lipsea cultivarea alianței cu romano-catolicii și împământenirea tiparului latin la români - n.n.) episcopul (Aron - n.n.) a fost sprijinit și materialicește de către tezaurarul Bornemisza Ignăc, protectorul Bisericii Unite, și de Friedrich Wilhem Dietrich, consilier al Camerei Aulice și al Tezaurariatului.” (Jakó) Ce ne divulgă această ridicare a exigențelor
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Olahus, primul umanist de origine română, Aninoasa-Gorj, 1939, p. 13. Istoria Clujului, Cluj-Napoca, 1974, pp. 146-147. Dankanits Ádăm, XVI szăzadi olvasmănyok, București, 1974, pp. 18-20. Autorul apreciază că marea cotitură survenită în viața intelectualității transilvănene se datorează întâi de toate împământenirii; el vorbește de consolidarea unei burghezii, cu rolul decisiv pe care l-ar fi avut aceasta în dezvoltarea eonomică și în mișcarea spirituală din acest secol. Or, breslele meșteșugarilor sau corporatiilor negustorilor brașoveni, sibieni, medieșeni, clujeni, bistrițeni, sighișoreni erau totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
serviciu. De atunci sunt patru luni jumătate și nu i s’a dat nici un rezultat, pe motiv că a fost sionist și a fost deportat în Germania”. O acuzație extrem de gravă, avându-se-n vedere „contribuțiile” aduse de evrei la împământenirea comunismului sovietic pe meleagurile noastre, de aici ordonarea urgentă a unei anchete la susnumita instituție pentru aflarea adevărului. Iată răspunsul Oficiului de Plasare a Brațelor de Muncă Vaslui: „La adresa dv. no. 612 din 06 iulie 1949, vă comunicăm că în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dispus să comenteze în vreun fel sau să accepte existența unei probleme reale. Nici între noi nu se lansau nici măcar speculații. Eu, care urmărisem modurile și mijloacele utilizate de forțele bine instruite ale Kremlinului, în trecerea fiecărei administrații comuniste la împământenirea perestroicii și glasnosti-ului, îmi făcusem imaginea colaborării sovieto-maghiare pentru gâtuirea înfumurării manifestate în reuniunile Tratatului de la Varșovia și în convorbiri bilaterale Ceaușescu-Gorbaciov, conform cărora experimentele Moscovei fuseseră demult devansate de politica Bucureștilor. După sosirea lui Nicolae Ceaușescu și crâmpeiele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
ce-ți trebuiește" Cu cât într-un stat se realizează mai mult și mai bine justiția și legalitatea, cu atât interesul privat se confundă cu interesul obștesc, și virtuțile personale nu mai rămân o excepție. America egalitate civilă și politică, împământenirea egală a colonilor a fost prima formă a constituției federale. Intervenția poporului în gestiunea afacerilor publice, votul liber al impozitului, responsabilitatea agenților puterii publice, libertatea individuală și instituția juraților. Libertatea, dezvoltată în ordinea civilă și politică, în echilibru cu ordinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
serbărilor Academiei e foarte bine întocmit și se va petrece parte la Moscova parte la Leningrad. Ordine în rând cu coadă la stațiunile de tramvai. Academia de științe a U.R.S.S. președinte: Vladimir Leontievici Komarov. Discuții privitoare la problema agrară. Împământenirea nu soluționează. Socializarea e singura cale. 13.VI.1945 Vizităm grădina. Plante de Predeal și Sinaia. Molizi, plopi tremurători, jugastri. 