3,048 matches
-
dea lămuriri despre starea fostei sale soții. Valentin aflase însă de la domnul Rece, gazda lui din ultimul an de liceu, la care trăsese și acum, cu ocazia revenirii după zece ani la O.M., că Adina ar fi moștenit de la înaintașii pe linie maternă cumplita boală de care suferea și mătușa ei, Nora. Asta însemna că Adina era schizofrenică. Norbert le deschisese poarta castelului, într-adevăr, în interior lucrurile stăteau ceva mai bine decât în afara lui, era evident că se restaurase
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486114301.html [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
spirituale și liturgic - misionare în „ogorul” sufletesc al poporului și în viul „Bisericii slujitoare” strămoșești. El s-a remarcat prin unirea credinței și a culturii într-un tot organic, așezat în „Calendarul de suflet și de inimă românească”. Și înscris înaintașii cu venerație în ceata „Dascălilor de cuget și simțire românească”. A slujit „sub vremi”, biruind cu Hristos chiar și când i-a fost hărăzit temporar, să guste „Trei ceasuri” din iadul temnițelor, luptelor, frământărilor, ispitelor și suferințelor omenești, toate acestea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
Părinte Dr. Casian Crăciun Arhiepiscopul Dunării de Jos (unul dintre ucenicii săi mult iubit) în „Prefața” acestei cărți - mărturii și document, ce poartă titlul sugestiv „De la Melchisedec Ștefănescu, la Antonie Plămădeală”. Prin urmare, „cel ce a readus la lumină marii înaintași în slujirea binelui din istoria bisericii și a neamului a devenit, iată, el însuși, o mărturie personală luminoasă a omului lui Dumnezeu, care ne vede de „Acolo”, așa cum și noi îl vedem, cu smerenie și cu recunoștință, în Biserică și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
Dr. Lucian Petroaia - Consilier eparhial). Aidoma unei icoane vii, viața, opera și valorile sfinte, culturale, istorice, de suflet și de inimă, rămân testamentul său de iubire jertfelnică față de Biserică și față de neam. Cât a trăit pe pământ, și-a cinstit înaintașii săi și i-a evidențiat mereu pe străluciții ctitori de viață, de cultură și de valori sfinte, sacre și perene, în istoria bisericii, iar acum posteritatea îl pomenește și îl comemorează cu dragoste, prețuire și profundă recunoștință. Îl lasă în
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Dr. Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, PRIVIRE ASUPRA BISERICII, EDITURA ARHIEPISCOPIEI DUNĂRII DE JOS, GALAŢI, 2012, 472 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 734 din by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_mit_stelian_gombos_1357206842.html [Corola-blog/BlogPost/348815_a_350144]
-
merită să fie citit de cât mai mulți doritori de înălțăre spirituală, devenire care nu se poate face decât în condiții de sănătate a corpului fizic deopotrivă cu cea a sufletului - concept antic al medicinii zamolxiene, elaborat și practicat de înaintașii acestui neam pe pământul binecuvântat de Dumnezeu care azi se numește ROMÂNIA. Elena Armenescu 10 martie 2015 Referință Bibliografică: Memorii și remedii / Elena Armenescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1559, Anul V, 08 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
MEMORII ȘI REMEDII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1428470461.html [Corola-blog/BlogPost/374977_a_376306]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Teodor Maghiar, și de aici înainte, va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474442596.html [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de vă întâlni și cunoaște, mulțumindu-vă în mod sincer și solemn pentru tot, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ARTICOL OMAGIAL – CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A PATRU ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A DOMNULUI PROF. UNIV. DR. ING. THEODOR MAGHIAR – RECTORUL UNIVERSITĂŢII ORADEA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 209 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1474442596.html [Corola-blog/BlogPost/343114_a_344443]
-
iubesc) pătimaș, împodobind-o și îmbogățind-o cu frumoasele lor metafore, iar „chestiunile” lingvistice le filtreză cu noblețea lor sufletească prin „filiera” de aur: simțire-emoție-încântare-extaz. Ca să vibrăm și noi cu ei și să iubim cu aceeași patimă limba moștenită de la înaintașii noștri. Să știm cine suntem și să simțim că, în orice loc de pe planetă ne-am afla și în orice împrejurare, avem datoria să o vorbim între noi corect, să o păstrăm ca pe...”un șirag de piatră rară” și
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
toate locurile și toate timpurile când elementele identității oamenilor au fost agresate. Cu atât mai mult în zilele noastre, când factorii globalizării intensifică această agresivitate. De aceea se impune ca și noi, românii, să ne protejăm acest bun moștenit de la înaintașii noștri. În țară, acest lucru se face cu multă ușurință prin comunicarea firească dintre oameni, fără să se considere ca o necesitate sau vreun efort deosebit, pentru că aici nu acționează acele opreliști și efecte ale globalizării. Însă, în străinătate, când
FRAGMENT DIN ESEUL „LIMBA ROMÂNILOR” de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409425261.html [Corola-blog/BlogPost/370277_a_371606]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Gavriil Stoica - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2064 din 25 august by http://confluente.ro/stelian_gombos_1472111542.html [Corola-blog/BlogPost/383771_a_385100]
-
În pădure poposește, la fel ca-n secolul de ieri. Să își depene poveste, pe ,,Lacul" cu flori de nufări. Dar zorile îi încurcă aventuri de evadare. Când soare-l pune pe fugă, În astral ceresc dispare. Din vol. ,,Cinstire înaintașilor" Referință Bibliografică: Personalități literare - Mihai Eminescu, poeme / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1631, Anul V, 19 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
