6,091 matches
-
punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de stuf se înclină / spre o barcă unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are și alte poezii, cel puțin la fel cu asta, atunci scrisul său ar putea prezenta oarecare interes. Mesajul versurilor lui Vasile Gîrneț este, de
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
un bărbat poate fi și diriginte. Dar asta e. Om trăi și om vedea. Eram cu Cristi și cu Marius În clasă. Alți colegi, din vechea clasă, puțini, erau la clasele de mecanică. 15 septembrie. Toți, noi cei mici, eram Împrăștiați prin curtea liceului ca niște pui speriați. Fiecare stătea cu familia lui sau cu cei cunoscuți. Cei mai mari, râdeau, chicoteau, povesteau cu voce tare Întâmplările din vacanță. O voce puternică, cred că era Simniceanu de sport, ne indică unde
La multi ani,prietene Mircea. In: Editura Destine Literare by Valentin Florin Luca () [Corola-journal/Science/76_a_322]
-
travestit în political crusader pe asfaltul clujean, iar acum în Decembrie 1989, cînd într-adevăr putea fi cruciat anticomunist alături de concitadini săi români, unguri, germani face pe pastorul!! Citînd alte surse, reținem că roiul manifestanților refuzați de pastor s-a împrăștiat în oraș pentru a forma și alte grupuri mai mari și în următoarele 48 de ore miile au devenit adevărați revoluționari și nici nu-și mai aminteau de Laszlo Tokes. Dar niște forțe străine, vorba tovarășului Ceaușescu, porniseră marea rotativă
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
footnote Magistrand N. V. Stănescu, „Progresul în cunoașterea lui Dumnezeu cu referire specială la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul X (1958), Nr. 1-2, p. 30. footnote>. Mai întâi, sufletul vede pe Dumnezeu asemenea unui „ciorchine (τό βοτρυδόν), care împrăștie prin floare o bună mireasmă dulce Și plăcută<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a VI-a, P. G. XLIV, col. 888D. footnote>. Este vorba de o cunoaștere începătoare. Pe o treaptă superioară, sufletul socotește că e
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
este interpretat de Tudor Chirilă și, sincer, m-a făcut să mă Întreb dacă s-a identificat atât de bine cu personajul sau impulsivitatea este ceva ce vine dinăuntrul său. Legătura fraților este descoperită prin intermediul Alexandrei, care În mod inconștient Împrăștie sămânța 77 geloziei. Una dintre scene e semnificativă: cele două fete stau Într-un bar, ajunse acasă la Alexandra, la țară. Cristina Încearcă, făcând apel la subiectul unui roman ce are În centru incestul să Îi explice indirect Alexandrei că
ALECART, nr. 11 by Aura Dinco () [Corola-journal/Science/91729_a_92895]
-
Dr. Constantin Voicu, Patrologie, vol. I, Editura Basilica a Patriarhiei Române, București, 2010, p. 144. footnote>. Plinătatea logosului este Hristos, în care oamenii s-au împărtășit de-a lungul istoriei umane prin lucrarea lui „Logos spermatikos”, Cuvântul cel dumnezeiesc cel împrăștiat în lume, Care diseminează „semințele adevărului”<footnote Sf. Iustin, Apologia I în favoarea creștinilor către Antoninus Pius, p. 56. „Logos spermatikos” este un termen cu rădăcini în stoicism, utilizat de Sfântul Iustin într-un mod cu totul original. Pentru o discuție
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
nu sunt întru totul asemănătoare, după cum se întâmplă și cu cele ale celorlalți stoici și poeți și scriitori, m-am deosebit mult de acestea din urmă. Fiecare dintre aceștia, atunci când a văzut, în parte, apropierea lui de Cuvântul dumnezeiesc Cel împrăștiat în lume, a putut să grăiască câte un adevăr parțial; dar cei care au vorbit lucruri contrare unii altora, în chestiunile cele mai neînsemnate, se pare că nu au avut nici o știință vădită și nici o cunoștință neîndoioasă despre Cuvântul. Deci
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
simțul unității și pluralității. Cuvinte cheie: diversitate, unitate, Biserică, creștinism, comuniune, primat, părinți, Paul, Hegesip, Abercius. Oare care va fi fost experiența primară a celor dintâi uncenici ai lui Isus imediat după arestarea și moartea sa? Au fugit, s-au Împrăștiat, se simțeau rătăciți, și pentru că se temeau să nu o sfârșească precum Învățătorul lor. Faptul că au descoperit mormântul gol și, Încă mai mult, aparițiile celui Înviat sunt lucrurile care le-au schimbat viața. Faptele Apostolilor ne spun că se
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
