917 matches
-
semantice pe bază de metafore facile. De aceea nu i-am înțeles niciodată pe cei care îl citesc în „Dilema veche” ca să se amuze subtil în contul istețimii lui rafinate, jubilînd în marginea unor poante trîntite la capătul unui paragraf înaripat. A-l privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti valoarea. Ce contează la Pleșu nu
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
la fel își spune și coregraful Arcadie Rusu: „Sunt un vis care are vise, se poate că și visele mele le au pe ale lor.” Desigur, tema este veche de când lumea, dar ea ne va atrage mereu, prin fiorul gândului înaripat care încearcă să pătrundă dincolo de contururile aparent ferme ale acestei realități. A mai abordat-o și Sergiu Anghel în Visul din vis, cu Compania Orion, și acum Arcadie Rusu pătrunde și el în această lume cu granițe fluide, căreia încearcă
Vise cu ochii deschiși by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5922_a_7247]
-
fataliști în toate, trecuți prin întâmplări, judecate la rece, cumplite, bulzeștenii își țin firea cu replici. Cârcotași, băgându-le altora de vină, mereu amenințați, în supremația lor retorică, de altul mai breaz, nu se supără și nu pot supăra. Cuvinte înaripate, împrăștiind peste neamuri o uruială de bine și rău, sunt turnirurile lor iscate din nimic. Am recitit primul volum dintr-o poveste a vorbei, mai legată, însă, de om, decât de năravul lui, în care totul trăiește cum era, nu
Feluri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6032_a_7357]
-
nu făcuse din Zbor un învăț al suficienței triumfale. Mă oprise, cu o atenție aplicată, cînd rînduiam pe simeză, în 2010, vasta expoziție de la sălile Parlamentului, să-mi arate un pîlc de lucrări ce dădeau tîrcoale stingerii patetice a unei înaripate. Zvîcnirea de suflet, ghicită în acel umil epilog, tresărea pe albul hîrtiei, întîi mai direct, realistic, apoi sublimată, aripile căzute susțineau un eveniment auster, de axe în răscruce. Despre el însuși, artistul se ferea să livreze confesiuni explicite, să alunece
Dor de înalt și zbatere spre eter, CONSTATIN BLENDEA by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4872_a_6197]
-
Vîrsta arhetipală a acestui bard ingenuu n-ar putea fi decît cea edenică. Întrebîndu-se, atunci cînd Masa Tăcerii i se înfățișează acoperită de o zăpadă zaharoasă, „cine taie tortul pentru îngeri?”, d-sa numește copiii precum un substitut al celestelor înaripate. E o copilărire a poetului însuși, transpus în „gîndul de copil”, care „aleargă pe cîmp după un iepure” sau săvîrșește fel de fel de alte năzdrăvănii. Dar neputînd susține doar partitura purității, George Drăghescu dă glas și „vîrstei de fier
Vîrsta edenică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5469_a_6794]
-
că e vorba de miracolele din îngerul exterminator (pp. 178-208) sau de magia din împărăția vestmintelor albe (pp. 263-277), toate sunt, mai mult sau mai puțin, proiecții ale omului modern care-și plânge nefericirea "paradisului în destrămare", în care "Portarul înaripat mai ține întins/ un cotor de spadă fără de flăcări./ Nu se luptă cu nimeni,/ dar se simte învins". (Lucian Blaga). În orice caz, indiferent cum ne-am construi problema receptării cărții, cele trei cicluri ale acesteia (Ciclul Animus, Ciclul Anima
Mit și demitizare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/6649_a_7974]
-
pictorului în vecinătatea tablourilor sale dă substanță creației, devenind cumva parte din întregul ei: astfel artistul e surprins de aparat în ipostaza de răstignit pe propria-i operă, uneori e arătat purtând crucea astfel încât brațele ei îl fac să pară înaripat, alteori pictura, alături de silueta autorului, iese din întuneric, înconjurată de un nimb de lumină. Pe de altă parte, fotografiile artistului în lume formează și ele un zid de momente pe care liantul amintirii le pune împreună într-un ansamblu afectiv
La porțile sacrului by Monica Pillat () [Corola-journal/Journalistic/6721_a_8046]
-
minulesciană. Disociat de sine, poetul nu încetează a curta lumea. A o trata ca pe o compensatoare atracție. Din nou intervine o indirectitate, prin apelul la angeologie (întreaga poezie în chestiune e suprasaturată de îngeri, nu la modul la care înaripatele făpturi făceau act de prezență, sub semnul gravității cucernice, în versurile ortodoxiștilor, ci cu un rost exclusiv ornamental; o superfetație estetă): "Culcarea lucrurilor un heruv / Sfîșietor o cîntă dintr-un tub, / Aeru-i strîns cu grijă în dulap, / Împăturit de cel
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
-și fi omorât părinții, după ce a fost ispitit de diavol. Ulterior s-a căit și a primit iertarea lui Dumnezeu. A fost ridicat la Ceruri și de atunci cutreieră norii cu o căruță cu roți de foc, trasă de cai înaripați (doi sau patru) și trăsnește dracii cu un bici de foc. În goana lui împotriva forțelor răului, Sf. Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torențiale, grindină. Dracii fug din calea lui și vin pe pământ, unde se ascund sub copaci sau
