223 matches
-
fără de ciubuce, fiindu-le gândul numai la trebile judecății și cugetul la Dumnezeu, ca să lumineze la dreptate, iar să nu facă atuncea în vremea judecății glume, râsuri sau alte vorbe, nici să nu cuteze să bea tutun“. La rândul lor împricinații continuă să se certe și chiar să se bată în fața soborului și a Prea Sfinției Sale Mitropolitul. Legea le cere să fie „cu cucernicie și supunere“, „să stea în picere, când se judecă, și făr de îșlic“, dar pârâții nu numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
au nevoie să le descâlcească vreo problemă cu justiția. Numele lui este invocat în jalbă de către jeluitor, dar și de către acuzat atunci când consideră că influența acestuia îi „acoperă“ dreptatea. Nume ca Brâncoveanu, Văcărescu, Filipescu sau Pârșcoveanu revin adesea pe buzele împricinaților ca un fel de pavăză, sperându-se că ar putea dacă nu să-i sperie pe judecători, cel puțin să-i influențeze în deciziile finale. Aceste simple invocări nu sunt luate în seamă în absența efectivă a persoanei sau măcar
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
laice, vom încerca să vedem, cu ajutorul datelordin jalbe și anaforale, dacă este valabil și pentru instanța ecleziastică. Care sunt, așadar, lunile aglome rate și care sunt lunile mai libere? În preajma mari lor sărbători religioase, tribunalul ecleziastic își întrerupe programul obișnuit. Împricinații aflați deja în capitală fie rămân aici, fie cer încuviințare de la mitropolit de a pleca pe la casele lor. Fiind în săptămânacea mare din preajma Paștelui „când judecățile nu se țin“, popa Radu din satul Cucuruzi, județul Vlașca, cere voie să părăsească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pentru a fi introdus mai repede în sale de judecată, bani pentru eliberarea unei cărți de judecată. Procesul se prelungește la infinit și pentru că mitropolitul refuză la o primă înfățișare să dea o sentință, cerându-le și chiar impunându-le împricinaților să se împace. La 27 iunie 1793, Lazăr abagiul din București cere cu insistență o sentință în procesul său care dura de aproape trei ani și care l-a sărăcit. Și toate acestea pentru că mitropolitul a refuzat de fiecare dată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în care sunt cuprinse acuzațiile respective. Totodată, conducătorul anchetei îl informează asupra datei de înfățișare la judecată și, mai ales, îl atenționează asupra obligației de a se prezenta în fața instan ței. Zap ciul primește misiunea de a-i înfățișa pe împricinații „uituci“. Pentru recalcitranți se folosește mumbașirul. Spre deosebire de zapciu, acesta percepe treapăd, o taxă care se calcu lează în funcție de distanța parcursă și de timpul petrecut pe drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la tribunal. În cazul celor ne supuși poruncii, mitropolitul apelează la domn, cerându-i imperativ numirea unui zapciu „ca să i aducă totdeodată înaintea noastră, ci când o parte vine, alta nu vine“. În București, situația judecătorilor, dar și cea a împricinaților este mult mai ușoară. Mahalagiii pot fi aduși la judecată mult mai rapid și fără prea mari complicații. La 23 iunie 1778 se judecă la Mitropolie procesul pentru moștenire între văduva Pulheria umbrătășanu și Ioniță umbrătășanu, nepotul soțului decedat. Cei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
remarcă din cazul prezentat mai sus. Informația poate ajunge distorsionată la cei însărcinați cu punerea în aplicare a poruncii. Cum identitatea celui care trebuie adus la tribunal este prezentată în termeni destul de vagi, confuziile nu pot fi evitate. Apoi domiciliul împricinatului nu se cunoaște, el se află pe cuprinsul județului, dar nu se știe cu precizie unde. Ispravnicii de județ privesc misiunea să răscolească tot județul și să-l dea teslim pe acuzat în mâinile neferului care adusese porunca. Ames tecul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Mijloacele probatorii Reclamantul trebuie să prezinte în instanță orice probă care poate elucida sau susține cele afirmate în plângere. Numai soborul stabilește importanța și temeinicia probei prezentate. După Dicționarul de instituții feudale din țările române, probele sunt „mijloace prin care împricinații își pot dovedi pretențiile în procesul civil și inculpatul nevinovăția, în cel penal“. O probă este strâns legată de mecanismele mentale și credințele predominante în mediul în care ea se adminis trează. Așadar, acceptarea unui anumit sistem de probe corespunde
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca vecin „dă alăturea“, iar Precup săpunarul locuiește peste drum și se poate spune că aceștia cunosc cam toate secretele cuplului. Totodată, este sarcina anchetei să afle ce se ascunde în spatele cuvintelor, să controleze acuzațiile, să se informeze asupra conduitei împricinaților. Constatarea făcută la fața locului și mărturiile culese constituie primul raport citit și analizat de mitropolit înainte de chemarea părților la tribunal. c) Cartea de blestem Cartea de blestem face parte din procedura judiciară urmată de tribunalul ecleziastic în secolul al
