1,671 matches
-
Stai! Te-am învățat o melodie. Un, doi, trei! Cei doi roboți căntă “mulți ani trăiască”. într-o veselie generală lor li se adaugă vocile celorlalți. Ela aduce repede o sorcovă și începe să-l sorcovească pe Evelin. Aurora: Ela, împachetează repede sorcova că pleacă elicopterul... Animație. și Evelin este gata să plăngă. Răsete, animație. Evelin: N-o să plăng pentru că nu pot, dar recunosc că sunt emoționat de momentul despărțirii. Ce fericiți sunteți voi oamenii că trăiți clipele vieții într-o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
cum și ce o să facem, cine unde rămâne, împărțindu-și fără urmă de ranchiună obiectele, între care și pe noi, fără cea mai mică grimasă de încrâncenare. Încă mai cred că niciodată nu i-am văzut atât de fericiți. Au împachetat febril, până spre miezul nopții, fiecare vor bind aproape doar cu copilul pe care și-l revendicase și făcând abstracție de băiatul celuilalt, ca și cum el încetase cu totul să existe, să respire, să aibă nume. Când am ieșit să fac
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
campion la vrăjeală, fost frate distant, gomos și permanent inaccesibil, fostă vedetă de ziar fără tiraj, fost fiu renegat de propriul tată, fost posesor de bulldog francez (da, nu știai?), fost. FOST. În sfârșit, bilete de avion. Documentul „alx“ (Alex?) împachetat într-o valiză. Pașaport. Pantofii și cureaua puse pe banda rulantă. — Ai piuit? — Nu. — Nici eu. 11. Eușiel Când eram foarte mici, David și cu mine eram, nici nu știu cum să spun... apropiați, cred. Un corp comun, fascinat de reviste cu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
se vor regăsi, fără doar și poate, în marele roman pe care orice tânăr infectat de literatură, de Paris și de încă netrăite suferințe amoroase îl scrie imaginar, în clipele de răgaz, îl contemplă apoi în vitrina unei librării, îl împachetează frumos, în hârtie colorată, lucioasă poate, și-l face cadou unei iubite acum inexistente și ea, al cărei nume se profilează fin în dedicația de pe prima filă... Suficientă reverie pentru acum, însă. Alexandre își adună de pe scaun o pereche de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
scorojească, iar undeva pe sub spuma brodată sărise vopseaua. Puțin mai încolo, o ceșcuță de cafea fierbinte, părăsită lângă farfurioară, lăsase o urmă ceva mai mare ca un bănuț pe mahon. Ivan dormea. Ivan dormea adânc. ...da. Uite-i cum își împachetează, din nou, lucrurile. Ca în vre murile cu bilete de avion luate pe ultima sută de metri și țigări fumate la patru dimineața. Numai aerul dintre ei pare să se fi subțiat, buricele degetelor s-au înstrăinat unele de altele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la rubrica “Cea mai guralivă femeie de pe mapamond”. Popa(pentru sine):Să rețin cugetarea.După ce-mi dau cu părerea,îmi vine somnul”.(Adoarme) Tabloul 2 Scena 1 A trecut o săptămână.Camera în care locuiește Monica. Ea și Augusta împachetează lucrurile în două valize. Augusta:La început îl preferai pe Dorin,în defavoarea lui Alin.Acum îl preferi pe Americanu în defavoarea lui Dorin.Mâine? Monica:Alin are un minus față de Dorin.Americanu îi eclipsează pe amândoi. Are cu ce.Are o
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
teatru. (Un voce dincolo de ușă:”O ce bătrâni nebuni și plicticoși!”.Intră Dorin) Dorin(face o plecăciune):”...nimic decât o fată-ncântătoare pe care o iubea grozav de tare!”. Augusta(venindu-i în întâmpinare): ”Hamlet,taci!” Monica(se oprește din împachetat):Dragul meu,Dorin.Îți anunț lovitura de teatru.Plec.Mă mărit. Plec cu Americanu. Cred că vom rămâne prieteni.Nu? Dorin:” Dar vă prezic că Fortinbras va fi Alesul și murind eu îl votez”.(Cade pe pat). Augusta(se apleacă
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
voiajul să sfârșească în râpă ori într-un univers paralel. Tina era însă din categoria celor care se asumă. O amuza faptul că partea creierului ei unde ar trebui să fie stocată memoria spațială nu posedă circuitele necesare pentru a împacheta la loc plat și neted o hartă. în loc de evantaiul subțire pe care i-l dădusem, ea avea acum în poală un acordeon flasc. Deseori, ieșind dintr-un magazin cu cumpărăturile, Tina trebuia să aștepte ora închiderii și golirea totală a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
lucrarea cu același nume publicată în 1995 (tradusă și în limba română), nu este însă și descoperitorul său. Conceptul fusese lansat într-un articol din 1990 de către doi psihologi, John Mayer și Peter Salovey. Goleman l-a preluat, l-a împachetat într-o excelentă teorie explicativă și l-a consacrat. În esență, Goleman susține că emoțiile, dar și capacitatea indivizilor de a le recunoaște la ei înșiși și la ceilalți și de a le controla, interpreta, folosi în scopul controlării propriului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