prin lege...”, 4, PG., LI, col. 214. footnote>, îl chinuie neîncetat. Însă, prin repetarea păcatului, și conștiința va slăbi și va ajunge să mintă, slăbită fiind de întunericul patimilor, iar binecuvântarea lui Dumnezeu nu mai odihnește asupra acestuia. Păcatul dezbină, împrăștie și tulbură pe om, pe când Duhul cel Sfânt sălășluit în el pacifică, adună, liniștește. Păcatul obosește, îmbolnăvește, chinuie și distruge. „Odată păcatul născut ne învață Sfântul Ioan Gură de Aur el pricinuiește sufletului ce l-a născut, nenumărate dureri. Se
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
lui, care făcuse doi ani de armată la Bu-curești, la palatul Reginei Maria, un an de concentrare în Basarabia și încă doi ani în armata maghiară, a fost trimis direct pe front, la Viena. „Familia s-a risipit, așa cum se împrăștie păsările, în toate direcțiile”. Înainte de a pleca la gară, Johann a mai văzut-o pentru ul-ti-ma oară pe mama lui, Lene. Plângea cu-aceeași disperare cu care și-a părăsit gospodăria bine în-che-gată din „Siebenbürgen, dulcea țară pierdută”. Viață de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
spații verzi menite altor scopuri, printre care delectarea și desfătarea ochiului, iar nu oripilarea lui. Mizerie de nedescris vezi adesea în parcări ale complexelor de magazine. Coșurile de gunoi dau pe dinafara ori sunt deșertate de conținut, care e apoi împrăștiat pe jos. După petrecerile în aer liber, gunoaiele stau de-a valma pe pășuni și în păduri, așteptând trupe de ecologizare, ca să readucă peisajul la cum l-a lăsat mama lui, natura. La nivel de legislativ romaneasc se încearcă pași
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
exprimate gentil și cordial. Odată îndeplinită etapă de relaxare, vă imaginați că vă uitați în interiorul inimii și vedeți în ea o mică flacăra - sursă iubirii și conservării energiei. Imaginați-vă că aceasta flacăre crește, umple toată inima și apoi se împrăștie în tot organismul. Încercați să observați cum curată tot corpul, îndepărtează infamatiile, aduce sănătate și vigoare Spuneti-va încet: “ Fiecare respirație mă aduce mai aproape de curățarea totală. Lumină corpului meu este energia vindecătoare”. Puneți mâna dreaptă pe acel loc din
Puterea gandului ne poate vindeca! Invata acest leac miraculos [Corola-blog/BlogPost/93913_a_95205]
-
Pleacă, cu brațele încărcate de farfurii, de data asta prestigitator. Seară, între ciupercile umplute și friptură la grătar cu salată de varză, ni se destăinuie: - Ar trebui să cer drepturi de autor. - ?! - Câte replici, gânduri, idei de tot felul am împrăștiat eu... - Adunate, ar umple o carte. Cred că ai dreptate. Vorbește cu juristul USR. Aproape fiecare angajat din Neptun își are istoria să, surprinzătoare în multe privințe, incepand cu directorul, cu instalatorul Eugen, unul dintre cei mai vechi, și până la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93970_a_95262]
-
știu de marele atentat al Apusului, al Ocultei, care a încercat să frângă spiritul nemuritor al Daciei Mari, prin distrugerea Izvoarelor scrise care, atestau identitatea, cultura și continuitatea spirituală a Neamului nostru Dacoromân, scăpând de la pieire doar părticele de fragmente împrăștiate în vastă opera clasică a omenirii. Dușmanii din lăuntru și din afara au distrus cea mai mare parte a izvoarelor scrise, dar geniile, eroii, martirii, cuvioșii și sfinții au mărturia Neamului scrisă în ceruri, unde cei răi nu pot niciodată ajunge
Un fiu ales al Daciei Mari – Gabriel Artur Silvestri [Corola-blog/BlogPost/93920_a_95212]
-
îndoiți de astă. La o adică, putem formă coloane care să depășească zece kilometri! http://silviudancu.wordpress.com/2013/09/09/nu-noi-ucidem-presa-presa-s-a-sinucis Cei care au remarcat, primii, făcătură “Antenei 3” au fost înșiși telespectatorii, de unde textul original a fost rapid împrăștiat pe interenet și a dat naștere la sute de comentarii din partea celor indignați de această nouă manipulare, chiar pe forumul emisiunii: “Renunțați să mai faceți emisiuni, sunteți din ce in ce mai penibili. Învățați odată să citiți și să interpretați un articol corect și
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
trasează hieroglife prin văzduh Ori parcă s-ar feri de-un avion de vînătoare, Văzut numai de radarul din duh. Poetul nu știe nici cum, nici cînd, nici unde. El știe numai stoluri de cuvinte să-ngrozească Și să le-mprăștie oricum, oricînd, oriunde, în altă limbă, negrăită și totuși omenească. Nu Nu-i vina ta că nu m-auzi. Te strig cu ultrasunete, ca delfinii, Și îmi răspunzi chiar cu ecoul meu, în care ți-ai înfipt misterele ca spinii
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