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prezența sa la desfășurarea anumitor evenimente îi legitimează calitatea de martor. Nu oricine poate devenimartor, reputația și credibilitatea celui desemnat pentru acest rol fac obiectul unei anchete. Aceasta cercetează dacă „iaste om de cinste“, relațiile pe care le avea cu împricinatul, „ca nu care cumvaș de priteșug sau de pizmă mărturisește“, calitatea socială. Un martor „sărac și prost“ cere luarea unormăsuri de precauție, deoarece se crede că un astfel de personaj are toate motivele să mintă, „poate ori pentru sfiială ori
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de adevăratul scop al depoziției. În practica judiciară nu se acceptă niciodată un singur martor, un număr fix nu există, dar de la doi în sus pot fi acceptați toți cei aduși de jăluitor. Ei au întotdeauna legături foarte strânse cu împricinații - vecini, prieteni, tovarăși de afaceri, rude - și cunosc sau au aflat câte ceva despre viața și reputația părților aflate în litigiu. Mărturia nu este o probă unilaterală ca în alte sisteme juridice, acuzatul poate și el prezenta martori dacă nu își
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
actor dibace. Nu pune însă în discuție aspecte însemnate: funcționarea justiției și a judecătorilor, autoritatea și credibilitatea unei sentințe, limitarea dreptului de apel. Invocarea sfinților, a Sfintei Cruci se face cu ușurință atunci când se simte o oarecare neîncredere din partea clericilor, împricinații trecând de la o atitudine la alta, de la umilință la oumbrăznicie, de la respect la o neîncredere totală în sistemul judiciar. femeile, mai ales, se tem tot timpul că pot fi oricând păcălite și manipulate din cauza statutului lor de inferioritate. Frica de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
totală în sistemul judiciar. femeile, mai ales, se tem tot timpul că pot fi oricând păcălite și manipulate din cauza statutului lor de inferioritate. Frica de pedeapsa fizică atrage mărturisirea, dar numai pentru urechile curții, căci o dată ieșiți pe porțile Mitropoliei, împricinații neasgă tot și chiar pornesc jalbă împotriva celui ce i-a acuzat, complicând inutil procesul. Alții mai îndrăzneți pornesc jalbă la domnie, acuzându-i pe clerici „că le-au acoperit dreptatea“. Sensibili la astfel de acuzații, domnul și mitropolitul reiau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
exemplu, doi copii botezați de același naș nu se pot căsători, întrucât ei sunt considerați frați, având același tată spiritual. Pe dep se le pre văzu te de Pravilă merg până la pierderea vieții, dacă păcatul este foarte grav, sau lăsarea împricinaților la voința judecătorului dacă gradul de rude nie nu este atât de apro piat. În practică se observă că judecătorul are o mare libertate în judecarea acestui tip de pricini, indiferent de gravitatea păcatului comis. În Oc ci dent, în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
totul deosebit de restul norodului. O se rie de constrângeri sociale apar țin acestei categorii sociale, iar unele dintre ele se re fe ră la con dui tă. Când ajung în fața mitropolitului, care în astfel de situații se ocupă personal de împricinații no bili, acestalere a minteș te, înainte de toate, de sta tu tul lor social și de importanțaacestuia în societate; ca mem bri ai unei eli te, boierii trebuie să se com por te cu multă „cinste“ și să re prezinte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să îi împace pe împricinați propunându-le o serie de soluții de compromis. În această primă etapă, mitropolitul pare mai curând un împăciuitor care ascultă răbdător, încearcă să calmeze spiritele și să ofere sfaturi. În acest prim moment al judecății, împricinații acceptă compromisul impus de mitropolit, și este de ajuns ca o parte să fie de acord cu soluția oferită, fiindcă cea de-a doua parte poate fi convinsă cu ușurin ță prin mijloa ce deja experimentate. Clemența se impune atunci când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
faptele fiind clare. Din păcate, tatăl preia obligația de a restitui fostului ginere tot ceea ce fiică-sa furase în repetate rânduri.Nu este un caz singular, iar tergiversarea luării unei decizii nu face decât să complice lucrurile, să crească cheltuielile împricinaților, și mai ales să aglomereze tribunalul cu sute de pricini. Pe deapsa se aplică mai ales în această perioadă de negocieri, când curtea de judecată încearcă să găsească o soluție pentru stingerea conflictului și salvarea sufletelor celor aflați în dispută
