134 matches
-
spirit - singurul amor în adevăr omenesc, fiind singurul supus rațiunii. Nu, nu! Nu iubesc și nu vreau să iubesc pe Adela. Nimeni nu iubește când nu speră măcar inconștient să fie iubit. (De aceea numai "omul de pe stradă", nebun, se înamorează de regine.) Nu sper și nu doresc... Dar existența ei a început să-mi neliniștească inima... Și ea știe. Zâmbetul ei din unele momente, amestec încîntător de duioșie și ironie, nu-mi lasă nici o îndoiălă. Din cauza asta nu m-am
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
Radivon vinde ceasornice de aur cu doi lei bucata și mai dă pe deasupra ca premiu un ac de cravată tot de aur; împărăteasa Germaniei a făcut cadou împăratului doi prinți gemeni; prețul rapiței s-a urcat; Pepita Ximenez s-a înamorat de cumnatul ei, don Diego. Vezi că nu știai? După marș, a cântat un ofițer de două ori Luna doarme. Și pe urmă am adormit și eu". Masa era acum inundată și peretele tapetat de gângănii de o sută de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cădelnițări, chiar când tămâia e de cea mai bună calitate. Nu suntem sanctuare! Cuvintele astea ultime, accentuate în chip deosebit, erau nu-mai pentru romancier, ori și pentru avocatul lui? Ori numai pentru avocat? (Pe unele femei, admirația excesivă a celor înamorați de ele le incomodează. În faza culminantă a legăturii cu ea, Otilia mi-a mărturisit, într-o zi când eu eram mai ditirambic și ea mai cuminte, că dîndu-și bine seama de ceea ce e în realitate, nu poate să-și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
se vedea bine că această mamă știe că nu trebuie să importuneze lumea cu odraslele ei și că nu e numai mamă. Atenția, rezerva, ușoara cochetărie pe care o pune în purtarea ei cu Timotin arată că această soție e înamorată încă de bărbatul ei. Femeia asta măruntă desigur că nu poate inspira capricii, nu poate provoca emulație între amatorii de flituri, dar prin temperamentul ei cred că poate dezlănțui pasiuni arzătoare. Feminitatea agitat molem 1. Ființa neutră, improblematică, in 1
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
desigur mai ales grație ochilor Adelei, maica arhondară se purtă cu noi ca și cu un revizor eparhial. Prânzul și cina au fost adevărate banchete, prezidate de ea cu o însuflețire mai vie decât i-o cunoșteam: maica arhondară se înamorase de Adela. Deocamdată, însă, după dulceața de zmeură și cafelele cu rom (Adela trebui să bea cafeaua -cu rom, servită ei anume de maica înamorată), doamnele se duseră să vadă odoarele și instituțiile mănăstirești. Adela și cu mine "făcurăm" (cum
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a călugăriței cu grații de mult învățate, dar perfect armonizate cu ființa lui, apoi îmi scoase mâna din umăr și ieși din odaie, voluminos și elastic, condus de maica arhondară. Era grăbit să ajungă la Secul. Adela strigă că e înamorată de el, că are să-i facă portretul din memorie și are să i-l trimită. Și se opri numai când intră maica arhondară, care făcu bătrânului cavaler o scurtă biografie, mai mult morală, și servindu-se abundent de schime cu multe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
imaginația pitecantropul. Dar numai femeile au ocazia să-l vadă, în anumite momente" (192). Depășind imanentul și contingentul, Ibrăileanu surprinde comicul, hilarul situațiilor umane (144). Astfel este amuzantă pretenția celor aflați în conflict că toți au dreptate (150), așa cum fiecare înamorat din "cele câteva sute de milioane" crede că "femeia pe care o iubește este unica ă...î, singura ființă fermecătoare..." (38). Amorul propriu ii repugnă, îi provoacă râsul (155). În această grupă de cugetări simțim un vânt schopenhauerian, de împrumut
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
ei de spirit. La plecarea bătrânului "un bărbat de vreo 60 de ani" - și acest amănunt biografic respectă realitatea: într-adevăr, Hogaș, născut în 1848, era mai în vârstă cu "vreo" 20 de ani decât Ibrăileanu - Adela "strigă că e înamorată de el, că are să-i facă portretul din memorie...". Deci Adela și pictează "din memorie", nu doar cântă la piano foarte bine! Putem aminti, în paranteză, și de o egalizare volițională, căci și Adela curmă de atâtea ori expansiunea erotică
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
