118 matches
-
Vezi dugheana aceea? E a „Tofanei jupînesăi răposatului Ilie ce au fost spătar mare”. Și ce-i cu asta, părinte? Afară de faptul că e mai arătoasă, încolo seamănă cu toate celelalte. Dar poate ascunde niște tâlcuri... Este o pildă de împresurare din partea unui vecin. Tofana a avut noroc, pentru că, plângându-se lui vodă Nicolae Alexandru (Mavrocordat), la 3 mai 1713 (7221), a primit carte de împuternicire ca să o stăpânească în voie fără nici o asuprire. Dar ce s-a întâmplat cu dugheana
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de deasupra noastră și scurmând din ea o fărâmătură, i-am dat drumul în jos și am auzit plescăind în mreaja nedestrămată, așa că m-am convins că Apa nu scăzuse Tare amărât în suflet de neputința noastră și de vrăjmășia împresurării și de durata ei, dincolo de răbdările omului, m-am cinchit pe geamblac, iar Pamfil Duran, spre a-mi face loc îndeajuns, și-a dat drumul încetișor pe o latură a sondei, ancorându-se în frânghii Nu știu cât voi fi șezut eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
înconjurat. Nu reușea să-și vadă dușmanii dar era conștient că aceștia sunt acolo. Îi auzise foarte clar mișcându-se la mică distanță de locul unde se afla el. Nu mai încăpea nici un dubiu că tâlharii se pregăteau să închidă împresurarea după care urma să tabere cu toții peste el. Probabil că erau la o distanță destul de mare de tabără pentru ca strigătele sale de ajutor să nu fie auzite de acolo. Ceața deasă care se lăsase îi ajuta și mai mult. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se izbească de vreun trunchi de copac ascuns în întuneric. Din păcate își dădea seama că aleargă în direcție opusă celei în care știa el că se află tabăra dar nu mai avea nici o importanță. Acum trebuia să scape din împresurare iar mai apoi, urma să vadă el cum ajunge înapoi la ai săi. Se părea că estimase foarte bine situația pentru că nimeni nu încercă să îl oprească. Avusese și noroc deoarece nici nu se lovise de copaci în fuga lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
zidul dinspre apus avea loc o acțiune minoră. Un grup de vasali și infanteriști, sub comanda lui Murai Nagato și a fiului său, năvăliseră afară din conacul guvernatorului, care se afla în vecinătatea Templului Honno. Atacând din spate forțele de împresurare ale clanului Akechi, încercară să intre în curte pe poarta principală. În noaptea trecută, Nagato și fiul lui stătuseră de vorbă până târziu cu Nobunaga și Nobutada, revenind acasă ca să se culce abia la ora schimbului al treilea. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
de metereze. Se mulțumeau cu mici lovituri în cursul nopții pentru a ataca vreo căprărie dușmană, a șterpeli arme sau a pune mâna pe niscaiva vite, acțiuni temerare, dar fără perspectivă, căci nu erau de ajuns nici pentru a slăbi împresurarea, nici pentru a aproviziona orașul și nici măcar pentru a-i da curaj. Deodată, un zvon. Nu dintre cele care se răspândesc precum ploaia fină căzând dintr-un nor prea mare, ci dintre cele care se năpustesc precum o aversă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
continuă“.. „Atacul Rahovei“, „..În duelul dintre roșiori și cavaleria otomană, în bătălia de la „Skitul“ Rahova“, românii au învins“ „Armata română, e în marș asupra Vidinului“. „La 19 noiembrie, luarea Rahovei“.. „La atacul din 19 noiembrie Osman Pașa a fost rănit“; „Împresurarea Vidinului“; „10 decembrie... căderea Plevnei“, „A fost o sărbătoare.., bărbați, femei, tineri și bătrani, soldați și copii se îmbrățișau, râdeau, alții plângeau!“... Scriau jurnalele cu litere groase. Au trebuit 4 mari bătălii pentru cucerirea Plevnei... Dar luptele au continuat... Pe
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
a unor imense averi ale mănăstirilor moldovenești închinate locurilor sfinte. Cred că cei de la locurile sfinte veneau doar în crugul toamnei, când se adunau roadele. Acestea trebuiau prefăcute apoi în parale, care, după tipicul știut, să ia calea Ierusalimului... Toate “împresurările” despre care fac vorbire patriarhii sunt drept urmare a lăsării în paragină a moșiilor și locurilor mănăstirilor închinate. Nimeni n-ar fi venit să se facă stăpân “peste noapte” pe un loc care s-ar fi văzut că este în grija
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