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hotărârea luată, pentru că, în eventualitatea reluării procesului, acest tip de acte se cer cu insistență de către noii judecători. Diferite pitace domnești din vremea lui Alexandru Ipsilanti insistă pe obligativitatea alcătuirii de cărți de ju de ca tă pecetluite la mâna împricinaților, dovadă că judecătorii nu se prea grăbeau să mâz gă leas că hârtia și să recopieze documentele pentru fiecare individ în parte. Nici Mitropolia nu prea se ține de această sarcină, iar la reluarea procesului, ceea ce se întâmplă frecvent, se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
strategiei programului de guvernare (vezi site-ul acestui minister). Organizarea judecătorească formată din instanțele judecătorești (judecătorii, tribunale specializate, Curți de Apel, Înalte Curți de Casație și Justiție), Ministrul Public și Consiliul Superior al Magistraturii apasă asupra bugetului central și a împricinaților, cu eforturi financiare și psihologice în procese amânate mulți ani. Numărul nemulțumiților care se adresează la CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) crește. Corelative, instituțiile poliției și jandarmeriei sunt specializate pentru menținerea ordinii și liniștii publice, dar ele nu mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
decât cel oferit de stat în contul produselor predate la „cotă”! Dacă proprietarul refuza în a-și mai cultiva pământul (de cele mai multe ori din lipsă de bani), risca să intre în ghearele Securității de unde nimeni nu scăpa. După torturi inimaginabile, împricinatul era dus în fața „tribunalului poporului” unde invariabil era acuzat de către inchizitorii săi de „sabotaj” ori „subminare a economiei naționale” ca să nu mai amintim de „uneltire contra ordinii de stat”. Mulți, foarte mulți „chiaburi” și-au sfârșit zilele prin sinistrele pușcării
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
primea „vizita” acestor criminali declarați de către comuniști „apărători ai cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor de la orașe și sate”, putea să-și pregătească la repezeală un bagaj minimal pentru următorii ani din viața sa iar în multe, prea multe cazuri, familia împricinatului putea să se pregătească de parastase. Iată cum descrie Emanoil Busuioc arestarea tatălui său: „...în plină campanie agricolă și după ce abia apucasem să ducem la baza de recepție de la Vaslui cota obligatorie de peste două tone de grâu (din care mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rezistență puternică la deconspirare, care se manifestă inclusiv la nivelul Colegiului CNSAS, după cum reiese și din declarațiile unor membri precum Mircea Dinescu sau Ticu Dumitrescu. Iată, discutarea cazului Marcu Tudor, fratele lui Vadim, a fost amânată a treia oară, pentru că împricinatul nu se prezintă la audieri. Dar procesul va merge mai departe. E interesantă creșterea interesului public față de acesta. Un sondaj din august spunea că numai o treime din români e interesată de procesul deconspirării și, pe cale de consecință, a desprinderii
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e dus în văzul tuturor televiziunilor la Parchet, după o percheziție imobiliară spectaculoasă, iar primul ministru apare în persoană la televizor pentru a "denunța" fapta și presupusele complicități, oferind tot felul de detalii, de pildă despre viața de familie a împricinatului, care probau fără putință de îndoială nu numai că Adrian Năstase era furios și speriat, ci și că urmărise îndeaproape, cu mijloace oculte, întreaga afacere. Această imprudență a declanșat o furtună mediatică de proporții. Până atunci mai degrabă simpatizat de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și una superioară, a forțelor patronale, care reglementau bunul mers al păstoritului. Partea materială cădea în sarcina slujbașilor de rînd, la înțelegere dintre stăpîni și slujitori. Instanța constata prin jude-domn dacă legea a fost respectată în forma ei îndătinată, iar împricinatul era chemat să depună mărturie dacă și-a îndeplinit obligațiile de care se făcea direct răspunzător. Direcția decisă de jude, în consens cu tradiția, o subordona și pe cea materială (-umană), așa că „mic de ciobănaș” trebuia să dea ascultare: Oile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ce urmează în această cetate"!293. În "tacrirul" luat la 11/22 martie 1849 lui Nicolae Marghiloman din Cerneți, suptocîrmuitor al plasei Blahnița din județul Mehedinți și ulterior căpitan de panduri "volintiri" din oastea lui Magheru de la Câmpul lui Troian, împricinatul afirma printre altele că "de la iunie 15 și până la 30 iulie/27 iulie - 11 august st.n., m-am îndeletnicit în operația de a lîsa sânge în plasă-mi la mai mult de 800 oameni atacați de holeră, singur cu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]