MIHAI EMINESCU, POEME de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1434661732.html [Corola-blog/BlogPost/352943_a_354272]
-
sud, de la est spre vest și nu-și găsește rostul, nu are rădăcini, nu poate să afirme că în acel punct e locul lui, e nucleul ce-i oferă protecție, stabilitate, că acel punct e sâmburele existenței sale. Urmând exemplul înaintașilor, a celor ce au fost cândva un Mihai Viteazu, Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara etc. trebuie să „i dăm patriei române / Inima și viața-ntreagă.“ pentru ca cei ce vor fi de același neam cu noi să fie fericiți și
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1454248925.html [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
spirit înconjurându-ne. Nichita Stănescu și-a iubit aproapele, însă puțini fiind aceia pe care i-a apropiat de inima sa, au stat de vorbă în aceiași încăpere ori împreună făcând plimbări pe străzile Bucureștiului, vorbind despre Eminescu ori alți înaintași străluciți ai literaturii noastre. Unul dintre acești norocoși privilegiați de marele Nichita, s-a numărat și poetul Nicolae Băciuț. Atât a fost iubit și adorat până acolo încât i-a făcut portretul în peniță încredințându-i în întregime inima și
,,AL MEU PRIVIT DE AL SĂU,, SAU ,, CU COLŢUL INIMII ,, de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 by http://confluente.ro/_al_meu_privit_de_al_sau_s_constanta_abalasei_donosa_1366132736.html [Corola-blog/BlogPost/345892_a_347221]
-
în era vărsătorului care începe, si sa se mândrească în fața popoarelor lumii, pentru că eu cred că avem o moștenire plăcută chiar și lui Dumnezeu, realizată prin însăși îngăduința Să ca răspuns la comportamentul plin de bun simț, de sfințenie al înaintașilor noștri. 10 03 2007 Sinaia ELENĂ ARMENESCU Referință Bibliografica: BLESTEMUL TRACILOR / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul ÎI, 26 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
Valahiei la 24 Ianuarie 1859 și harta României. Dubla alegere a fost o soluție de înaltă inteligență politică. Aceasta consfințește maturitatea și europenismul elitei politice românești, din acea vreme. Românii, istoria îi păstrează în memorie pe făuritorii Unirii de la 1859. Înaintașii noștri au știut atunci, (și ar trebui și azi), să stea laolaltă, ignorând diferențele dintre ei și s-au dedicat singurei cauze ce merita a fi slujită în acele zile, pentru a asigura mersul înainte al poporului. A început constituirea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
va fi de aci înainte una și nedespărțită”. A fost proclamat, cu acest prilej, Bucureștii, drept Capitală. ( Datele au fost luate din revista „Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române: „Nu restabilirea trecutului, stabilirea unei
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
moare”. A trecut timpul și, din păcate, unii n-au mai recunoscut valoarea lui Cuza sau istoria pe care trebuie să ne-o asumăm. Noi, cei de azi și din viitor, trebuie să cunoaștem, să recunoaștem, să respectăm istoria, personalitățile, înaintașii noștri, cu realizările mai mari sau mai mici, pe umerii cărora se construiește prezentul și viitorul. Astăzi, Ziua de 24 Ianuarie, Unirea Principatelor Române este Sărbătoare Națională - zi nelucrătoare. Se cuvine să o celebrăm, prin unirea în idei, în simțăminte
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE, MOLDOVA ŞI VALAHIA DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483512712.html [Corola-blog/BlogPost/372698_a_374027]
-
memoria scriitoarei, s-au decantat amintirile, rămânând doar frumosul: hora din poiană, Glavaciocul ce toarce liniștit pe sub pletele sălciilor, pădurea de pe deal, mărgăritarele de pe Căldăraru, călușul, umorul localnicilor, hărnicia, demnitatea și mândria sătenilor, ,,moștenire" care i s-a transmis de către înaintași, purtată cu sine oriunde ar merge. ,,Mulțumesc celor din rândul cărora m-am ridicat, fără ei n-aș fi fost nici eu și nici cartea", spunea autoarea Floarea CĂRBUNE în fața consătenilor săi, cu prilejul lansării romanului pe data de 16
LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/_locul_magic_al_copilariei_mihai_leonte_1372857652.html [Corola-blog/BlogPost/363896_a_365225]
-
noi în evul mediu și aceste stăpâniri încricișate asupra pământurilor de la Ciovârnășani , Prejna, Turtaba, Izverna, etc. să se datoreze fenomenelor roirii, al mobilității funciare a populației în cadrul unor arealuri mai mult sau mai puțin extinse. Este foarte probabil ca între înaintașii lui Buliga din Ciovărnășani și moșnenii, de la Prejna, Costești, Cerna Vârf, Gornovița, Nadanova și chiar Izverna , în general oameni de la hotar ( graniță ) să se fi stabilit legături de întrajutorare , de rudenie chiar de înfrățire etc. care au permis asemenea stăpâniri
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_lupu_buliga_varvara_magdalena_maneanu_1368685828.html [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
nouă... De aceea, articolul acesta vreau să fie doar o mică, umilă și smerită contribuție, ca un sincer omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Profesor Aurel Jivi, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]
-
și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor Aurel Jivi - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești, contemporane, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ŞAPTEZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA CEA PĂMÂNTEASCĂ ŞI VREMELNICĂ A PREACUCERNICULUI PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoriam_saptezeci_de_an_stelian_gombos_1375096903.html [Corola-blog/BlogPost/340529_a_341858]