destul de jos. M-a izbit paloarea chipului ei, mai alarmantă ca oricând. — Mamă, nu te simți bine? N-am nimic, răspunse ea cu un zâmbet palid. S-a întors în camera ei fără să mai scoată un cuvânt. Deoarece ne împachetasem deja așternuturile, Okimi a dormit în noaptea aceea pe canapeaua de la etaj, iar eu și mama în camera ei, pe așternuturi împrumutate din vecini. — Mă duc la Izu pentru că ești tu cu mine, pentru că te am pe tine, mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
această sintagmă plină de culoare pentru a-și vărsa disprețul asupra unor abordări din teoria comunicării, de genul modelului Shannon-Weaver, care consideră că ar exista un miez al mesajului, anterior și independent în raport cu forma. Acesta este apoi codificat, adică este împachetat într-un limbaj ca un colet care trebuie trimis. Receptorul nu trebuie decât să decodifice, adică să despacheteze coletul. În viziunea lui Richards, mesajul nu există înainte de a fi codificat (exprimat în limbaj articulat), iar codificarea mesajului este un proces
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
să le depoziteze cu un zâmbet enigmatic, monologul ia locul dialogului, acesta din urmă devenind virtual. Treptat, expeditorul înțelege și acceptă regula jocului. Nu mai așteaptă, cum se spune azi, feed-back, contând pe un alt tip de comprehensiune decât cea împachetată în amabilități epistolare. Iar când are posibilitatea de a vorbi la telefon cu Lucian Raicu, ezită, amână, pur și simplu se blochează: ce să-i spună? Mai bine vorbesc, în locul lui, versurile din Dulapul îndrăgostit, volumul proaspăt publicat, ori aceste
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
să le depoziteze cu un zâmbet enigmatic, monologul ia locul dialogului, acesta din urmă devenind virtual. Treptat, expeditorul înțelege și acceptă regula jocului. Nu mai așteaptă, cum se spune azi, feed-back, contând pe un alt tip de comprehensiune decât cea împachetată în amabilități epistolare. Iar când are posibilitatea de a vorbi la telefon cu Lucian Raicu, ezită, amână, pur și simplu se blochează: ce să-i spună? Mai bine vorbesc, în locul lui, versurile din Dulapul îndrăgostit, volumul proaspăt publicat, ori aceste
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
de până atunci: Din inadvertență, distracție sau curiozitate, s-a pomenit în variate avataturi, care i-au sporit mult de tot cunoștințele despre lume și viață. În privința aceasta, fără nici o modestie, se pretinde într-adevăr priceput.". Numai în acest domeniu, împachetat perifrastic, al detenției în lotul Noica-Pillat ar avea semnatarul o anumită competență. În rest, el își declară un amatorism multilateral. Spiritul și litera "nu e o adevărată carte de critică", autorul ei "nu îndrăznește" să-și revendice titlul de critic
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
romancierului care a fost salvat îi este dedicată acestui erou necunoscut, HGW XX/ 7. Scena din final devine revelatoare: intrat într-o librărie, Wiesler cumpără cartea Sonată pentru oameni buni și citește dedicația; tînărul de la casă îl întreabă: "S-o împachetez?", iar fostul agent răspunde ferm: Nu, e pentru mine.". Pentru Wiesler, cartea cumpărată reprezintă de fapt răscumpărarea sa. Henckel von Donnersmarck oferă mai ales publicului trăitor în cea mai bună dintre lumile posibile, în raiul comunist, această oglindă revelatoare, dincolo de
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
uterin a fost utilizat pentru HPP, rezultatele fiind în majoritate pozitive. În cazul tamponamentului uterin, câțiva metri de tifon lat sunt introduși în cavitatea uterină, după o naștere prin cezariană sau vaginală. Se va proceda cu atenție, pentru a se împacheta sistematic fundul uterin dintr-o parte într-alta, evitându-se crearea de spații moarte. Recomandările obișnuite includ atonia uterină, placenta previa și placenta accreta. Pacientei i se administrează antibiotice și bandajul este lăsat înăuntru timp de 24 de ore, până când
Revista Medicală Română by Ayman Ragab () [Corola-journal/Journalistic/92294_a_92789]
-
fi supereroul din vis, Lowry este autentic, viu și forța sa rezidă tocmai în ceea ce-l face vulnerabil: afectivitatea sa. Sfîrșitul ia proporțiile unui coșmar în care alternează într-un carusel amețitor momentele de suspans, de pildă dispariția lui Tuttle împachetat pînă la sufocare într-un morman de hîrtii, cu cele beatifice, precum cel al aruncării în aer al întregului Moloh al Ministerului Informațiilor. Salvat din scaunul de tortură, printr-o intervenție providențială a lui Harry Tuttle, Lowry se întoarce acolo