14.VI Vremea urmează a fi deosebit de agreabilă. Vizităm Moscova. Cremlinul îți face o mare impresie prin grandoarea și noutatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unii chiar au Început să lucreze ogoarele cu toate că istoria nu consemnează acest lucru În perioada anterioară. Să se fi dat bravii noștri compatrioți evrei la brazdă de-a binelea? Una din ideile Înființării comitetelor democratice evreiești a fost aceea a Împământenirii acestora pentru a lucra cot la cot cu autohtonii, inclusiv la coarnele plugului sau la sapă și hârleț. Că, până la urmă, totul s-a dovedit a fi un maiestuos fâs, este un fapt știut dar, că celebra „restratificare” prevedea și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se pot căsători, dar n-au drepturi politice etc. Mai departe: femeile măritate și copiii se bucură de drepturi civile, chiar fără știința lor, dar exercitarea acestor drepturi este încredințată soțului, sau epitropului... Alta: femeile n-au interes să ceară împământenirea decât în cazul când sunt însărcinate. În acest caz contează interesul copilului, ea nu există. Art. 195: Bărbatul e dator protecție femeii, femeia ascultare bărbatului. Ea este lovită de incapacitate juridică tot timpul căsătoriei. Chiar în cazul când soțul e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
indiene - ―Werandah). Apare În mod frecvent lalocuințele de lux, dar joacă același rol ca și bovindoul, acela de dinamizare a fațadei și de mărire a spațiului interior, prin plusul de lumină. În arhitectura românească putem vorbi mai degrabă de o Împământenire timpurie a termenului turcesc de geamlâc, element ce poate fi observat În arhitectura veche a Bucureștiului, ca de exemplu cea a hanurilor. În cazul imobilelor de raport, veranda apare doar la ultimele etaje, fiind deseori legată de un balcon sau
Polarităţile arhitecturi by Sibila Gabriela Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92981]
-
bucovinene: Destine sub vremi: Emil Bodnaraș(1904-1976). Republican convins, scoate la lumina zilei multe dintre erorile si nemeritele monarhiei noastre în raport cu actualitatea cotidiană: Tichia de mărgăritar a românilor, Tainul parvenitului, Prinț valah la drum de criză, texte care amintesc de Împământenirea prințului de Hohenzollern a lui Cezar Boliac. În Carcase și belerege, este satirizată afacerea guvernanților noștri cu avioane second - hand de la americani, comparabilă cu afacerea Skoda, când, în timpul lui Carol al II-lea, au fost cumpărate niște rable de avioane
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Valahia și Moldova se pronunțaseră pentru emanciparea evreilor și acordarea egalității politice. După eșecul revoluției și transformarea statutului juridic al Principatelor într-o chestiune de dezbatere între puterile europene, îmbunătățirea statutului juridic al evreilor a căpătat o dimensiune internațională. Problema împământenirii evreilor a generat discuții aprinse odată cu obținerea independenței statului român de sub dominația otomană. Modificarea articolului 7 al Constituției din 1866, la intervenția Alianței Universale Israelite, a provocat multe resentimente elitei românești în dorința ei de stabilire a autodeterminării și suveranității
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
motivațiile evreilor români care căutau să obțină cetățenie și drepturi egale în cadrul statului român. Astfel, conform Convenției de la Paris (19 august, 1858), care a stabilit termenii în care puterile acceptau unirea Valahiei cu Moldova, articolul 46 a creat premisele acordării împământenirii și celorlalte culte, pe lângă creștini. Alexandru Ioan Cuza a făcut pași importanți în această direcție în timpul domniei sale de numai șase ani pe tronul Principatelor Unite. Articolul 26 din Legea Obștească din 31 mai 1864 acorda anumite drepturi, inclusiv dreptul de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
spre culmile pe care nu le avem încă. Din complexul acestui debut de originală reviviscență modernă a lumii antice, un critic pripit s-ar grăbi să alcătuiască și o nouă formă de îndrumare și valorificare critică, să zicem pe tema împământenirii românești a miturilor eline... D. CARACOSTEA În mediile erudite s-au fabricat clasici „travestiți”. Pentru ca cineva să râdă de parodierea Eladei, trebuie să cunoască pe Homer. Încât veselia e rezervată numai oamenilor de bibliotecă, P. Dumitriu a făcut ceva în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]