Tradiții și obiceiuri de Sf. Ilie: Ce nu ai voie să faci azi by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/63780_a_65105]
-
genul de ocnaș livresc care, atunci când scrie, se chinuie din cauza efortului de a scrie, iar atunci când nu scrie, suferă din cauza remușcărilor de a nu mai fi scris. O suferință întreruptă de rarele clipe când, prinzând o zi inspirată, trăiește euforia înaripată a expresiilor fericite. Pe scurt, un cărturar care, încheind un legământ cu sine, a ales să-și ducă viața înveșmântat în epitrahilul subțire al nuanțelor rare. Dar, dincolo de amănuntele ce dau contur stofei intime a criticului, ceea ce atrage la personaj
Un meticulos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6451_a_7776]
-
o dramă la mijloc, aceea a unui scriitor avînd convingerea că e un intrus estetizant, fără predilecție pentru trăiri ominoase. Fără această dramă subiacentă, cartea ar fi rămas în ton minor, de peripeție bufă. Cartea e sprințară, dar nu e înaripată. E zemoasă sub unghi lexical, dar iremediabil plată sub unghi duhovnicesc, inapetența autorului pentru stihii obscure blocîndu-i ochiul lăuntric și încărcîndu-l cu tenta mată a unui turist ocazional, atins de clasica miopie a intelectului școlit sub coerciția lui esse est
Pe drumuri de schit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5000_a_6325]
-
mereu un spațiu de rezervă, de retragere, un culoar de evacuare. Îmi plac, prin urmare, oamenii care au și un „plan B”, prudenții realiști și, din acest motiv, antipatici. Fără îndoială, lumea e împinsă înainte de visători, de indivizii cu imaginație înaripată. Dar mă consolez constatând că și scepticii au un rol. Ei nu sunt nici Diogene, nici butoiul filozofic în care-și exersa cinicul grec harul. Dar măcar chingile care împiedică destrămarea butoiului tot ar putea să fie! Rezultă din cele
Ești mulțumit de tine? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4351_a_5676]
-
cu el în lunga călătorie. Cu poliția pe urme, se ascunde într-un tomberon și înfruntă, de pe meterezele acestuia, asediul câtorva legiuni de fructe. (pp. 38-39). Iese destul de șifonat din masacrul acesta frugal, dar iese, datorită unor pungi de cafea înaripate care-l poartă în zbor până-ntr-un oraș straniu în care o grămadă de adulți par căzuți în mintea copiilor (p. 40). Întâmpinat cu ostilitate, pleacă și de-acolo, nimerind, într-un final, căutatul Oraș al Pipelor. Aici, alte
Happy end by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5778_a_7103]
-
am părul lung și negru, ca mierea-mi sînt ochii. Legenda spune ca am fost zămislită din lut pentru a-i fi lui Adam prima femeie, dar eu nu m-am supus. Sînt femeia ospăț și invitații la ospăț. Vrăjitoare înaripată a nopții îmi este porecla și zeiță a ispitei și a dorinței. Am fost numită stăpîna plăcerii gratuite și a masturbării și eliberată am fost de condiția de mamă ca să devin destin nemuritor. Sînt Lilith care se întoarce din temnița
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
multe după-amiezi, a fost primul fluture pe care l-am îmblânzit și l-am făcut să zboare pentru mine. De atunci am încălecat mulți grumaji mătăsoși și am simțit fâlfâitul multor pagini desfăcute larg peste lume. Dar în toți bidiviii înaripați l-am căutat pe cel dintâi, pe cel pierdut. Și am fost uimit să-nțeleg că toate poveștile, sute și sute, pe care le-am citit mai târziu, romane și epopee și legende și peripeții, se leagă, prin subțiri și
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
glosselor trimise atunci, să opereze un mesaj resemnat, printre continente, s-a ostenit a le recupera într-un fel, - exordiu necanonic, adaos coborînd parcă pe neștiute în deschiderea albumului său. Eu, însă, fiind vorba despre elanul ascensional de care freamătă înaripatele, nu-mi pot ascunde preferința pentru tot ce reprezintă înălțare exultantă. Cînd ni s-a părut posibil, organizînd la Bistrița ofranda numită chiar așa, Miracolul pasarilor, ne-am silit să-l sugerăm vectorial, amenajînd, de pildă, expunerea ca o concretă
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Nu doar vitejii în stare să ucidă, ca Siegfried, dragonul unor spaime primordiale, și să se scalde în sîngele lui, atingeau subit acest har, umplînd de presciență misterioasă universul. Acolo unde sufletul rîurește în efuziuni de dulce umilință creștină, făpturile înaripate își scutură neîncrederea și teama, Sfîntul Francisc le poate ține o predică, adunate cuminte în jurul jubilației sale, prevenitoare și calmă. Episodul, pe care Giotto l-a nemurit în ciclul picturilor din biserica superioară de la Assisi, aparține definitiv memoriei europene. Dar