biserica mănăstirii Socola:. Prin 1855, Icoana Împărătească a Maicii Domnului din catapeteasmă a început să lăcrimeze. Asta se întâmpla cam o dată la 3-4 zile. Din câte am aflat eu din cele documente, mănăstirea Socolei nu a prea primit danii, dar împresurări ale moșiilor din partea vecinilor au fost cu nemiluita. Spune-mi, dragule, dacă mănăstirea Socolei avea și vii. Și încă cum! Crezi că întâmplător se pomenește despre vii aflate pe Dealul Călugărițelor? Rugătoarele de la această mănăstire erau chiar meștere în a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Iese... vine către țărmuri... stă... În preajma ei privește... RÎul Înapoi se trage... munții vîrful Își clătesc. Ascultați... ! marea fantomă face semn... dă o poruncă...” Acest „ascultați” cheamă la ordine imaginația descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare.” După voiajul istoric, discursul revine la punctul de plecare. Împresurarea nopții a devenit, acum, mai puternică, Întunericul se Întinde, se
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
descriptivă. Prologul s-a Încheiat. Urmează un alt fel de Împresurare a temei: pur didactică, oratorică, Întreruptă din loc În loc de judecăți morale: „Întreprinderea-ți fu dreaptă, a fost nobilă și mare.” După voiajul istoric, discursul revine la punctul de plecare. Împresurarea nopții a devenit, acum, mai puternică, Întunericul se Întinde, se adună (imagini ale orizontalității!), spațiul dispare În timp ce muzica valurilor se Întărește: „Dar a nopței neagră mantă peste dealuri se lățește, La apus se adun norii, se Întind ca un veșmînt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În ritmurile cosmice ale materiei etc. * Alecsandri cîntă, ca toți poeții romantici, umbrele nopții, fără Însă un simț deosebit al fantasticului. Noaptea lui este un vast tablou animat: insule de nori, foc tainic pe deal, adunare - În jurul lui - de păstori, Împresurare liniștită, răcoroasă a lucrurilor. Elementul nocturn este, cel puțin În Pasteluri, sărac. Imaginația surprinde doar somnul nepăsător al firii: „Acum Însă viața-i lină; țara doarme-n nepăsare”, dulcea (iarăși dulcea) amorțire, freamătul stins al vieții, căderea văpăilor reci ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu e chiar așa de rău precum a fost socotit. (n. s. 26, p. 20) 80 atenție, ci am făcut fără putere sfaturile Tale. De aceea pe drept a venit asupra noastră pieirea și nimicirea și amăgirea și necazul și împresurarea, și acum te chemăm noi și nu ne auzi. Cerem de la Tine și nu aflăm milă. Căci nici noi nu Ți-am auzit cuvintele. Nici n-am arătat milă aproapelui. Că cei ce am urât înțelepciunea și n-am ales
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sud al Armatei 3; Corpul 20 s-a îndreptat spre Chartres. Armata canadiană s-a îndreptat în direcția orașului Falaise și a ocupat localitatea pe 16 august. Pe 19 septembrie a căzut portul Brest. Armatele aliate au încheiat manevra de împresurare a trupelor inamice la vest de Sena. Înfrângerea finală a Germaniei în Europa occidentală devenise certă [2, p. 378]. Succesele obținute de armatele aliate trebuia să producă satisfacție, dar nu relaxare, nu slăbirea eforturilor pe frontul militar sau pe frontul
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
martie 1803 pentru moșiile Voronețul și Bușăuca de la ținutul Orheiului, prima a boierului Manolachi Donici biv vel spătar, iar a doua a vel logofătului de Țara de Sus, Mihail Sturza, se precizează că ele se despărțeau la capete înainte de reclamata „împresurare prin linii drepte, adică dintr-o piatră ce esti chiotoare și colț la capătul moșiilor de sus numite și pără în ceialaltă piatră ce esti chiotoare și colț moșiilor. Și așa să se despartă”. Noțiunea din hotărnicie referitoare la colțurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însoțită și de un bine lucrat plan hotarnic de teren, trebuia să servească doar pentru susținerea documentară a cauzei reclamantului, nu rezultă dacă acesta a avut câștig la proces, deci dacă a intrat efectiv în ceea ce planul consemna ca fiind „împresurarea ce face statu cu moșia sa Geru în moșia Torceștilor, adică din Valea Herătăului și până în Valea Călmățuiului, în întindere de trei sute treizeci și cinci (335) fălcii”. Anterior, familia Balș se judecase pentru aceeași pricină și cu mănăstirea Răchitoasa, deținătoarea până la secularizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Mavrocordat), tot la același an iulie 5, precum și la 1767 ghenar 29, cu cartea domnului Grigorie Ghica Voevod; 2-lea; că la anul 1799 fevruarie 6, având giudecată răzășii din partea din gios a Umbrăreștilor cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu răzășii de moșia Săneștii pentru împresurare, nu să vedi că răzășii de Umbrăreștii de gios să fi tras pi stăpânitorii de Umbrăreștii de sus spre împărtășire nici la stăruința giudecății, nici la pagubele ce vor fi suferit din acea împresurare. După care să înțălege, de la hotărâtura Zberei, tot feliul de înpărtășire răzășască au lipsit dintre stăpânitorii părții de sus și dintre acei de gios și fiștecare au rămas în osăbire pentru proprietaoa lor a să îngriji și a o ocroti
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]