te vedeam aievea... și nici atunci, cîteodată... Mi se părea că-i un soi de vis, o fantasmagorie, un chilipir de psihopat, mă străduiam să nu se spargă vraja comică, duioasă, să nu plesnească precum un glob imens de păpădie, împrăștiind puful prin cameră, ușor, străveziu, fulgerat de lumini scînteietoare, fulgurante... făceam eforturi dureroase de concentrare, îmi adunam mințile în palmele strînse pe fruntea mea, pe fruntea ta... totuși reală, isteță, netedă... Nimic nu înlocuia prezența fluidă, veșnic în pericol de
Mereu mă temeam să nu pleci... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12153_a_13478]
-
îmbracă. Este evident că dorința ei, în momentul erupției pe ușa "scării" și al năvălirii pe trepte, a fost să-l prindă măcar pe unul din mitraliori și să-i tragă o chelfăneală scurtă și-ndesată. Dar tiraliorii s-au împrăștiat ca vrăbiile când pe cer apare uliul, și femeia este vădit dezamăgită de insucces. Și, s-ar părea, cam iritată, căci pe terenul ambuscadei a mai rămas numai un tiralior, pe care ar vrea să-l prindă. Asta se vede
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
înjunghie cu violență și îl sfâșie, iar zgomotul sacadat, de fierării frânte și-apoi lovite cu baroasele, al roților unor multe vagoane ce trec peste macazuri, ascunse de frunzișul copacilor zbuciumat de vijelia curentului brusc, îl toacă mărunt și-i împrăștie fărâmele peste orăcăitul broaștelor și peste ciripitul vrăbiilor din sat. Câinele și-a ridicat botul de pe labe, și-a ciulit urechile, adulmecă și mârâie. Ai dreptate, câine frumos. Pământul și văzduhul fac liniște, culori și miresme. Omul, străin de țărâna
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
unui provizorat în definitiv atât de incert, de fluid - de când am ajuns aici eu unul sunt fascinat de toate lucrurile ce nu există, dar asta, e drept, numai când beau foarte mult și de unul singur, iar o lumină cleioasă, împrăștiind parfumuri de oleandru se prelinge pe masa la care-nșir versuri până târziu, când capul începe să mi se scufunde - încetul cu-ncetul, și muzical - prin coridoare tot mai întortocheate, din care nimeni nu scapă - deci nu-ți rămâne decât
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
Monica Pillat Ceas trecut Sub pași podeaua era caldă Și-mi auzeam numai suflarea, Dar câte limbi vorbea tăcerea... Dintr-un ungher, se răspândiră Volume stinse ca trezite, Dar când să le deschid, din pagini Au început să zboare fluturi împrăștiind în aer scrisul. în alt cotlon, luci un cufăr Și descuind, am vrut să aflu... însă veșmintele păstrate, Atinse numai, se răriră Și am rămas în mâini cu umbra. Aici îmi sunt tot mai departe, Mi-am spus ținându-mă
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
nu rîzi. Un fel de fachirism, numai că nu pe cuie. Ce gîndeam? Făceam lungi întîmplări, mai ales sexuale, în care totul se sfîrșea cu bine. Și un distih pe zi. Unele din distihurile acelea au intrat în poeziile "Idilă", împrăștiate prin volum. Uram cumplit pe medicul curant! Și merita! El, la rîndul său, ne ura cumplit pe noi! V-am spus sau nu că Dinescu, în ultima lui apariție prin Iași, mi-a învățat fetița, la întrebarea, "Care-s cei
A declarat că ea este iubita lui Eminescu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12808_a_14133]
-
păpușilor toată lumea râdea tăcut se forțau să prindă sunetul gongurilor împăratul a spus o femeie bătrână lasă imperiul strigătorului său * sunt la modă omizile femeile își curăță urechile cu ele bărbații și le vâră pe nări în tot orașul oamenii-mprăștie prin casă viermii păroși totul în numele frumuseții * împăratul are o maimuță roșie atâta o mângâie c-a ajuns cheală el are-ntotdeauna în mânecă semințe pentru păsările lui cântătoare nu poate dormi decât pe blana ursului pe care l-a
Andrei Codrescu – Lu Li and Weng Li by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12357_a_13682]
-
cred că zece. Singur Mugur mi-a confirmat primirea. Lui Dinescu vreau să i-o dau în mînă, cutia lui poștală n-are ușiță, iar la redacția aceea nu-mi vine deloc s-o expediez. Alte zece cărți le-am împrăștiat cu ocazia a fel de fel de situații legate de Tamara Nikolaevna. Am mai rămas cu zece! Și nu-mi vine deloc să mă mai despart de ele pînă ce nu văd că intră Dulapul în librăriile ieșene. O, aș
A fi poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12792_a_14117]
-
le-am iubit, am urît îngrozitor poezia ce, la o anumită vîrstă, nu mă lăsa să trăiesc, să fiu ca lumea, mă măcina, mă distrugea. Apoi, în ultimii ani, a venit acea furie oarbă, neagră, fără țel determinat, venin fierbinte, împrăștiat în tot capul meu care vuia ca un motor încins. Ieșeam pe străzi și umblam pînă la epuizare să uit, să scap de ura asta nouă, de nedescris, ură care, cred, nu poate fi rezolvată decît prin demență, printr-un
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]