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
demne de venerație - n-a fost mai demiurgic productivă; nicicînd teatrul gloriei care oficiază în ceruri n-a coborît cu mai trupeșă elocvență la nivelul regnurilor pămîntene. Împărtăș indu-se din aceeași ecuație emanaționistă, berbecele robust și vîlvoarea aeriană a înaripatelor își croiesc, peste discordanțe, omologii care obligă. Îngeri, afecte și embleme, legînd săgetător văzutele și nevăzutele, fauna se înalță spre ambiții care integrează un legat intelectual caracterisitic; acela, identificabil în lucrări suedeze de extraordinară anvergură, ce premerg gîndirii lui Swedenborg
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Miron Kiropol va avea difuzarea pe care o merită). Gellu Naum, Mircea Ivănescu, Dimov, chiar Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Angela Marinescu, Adrian Popescu, Ion Mircea și atâția alți poeți români trebuie să fie cooptați rapid în „ușoara și înaripata gintă”, pe circuitul numeroaselor edituri internaționale care mențin, în ciuda tuturor crizelor repetate, financiare sau de valori, interesul pentru poezie al noilor generații de pe toate meridianele. Cei mai tineri poeți par să fi înțeles, ca dovadă că nu puține sunt blogurile
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
a adăugat: "Eu nu pot păcăli că nu știu de unde și cu ce a fost adus Hayssam. Dacă vreți filme politice proaste care să vă insulte inteligența, eu nu pot spune că Hayssam a venit din lună cu un cal înaripat sau povești cu Rambo care salvează oameni din cine știe ce loc". Cât despre rolul președintelui în aducerea lui Omar Hayssam, premierul a declarat că singurele semnături de pe toate documentele sunt ale lui și ministrului Apărării, Mircea Dușa.
Ponta, despre declarațiile lui Băsescu: Nu spun povești cu Rambo by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36305_a_37630]
-
imaginare și legende (1957); iar biografia lui Attar (vânzător de parfumuri) i-a inspirat poemul Roza nesfârșită . Prelegerile din Borges oral (despre carte, nemurire, Swedenborg, povestirea polițistă, timp) sunt și ele marcate de cercetarea Orientului: de la elogiile aduse cuvântului rostit („înaripat și sfînt, după expresia lui Platon. Toți marii maeștri ai umanității au fost, în mod surprinzător, maeștri orali”), la certitudinea că acesta e mai puțin „primejdios” decât cartea („În întregul Orient încă mai există convingerea că o carte nu trebuie
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
plecat la Paris, unde locuia unchiul său Nicolae Pillat. Mihai a rămas la Roma pândind orice ocazie prielnică unor atitudini și acțiuni politice. Între timp umbla singur prin Roma descifrând distrat farmecul subtil emanat de vechimea pietrelor emaciate , de pomii înaripați, de culoarea caselor rămase așa de secole. Pe aceleași locuri pe unde pășea trecuseră și alții, alergaseră și căzuseră și fuga a fost mereu reluată. Și pomii și fântânile și pietrele erau aceleași mai tari ca oamenii deși vor pieri
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
și ținînd cont de viața aventuroasă a defunctei, ele nu puteau fi decît interesante, imprevizibile; nu mai rămînea decît necesara vulgaritate a citirii lor. Altminteri, epistolele s-ar fi topit pe cerul epocii lor precum un stol melancolic de indiscreții înaripate. Un întreg halou de supoziții creștea în spatele secretului. O bună prietenă a mătușii (poza 2) ar fi băgat mîna-n foc că erau - evident - scrisori de dragoste. Ca să-l ajute, sau, mai bine zis, ca să-l atragă în urzeala măruntă a
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
mie și opt sute... Literatura română primea acest dar viguros. Verva, invenția, rafinamentul lexical al transilvăneanului umanist, numai Arghezi avea să le egaleze, neuitându-l pe celălalt diacon, pe Anton Pann. Noroc că tocmai atunci trecea pe-acolo, pe măgăreața sa înaripată, sfântul Spiridon; unul, intratabil, chestiunea sexuală fiind pentru dânsul de mult rezolvată. Cu degetele sfinte, Spiridon face un semn de cruce, de care fug, pier toate năluce... Combatanții se trezesc ca dintr-un vis. Ca și când n-ar avea nici o putere
Rușinoasa poveste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11095_a_12420]
-
Foarță și la Mircea Cărtărescu. Și știți de unde vine splendoarea acestei cărți? Din faptul că citind-o ne străbatem viața ca pe o poveste, cu multele ei măști. Trăim, cu fiecare capitol, un capitol al vieții noastre. Trăim întâlnirea, iubirea înaripată, oglindirea în celălalt, visul, orbirea, gelozia și disperarea, speranța și melancolia. Și aflăm, la capătul acestui volum, exprimat de cei care ne exprimă cel mai bine - de poeți -, adevărul acesta teribil că flacăra iubirii este dublă: o limbă a ei
Cum să bârfim despre cărți? by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/10713_a_12038]