107,915 matches
-
în DOOM: parching, cocher, scheting) n-au prins, preferîndu-se scrierea cu k (parking, cocker, skating). În momentul de față, fenomenul a luat proporții considerabile și are și unele manifestări cu totul noi. În primul rînd, s-au înmulțit foarte mult împrumuturile, anglicismele neadaptate grafic și care nici nu par să se adapteze prea curînd, atîta vreme cît tendința culturală - întemeiată pe prestigiul cultural al englezei - este de a respecta forma (scriere și pronunția) de origine: look, market, killer, broker, desktop etc.
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
e de origine slavă, iar birul a fost explicat prin maghiară (în Dicționarul limbii române, DA, cf. DEX), prin slavă sau prin turcă (Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române). În terminologia veche, de mult ieșită din uz, sînt și alte împrumuturi - din slavă (deseatină), din grecește (mortasipie) etc. Modernizarea aduce neologisme, prin franceză (taxă) și prin refaceri culte după latină (impozit). În lexicul vechi atrag atenția sensurile legate de situații foarte particulare (cuniță desemnează, printre altele, impozitul suplimentar plătit de fata
Biruri,taxe, impozite by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12183_a_13508]
-
de dialog autentic. l Mai semnalăm rubrica Nodul gordian, cu dezbateri pe teme la zi (Adrian Dinu Rachieru simte nevoia să-și spună și el părerea despre elite, cam tîrzior și cam neconvingător), Delicatesele istorico-literare (cu un bun articol despre "împrumuturile" lui Negruzzi de la alți autori, semnat Alexandru Dobrescu; o singură obiecție: nu se precizează ce însemnau asemenea adaptări în contextul epocii lui Negruzzi, se dă verdictul cam necruțător din perspectiva de azi, cu totul schimbată), rubrica de "de toate" semnată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
acelora de care și-a legat numele Ionel Teodoreanu. Un stil mai sobru, mai puțin înflorat este de notat în aceste din urmă opere în proză ale lui Vinea. Am fi așteptat mai mult de la portretul sculptorului Gorjan, nume de împrumut pentru Brâncuși, pe care eroul romanului îl întîlnește la Paris, Și, din nou, finalul este unul de foileton, cu un duel care duce la moartea adversarului, încercînd să anime un roman trenant și plictisitor. (fragment din Istoria critică a literaturii
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
publicitare, ci dorința de a face contemporan textul introducînd o zgomotoasă muzică actuală și spectaculoase numere de rapp. Atunci am înțeles: modernitatea nu interesează decît dacă teatrul o produce el însuși și nu o recuperează din domenii vecine. Modernitatea de împrumut nu e decît o expresie a panicii de a nu fi modern. Și cel care o adoptă nu-și poate camufla neliniștea de a nu fi conectat cu vremea sa. Dacă această teamă e legitimă, ea reclamă răspunsuri proprii și
Un Avignon renăscut by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12649_a_13974]
-
Rodica Zafiu În tipologia împrumuturilor lexicale, un loc special îl ocupă categoria cuvintelor selecționate nu pentru că ar acoperi un gol, ci dimpotrivă - pentru că se pot integra unui cîmp semantic foarte bine reprezentat în limba respectivă. Astfel, un termen în plus adaugă o nouă posibilitate expresivă
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
pe tatăl său, Nicolae Petra-Petrescu (1848-1923), acesta fiind, el mai întâi, bun prieten și corespondent sporadic al lui Caragiale. Cum tatăl fusese funcționar la puternica Bancă "Albina" și apoi director al unei bănci mai mici, Caragiale îi va solicita modeste împrumuturi ocazionale, după cum rezultă din corespondența publicată. Fiul va beneficia, firește, de poziția financiară a tatălui, căci deplasările în Germania și stagiile de studii doctorale presupuneau cheltuieli care nu se aflau la îndemâna oricui. Esențiale în reușită au fost calitățile lui intelectuale
Prima monografie Caragiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12678_a_14003]
-
radicalizează... Nici selecția autorilor români considerați de Fundoianu purtători ai unui spirit original (atît de puțini la număr!) nu șochează prin originalitate. Am văzut din pasajul reprodus mai înainte că autorul nostru considera totuși că există și autori necontaminați de împrumuturi, reprezentanți ai spiritului românesc. îi cita pe Filimon și pe Eminescu, apoi pe Arghezi. Admirația nețărmurită pe care tînărul Fundoianu o arăta talentului lui Arghezi e de nezdruncinat. Dar nu e singurul scriitor român apreciat de fugacele critic. Din numeroasele