maniera lui Faust, deși nu, totuși. [3r] Mă mir de ce mai cereți autorizarea mea întru suprimarea // strofelor rele când eu v-am dat-o de mult cu atâta încredere și, vă asigur, cu atâta bucurie. Ștergeți numai, pentru că nu sânt înamorat deloc în ceea ce scriu; știu numai prea bine că chiar ce rămâne neșters nu-i de vo samă deosebită. Slavici asemenea vă autorizează pe deplin pentru orce schimbare sau supresiune ați găsi de cuviință. O împrejurare v-aș ruga să
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
o pătăranie dă iubire c-o bibilică socială, cu viloi propiu pă Avenida de Mayo, ca să nu mai zic nimic dă fermulița unde, ca să-și facă pretinele să râză, l-a făcut pă micuțu gaucho protagonic să crează că să Înamorase dă iel și la coadă - să nu te dezlipești bucăți dă mirare! - s-a aprins pă bune și i-a Însurat capitanu dă piroscaf care făceau cu iel o croazeră la Ushuaia, fincă nainte de toate tre să le știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ai uitat vechii prieteni. Dar crezi că-mi pasă? Apoi continuă să unduiască printre mese. Claire își aprinse o țigară. Bricheta îi tremura. Danny o întrebă: — Cine era? — O, un prieten de-al unui prieten de-al meu. Odinioară eram înamorată de cântăreții de jazz. Mulatrul își croise drum spre scenă. Danny îl văzu strecurând ceva în mâna contrabasistului - o sclipire verzuie, culeasă și dosită în aceeași clipă. Considine despre De Haven: și-o trăgea în venă și era o consumatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Amândouă fetele se aplecară să vadă minunații cercei. Sunt superbi, declară Leigh atingându-i cu venerație. Emmy nu putu să nu observe juxtapunerea inelului strălucitor de logodnă al lui Leigh cu cerceii cu safire ai Adrianei. În timp ce prietenele ei păreau înamorate de niște fleacuri, Emmy se întreba dacă măcar își dădeau seama cât de norocoase sunt să aibă în afara acestor bijuterii niște bărbați care le iubesc. Ea ar renunța bucuroasă la toate diamantele din lume dacă ar putea găsi ființa care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
am comis o faptă urâtă, i-am mărturisit, dând să-mi deschid poșeta. Dumnezeule, câteodată îmi vine s-o strâng de gât pe Julie. Adevărul e c-a avut dreptate în legătură cu totul. Eram très, très îndrăgostită de Charlie, îndrăgostită și înamorată până peste poate și, iată, el pleca spre LA mâine! Poate trebuie să risc și să-i mărturisesc, fie ce-o fi, sincer, ce simt. Serios, trebuie s-o fac. Vreau să spun, dacă-i vorbesc despre cutiuța de pastile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
părul meu și... Venera era palidă, își șterse fruntea cu mâna, mâna tremura, dar își reveni, regăsi cuvintele și mutra. — Poate ți s-a spus sau îți amintești... Sonia, pisica aceea neagră care a aprins deșertul sfânt... Tavi a fost înamorat de Sonia, sora dumitale. Tavi tresări, înălțând, trufaș, capul. Mâna maternă coborâse însă deja, la timp, pe grumazul său puternic, lucios. — A suferit din cauza ei. L-a tulburat. L-a mușcat... ce să mai ocolim cuvântul. N-a mai scăpat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Ei, stimabile, prea te faci chinez, dă-mi voie. Ia să dăm noi mai bine cărțile pe față. Dă-le, neică, să vedem. Ei? — Ei? — Care scrisoare? Care becher? — Moftologul! Nifilistul! Becherul, bibicul. Sucit, bâlbâit, ca orice îndrăgostit. Că era înamorat lulea și simțea că o pierde pe frumoasa cea blestemată din neamul blestemat. Venise ăla, de-a luat-o... Și-atunci, pac... ultima încercare. Plastografie. A copiat lozincile din ziarele alea verzi și puturoase. Curaj? Anonimă! Da, iscălim toți, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
atât de singuri Și atât de fericiți! Numai luna printre ceață Varsă apelor văpaie, Și te află strînsă-n brațe Dulce dragoste bălaie. {EminescuOpI 211} TE DUCI... Te duci și ani de suferință N-or să te vază ochi-mi triști, Înamorați de-a ta ființă, De cum zâmbești, de cum te miști. Și nu e blând ca o poveste Amorul meu cel dureros, Un demon sufletul tău este Cu chip de marmură frumos. În față farmecul palorii Și ochi ce scânteie de vii
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
fragil și cu sechelele unui accident suferit în tinerețe, nu va rezista mai mult de o zi, două, și se va lăsa păgubaș, renunțând să mai verifice stadiul în care se găseau lucrările la mină. Numai că Johnson s-a înamorat de Valea Morții. Pe deasupra, climatul uscat de aici i-a ameliorat simțitor boala. Nu se știe dacă a ajuns să vadă pe ce cheltuise mii de dolari, în schimb l-a plăcut pe excentricul Scotty. Și, astfel, s-a legat