Un sezon în Brazil by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9503_a_10828]
-
plastică? Răspunsul îl dau chiar unii artiști care au atelierele pe Str. Pangrati, lîngă sediul Televiziunii. înspăimîntați de ce au pățit în episoadele trecute ale confruntărilor de la Televiziune, cînd atelierele le-au fost devastate și multe lucrări distruse iremediabil, ei își împachetează, astăzi, joi, 21 ianuarie 1999, lucrările transportabile și le duc în locuri mai sigure. Această acțiune, al cărei dramatism neputincios nici măcar nu are nevoie de cuvinte, poate fi chiar imaginea-emblemă a zilei: minerii vin spre București și artiștii fug disperați
Marșul spre București și fuga din atelier by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9553_a_10878]
-
mai puțin pentru domnul Ponta și doamna Câmpeanu, care susțin că majorarea va fi de numai 4%. Practic, în acest moment Guvernul Ponta ne anunță că refuză să respecte legea care cere indexarea pensiilor cu 5%. Dar se străduiește să împacheteze mesajul pentru ca pensionarii români să nu știe cu adevărat cât li se cuvine la indexarea din 2013, potrivit legii în vigoare", acuză liderul democrat-liberal. Deputatul PDL susține că "Legea pensiilor nu avea cum să ia prin surprindere Guvernul Ponta", deoarece
Andreea Paul susține că pensiile mărite au fost diminuate cu un procent by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80328_a_81653]
-
urmă de Polirom vizează laxitatea aparatului filologic. Rătăcite între două calupuri epice într-o consecuție nici măcar veridică și complet lipsite de mostre concludente ale receptării, Poveștile domesticirii amoroase par a fi fost nu trunchiate, dar aranjate, sau mai bine zis împachetate la bunul de tipar, cumva ad usum delphini.
Delfinii personali by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7728_a_9053]
-
mesajele născocite pe care le arăta nemților înainte de a le expedia. El lasă să se înțeleagă că Tripp știa că germanii le citesc. Imediat ce părăsește Ambasada Germaniei, Tripp este arestat. Este însoțit până acasă unde i se permite să-și împacheteze câteva lucruri. Doamna Tripp nu este acasă. Cobb îi arată un mesaj decodificat, sosit de la Londra. „Renunțați la agentul XY.27 (soția lui Tripp). Din corespondența purtată cu o prietenă din anii de școală și interceptată de noi reiese că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
precisă. Nu-i nici protest sindical autentic, nici protest politic asumat. E un fel de hărmălaie politico-sindicală întreținută de victimele unei dictaturi închipuite. În acest montaj, o mulțime de nefericiți se plimbă apatic prin capitală. PSD vrea să-i vândă, împachetați de Vântu și Voiculescu, pe post de revoluționari pursânge. Este, dacă vreți, o uriașă demonstrație a cinismului politic. Cei cu pungi identice, cu pachețel de la partid, rătăcind în pâlcuri mici prin mulțimea din Piața Victoriei sunt mobilizați de PSD. Stau
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
să apară jurnaliștii Tucă, Ciutacu sau CTP. bogdant 2000 și eu aveam 14 ani la revoluție. Am trăit și simțit tot ce ai descris mai sus. Mi-a fost frig, foame și trăiam în beznă. știam că ziarele folosesc la împachetat și singura jucărie era o minge tare. Credeam că suntem oameni de calitatea a 2-a sau a 3-a. Nu aveam voie în Shop pentru ciocolată și gumă. Turiștii străini erau mult mai importanți ca bieții români muncitori în
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
cu morții vii. Lionel scoate banii de sub saltea. Pune deoparte suma retrasă de la bancă. Împarte restul bancnotelor pe principiul: una ție, una mie. Una peste alta, fiecare se alege cu câte 287 633 de euro. Esmé se scoală să plece. Împachetează florile în scadențarul pe care-l desprinde de deasupra oglinzii. — Pot să iau și tortul? Pentru Edy, să nu-mi scoată ochii că nu i-am adus nimic din Angers. Așa mic cum îl vezi, se înfige la dulciuri, ceva
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
nu-mi scoată ochii că nu i-am adus nimic din Angers. Așa mic cum îl vezi, se înfige la dulciuri, ceva de speriat. Caută o cutie prin garsonieră: în talciocul ăla, nu e de mirare că găsește una imediat. Împachetează tortul. Lionel e stană de piatră: încă nu-i vine să creadă c-a scăpat. Esmé se îndreaptă spre ușă. O deschide. Înainte să iasă, îl întreabă: Am uitat, câți ani ai împlinit ieri? — Cincizeci și șase. Mulți înainte! Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]