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
realitate am rămas la același nivel. Este reținută (încă o dată!, doar maturizarea în ceea ce privește limba. "De atunci încoace s-a constituit cel mai important factor cultural cu putință: limba. în limbă avem deci puțină tradiție, în ea vom găsi limite pentru împrumut din Europa, în ea vom găsi modele." Vom găsi însă numai modele de limbă - la Odobescu, Eminescu, Arghezi, Galaction " susține în continuare autorul. Aceștia nu pot fi totuși prezentați și ca modele literare, deoarece străinătatea poate oferi, pentru fiecare dintre
B. Fundoianu și literatura română by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/12702_a_14027]
-
pacea" (ciberplai); "nepoate, îți mulțam că mă amintiși" (ib.); "ești dibaci și convingător, frate" (ib.), "Argumentează tată" (fanclub.ro) etc. Punctuația e de obicei neglijată, despărțirea vocativului prin virgulă de restul enunțului fiind o regulă deseori încălcată. Destul de recente sînt împrumuturile - evident anglo-americane: "Ce să te ajut man?" (computergames.ro). În contexte jurnalistice se poate observa reconstituirea documentară a contextului sociolingvistic: într-un reportaj despre droguri, personajul față de care se folosește termenul de adresare moșule este desemnat mai întîi ca puștiul
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
unei englezoaice oarecare, ce se descoperă cu sau fără bună știință descendenta lui Jane Austen. Distincția importantă este cea dintre prospețimea în substanță, metodă și sentiment pe de o parte și, pe de altă parte, ceea ce derivă din preconcepții sau împrumuturi tehnice. Cred că, de fapt, cel mai perfid este convenționalismul radical, politic sau artistic. Ceea ce vrem să facem este să modificăm ceva în starea romanului de până la noi, dar să și intrăm în canon, așa încât literatura să nu fie completă
Timothy Mo – "Umorul dezumflă prefăcătoria" by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/12341_a_13666]
-
Rodica Zafiu Sufixul -giu (cu varianta -angiu) a intrat în limba română prin împrumuturi din turcă, într-o epocă de influențe puternice, ajungînd destul de repede să fie un element productiv, atașat unor baze românești mai vechi sau mai recente pentru a crea noi nume de agent. Îi recunoaștem prezența în multe numele ei de
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
prin efectul stilistic de contrast care accentuează ironia. Din creațiile timpului, unele s-au dovedit efemere - actagiu, bombagiu, declamagiu -, altele s-au impus și au pătruns în dicționare: biliargiu sau calamburgiu sînt înregistrate în DEX. Sînt mulți termeni în -giu (împrumuturi din turcă sau formații pe teren românesc) cu valoare de epitet depreciativ: scandalagiu, cusurgiu, damblagiu, palavragiu, pomanagiu, chilipirgiu etc.; foarte adesea elementul negativ era deja prezent în cuvîntul de bază (scandal, cusur, dambla etc.), uneori el e fost produs de
"Clipangiu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12380_a_13705]
-
Rodica Zafiu În fața mulțimii anglicismelor din ultimul deceniu, alte surse de împrumuturi aproape că trec neobservate. Deși internaționalizarea lexicului nu se reduce la engleză, cel puțin în sfera culturii, a consumului și a divertismentului. Dintre italienismele relativ recente preluate de alte limbi și devenite termeni internaționali, multe aparțin domeniului culinar: pizza, spaghetti
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
ro); apar însă și în transcriere românizată: "pițeriile doldora de turiști" (Cultura 22, 2004, 3), "Românul Mario, "pițarul" de la "Casa Albă"" (EZ 2486, 2000, 12). De fapt, dacă pizzerie ar putea fi considerat în mod la fel de justificat formație internă și împrumut (pentru că sufixul românesc corespunde perfect celui italienesc, iar forma pizzerie este foarte apropiată de cea italienească, pizzeria), în cazul lui pizzar nu există dubii: este cu siguranță o formație românească cu sufixul de agent -ar; în italiană, termenul care îl
Italienisme culinareq by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12471_a_13796]
-
un rol bine definit. Acest ,omagiu benedictin adus scrisului", cum spune Ov. S. Crohmălniceanu, nu rămîne fără folos. Timp de cîțiva ani, cu o grabă copilărească, am editat, în afara revistelor, o mulțime de volumașe, trecînd de la dadaism și suprarealism (de împrumut) la concepționism, finism (creații originale), apoi la hexametre, la neoromantism, letrism și altele. O bibliotecă!" - evocă M. H. Simionescu în Toxicologia sa începuturile demonicei lor voințe de a deveni scriitori. Perseverînd deci, C. Olăreanu scrie versuri, dintre care unele cu