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
alteia în aceste capete [pînă ce] ș-au dat mâna și [în această] viță albă. ["URSIREA UNUI SUFLET ESTE CORPUL"] 2262 Ursirea unui suflet este corpul. Datoria lui de-a-l conduce pe acesta în virtute. Sufletele sunt ființe de îngeri înamorate în corpuri de oameni; cu cât mai mult îl iubește sufletul pe corpul său cu atâta omul e mai virtuos. Sufletu-i înger, Corpu-i om. GENERALITĂȚI ["GÎNDIREA ȘTIINȚIFICĂ ȘI FILOZOFIA"] 2258 Desigur, majoritatea oamenilor își reprezintă gândirea științifică și filozofia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cel dentăi în manifestațiuni esterioare de viață, fără să fi pătruns în sucul și sângele culturei străine. Un om cu minte se iubește înainte de toate mai mult pe sine și pe ai săi - unul primitiv e-n stare să se-namoreze atâta în obiectul ce-i place încît să se lase nimicit pentru, el. Astfel indianii, pentru permisiunea de-a împușca o singură dată, se obligau de-a se lăsa ei singuri împușcați de cătră împrumutătorul armei. Astfel inzii îi * iubise
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
calomnie fină, care începe prin a lăuda dușmanul, nu cuprinde o ecuațiune? Obiceiul lui Maiorescu. Oare teză și antiteză - la figuri și comparații - un vierme-n mare ce iubește-o stea - nu cuprinde o ecuațiune? Un vierme-n fundul mării înamorat de-o stea. [DESPRE FEMEI] [1] 2292 Femeia e ca umbra, ca gloria, ca măririle omenești; nu le cauți - te caută; o urmezi - fuge de tine; fugi de ea - s-apropie de tine. Poezia în ecuațiuni. [2] 2275B O femeie
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Vântul care acu muge Noaptea cântă Printre valuri se frământă Cu lungi țipete d-amor... Somnul e surâsul morții Tuturor noaptea zâmbește Mie nu Căci acum tu [2chemi]2 stafia-mi Printre zidurile ruinei. (p. 253) , v Când luna se-namoră d-o stâncă sură ceasornic * Luna și amorul c-un nour de aur sub nourii negri (p. 257) 28 Rugați cerul ca să ia nourii din capetele omenimei sorbindu-i în capul său - - spre a-i vărsa pe pământ în mană
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
-i coboară spre cercare. Când sună-n viața lumii a mieze-nopții oră Atunci prin ceruri îmblă zâmbind amorul orb, De îngeri suflete-albe văzîndu-l se coloră Și ochii lor albaștri privirea lui o sorb; Plecând spre pământ ochii ei timizi se-namoră În pământești ființe cu fragedul lor corp Și prin a lumii vamă cobor bolnavi de-amor În corpurile de-oameni ce-aștept-venirea lor. Dar pîn-ce corpu-n lume un înger îl cuprinde, De-asupra vămii lumii pe luminoase căi Imperiul lui cel
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trece, -n jos pleca-voiu a ochilor lumine, Desmoștenit de toate, la viață abdicând, Să nu-mi rămînă-n minte de cât un singur gînd: C-am aruncat un sceptru, cu dânsul lumea-ntreagă, Păstrîndu-mi pentru mine durerea că-mi ești dragă Înamorați de tine rămână ochi-mi triști Și vecinic urmărească, cum, marmură, te miști. În veci dup-a ta umbră eu brațele să-ntind, De-al genei tale tremur nădejdea să mi-o prind,, Să-mi razim a mea frunte de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din palmieri. Luna d-aramă ce fuge prin nouri de fier - Luna regină ce vizitează palatele-i de fier. Nourii, insule de fier, de aur, d-argint în albastru[l] ocean al aerului. De te-ar face Dumnezeu lună, noaptea înamorată de fața ta ar sta în eternitate pe pământ. {EminescuOpIV 461} Noaptea înamorată de luna appuindă se grăbește a o urma pe cea laltă hemisferă. Stelele, arzătoare gurițe de copile, a căror fețe diafane se pierd într-o aureolă de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ce vizitează palatele-i de fier. Nourii, insule de fier, de aur, d-argint în albastru[l] ocean al aerului. De te-ar face Dumnezeu lună, noaptea înamorată de fața ta ar sta în eternitate pe pământ. {EminescuOpIV 461} Noaptea înamorată de luna appuindă se grăbește a o urma pe cea laltă hemisferă. Stelele, arzătoare gurițe de copile, a căror fețe diafane se pierd într-o aureolă de raze. Să ascult sburînde ginii Vocea oaselor uscate Și a umbrelor păcate Și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]