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]
-
Rodica Zafiu Cazul neologismului mass-media e bine-cunoscut: cuvîntul este un împrumut din engleză, nu tocmai recent, folosit extrem de frecvent în mai multe registre ale limbii și care pune încă destule probleme de adaptare și fixare. Dificultățile de adaptare sunt obiective, produse de un amestec incomod de familiaritate și alteritate, atît în
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul gramatical al limbii române. Forma este ușor asimilabilă femininului singular articulat (ca și nutria); al doilea element al compusului se suprapune perfect, din punct de vedere formal, substantivului românesc medie, un împrumut mai vechi din acceași bază latină. Probabil că în mod spontan cuvîntul s-ar fi asimilat rapid, ca feminin singular. A intervenit însă conștiința etimologică, manifestată în bună măsură prin vocile specialiștilor: asimilarea a fost multă vreme refuzată, în temeiul
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
în care se reamintesc recomandările docte, de folosire a sa ca plural, dar se precizează și că uzul a impus considerarea ca singular colectiv. În engleză, singura dificultate este acordul în număr cu forma verbală predicativă. Marea problemă a adaptării împrumuturilor în română e însă flexiunea și articularea cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Dată fiind frecvența cuvîntului, înlocuirea sa prin perifraze e adesea imposibilă sau, oricum, greoaie. Răspunsul practic - l-am urmărit în ultimii ani - a fost în concordanță cu o tendință reală a limbii române actuale: de folosire invariabilă și apozițională a împrumuturilor neadaptate. Fără probleme e, oricum, întrebuințarea cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Buhagiar, căruia i-a fost asistent - foșnetul costumelor m-a dus cu gîndul la Orfanul Zhao, structurile de decor și cromatica lor, foițele aurii folosite la Alchimistul - lucrul acesta nu m-a deranjat pentru că în Viaceslav Vutcariov s-au topit împrumuturile și se conturează, ușor, un stil. Este esențial pentru el acest spectacol, dialogul lui cu Todea, mîna liberă pe care se simte că regizorul inventiv i-a lăsat-o întru creație. Prin elementul scenografic se accentuează fabulosul poveștii, lăsînd însă
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
să dea dovadă de ,sinceritate, credință și devotament în lupta la care sunt chemați să participe". El le amintește, cu un cinism involuntar, că sunt bine răsplătiți pentru aservirea lor: Scriitorul de astăzi are la îndemână Fondul Literar pentru ajutoare, împrumuturi și pensii; are case de creație și de odihnă. Scriitorilor de astăzi le sunt deschise în chip firesc situații importante de munci de răspundere potrivite cu însușirile lor, la Academie, în Marea Adunare Națională, în ministere. Scriitorii de astăzi au
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat o formă mai frecventă în uz și care avea un oarecare suport analogic; de fapt, verbul a continua este o excepție, un împrumut recent greu de adaptat morfologic și fonetic din cauza hiatului u-a: singurele verbe cu care l-am putea compara fie primesc -ez în conjugare (a situa, situez; a accentua, accentuez), fie sînt defective de persoana I și nici nu au
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
în unele cazuri - inversează raportul dintre "corect" și "greșit". Noutățile pe care acest instrument de lucru le aduce nu pot fi epuizate într-o cronică; voi semnala acum doar câteva dintre ele, privitoare la includerea și eventuala adaptare a unor împrumuturi recente; asupra altora, ca și asupra principiilor și orientărilor generale ale normării, voi reveni într-o viitoare cronică și, cu siguranță, ori de câte ori se vor aduce în discuție tendințele limbii actuale, inovațiile și oscilațiile ei, diferențele dintre reguli și uz.Vor
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]
-
asupra principiilor și orientărilor generale ale normării, voi reveni într-o viitoare cronică și, cu siguranță, ori de câte ori se vor aduce în discuție tendințele limbii actuale, inovațiile și oscilațiile ei, diferențele dintre reguli și uz.Vor atrage atenția, fără îndoială, numeroase împrumuturi recente (majoritatea din engleză), încă neadaptate, incluse pentru prima dată într-un dicționar general românesc. Pentru unii, această includere ar putea părea o "cedare" în fața "invaziei anglicismelor"; de fapt, e o dovadă de pragmatism și o grijă față de exprimarea cultă
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]