421 matches
-
din lemn tare. Tramvaie electrice stacojii, semănând cu niște vaci burtoase, se clătinau pe șine. În 1929 țara a intrat în faliment. Noi vâsleam pe apele lacului de agrement și ne citeam unul altuia din Keats în timp ce ramele ni se încâlceau în ierburi. Chicago nu era nicăieri. N-avea niciun amplasament. Era ceva aruncat în spațiul Americii. Aici era locul unde veneau trenurile, locul unde se aducea poșta.” (p. 361) Filiera Bellarosa și alte povestiri este o carte melancolică, fermecătoare tocmai
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]
-
din vitrine. Tu - în rochie neagră, zbor, poemul negrelor unghiuri din lumea pestriță. Îți sprijini în tavan ascuțit, genunchiul, - o teoremă de doliu ce amenință. Doamne, în groaznica, străina lume, litere, fraze din viața ce ne-ai dat le-au încâlcit zețarii, sensuri să curme. Strânge-ți aripile, îngerul meu înalt. Chimonou Respirul evantaiului și flori, în cer de chihlimbar - luna-i îngustă... Căscând a somn, tu mă întrebi cum s-ar traduce happiness* în rusă. În nourași - tandrețea crizantemei și
Poezii de Vladimir Nabokov (1899-1977) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3330_a_4655]
-
Iași, Letea Bacău, Aro Câmpulung, Marmosin sau Intercontinental. INFO: Aproximativ 300 de societăți au fost privatizate între 2002 și 2008 de ADS și AVAS În multe cazuri este vorba despre mari investitori străini, care vor ajunge în anchetă din cauza legislației încâlcite din acea perioadă. Impactul asupra mediului de afaceri și al investitorilor străini ar putea fi unul extrem de nefavorabil, dar procurorii trebuie să acționeze cu aceeași măsură. Ținând cont de criza mondială și de reticența investitorilor, s-ar putea restrânge și
Toate privatizările din perioada 2002-2008, anchetate de DNA by Ion Voicu () [Corola-journal/Journalistic/37650_a_38975]
-
lecturi, dacă pagini încâlcite cum ar fi genealogia din nuvela Ursul, te pot mulțumi estetic prin chiar densitatea lor, așa cum mi se întâmplă, sau ar fi nevoie, ceea ce nu-s în stare, să reconstitui traseul personajelor expus la modul ăsta încâlcit de narator. N-a mai scris, spune criticul, decât un roman în ultimii trei ani. Un singur roman în trei ani! Câți nu s-ar mulțumi! Aproape toți. Dar despre Faulkner, care a scris treizeci, și aproape nici unul slab, poți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3422_a_4747]
-
I-a pus Dumnezeu mâna în cap În dogoarea amiezii de august, popa Grigore venea călare prin prăfăria șoselei. Era un om de vreo șaizeci de ani, voinic încă, roșcovan, sângeros chiar, cu o barbă rară, prin care nu se încâlcise nici un fir de păr alb, cu ochii verzi, aprigi, cu câteva pișcături de vărsat în plinul obrazului; era chipeș și călărea voinicește pe roibul încomat. Fusese de dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa de la Dâmburile ce-i veneau peste
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
ezită a recicla cîteva ,poze" omologate. Una din ele e o ,poză" romantică. Chiar dacă e, cu mai mult ori mai puțină discreție, un căutător al surprizei, poetul se dovedește, în fond, nu altcineva decît tradiționalul visător solitar, cu regim nocturn, încîlcit în firele inextricabile ale cunoașterii de sine: ,O casă pustie iarna,/ o casă pustie indiferent de anotimp,/ pe malul fluviului, o hardughie în fond/ în care un bărbat singur stă și fumează pînă noaptea tîrziu/ privind pe fereastră în gol
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
conținutul volumului și la maniera de lucru a autorului. Mircea Iorgulescu merge drept la țintă, abordează frontal o tematică dificilă (legionarism, antisemitism, colaboraționism, polițism ideologic, revizuiri post-revoluționare...), lăsând "diplomația" deoparte, cu ipocriziile și eufemismele ei, pentru a pune niște lucruri încâlcite într-o anumită ordine moral-intelectuală. Fără a se pretinde unic depozitar al adevărului, el încearcă și reușește să dilueze concentrația mitomană a unor discursuri publice și cărți de autor proiectate pe ecranul certitudinilor absolute. Această vastă operațiune de ecarisaj în
Impactul critic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10681_a_12006]
-
supus redării, Horia Andreescu pare să-și propună a comunica o stare originară a muzicii, o stare dinaintea primei interogări, dinaintea primei cugetări ori a jocului solitar cu ritmurile și culorile, cu dinamica și agogica. Chiar și atunci când armoniile se încâlcesc atât de cumplit (ca, de pildă, la Bartok și Henze, Ligeti ori Darius Milhaud), când apar prinți aparținând mai multor curți, încât deodată nu mai știi cărei curți slujește cutare acord și dacă nu cumva se află simultan în serviciul
Dirijatul ca proba de viata by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10142_a_11467]
-
banalele poncife “antiimperialiste”:” Războiul nejust din Vietnam, Golful Porcilor, Salvator Allende”. Ai dracu americanii ăștia, cum au încercat ei să debarce în Cuba, scuturindu-l pe bunul “intelectual de stingă”, Castro, cum l-au dat jos pe și mai bunul Allende, încâlcind sacrosantele principii “de stingă”. De ce nu vă întrebați de ce-au debarcat și în Normandia(probabil debarcarea aia era în conformitate cu “principiile de stingă” pt că erau aliați cu sovieticii), de ce nu l-au lăsat pe Hitler în pace, de ce au
Stanga buna, ziua buna by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82986_a_84311]
-
vis, fix înainte de trezire. M-am trezit la timp, taman când o profă severă trecea printre bănci și ne ruga să ne facem ordine-n pupitre, ca să putem începe lucrarea de control. În banca mea era un morman de foi încâlcite cu, chipurile, “notițe”. În cap, desigur, nimic. Exact când mă gândeam că o s-o fac de oaie, a sunat ceasul. Am zis mersi că am scăpat, dar, pentru încă vreo două ore, m-a urmărit imaginea profei din vis. Îmi
Cum am dat teză la economie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18591_a_19916]
-
totul mai repede... (Nota surorii sale, Victoria Radu: “Și s-a terminat totul pe masa de operație a Spitalului Fundeni, la 3 februarie 2000”.) În Bărăgan lui Paul Goma Prietene - cum ți-e toamna pustiu-n fereastră? Coama ta aspră încâlcită de vântul secetei, ciuful tău trufaș albind ca aripile îngerilor răzvrătiți... (O, îngerii Bărăganului căzând din cer, ei, exilații în colb de Dumnezeu pentru păcatul de a fi gândit nimicnicia...) Îngeri prăfuiți, melancolici, cu marele lor nimb clătinat de vântul
Florența Albu - inedit () [Corola-journal/Imaginative/13365_a_14690]
-
Ioan Frunză. Pentru că... a fost odată ca niciodată un timp al poveștilor când oamenii mari - ai teatrului! - făceau din spectacolele pentru copii soarele și luna scenei. Dar fiindcă părea simplu să faci totul atât de bine, poveștile scenei s-au încâlcit câte-un pic între ele. Doi dintre cei mai inventivi și liberi creatori de teatru din România, Victor Ioan Frunză & Adriana Grand, refac acum un teatru cu totul al poveștilor, într-un timp bătând ora copilăriei netrecătoare. Povești frumoase, splendid
Agenda2005-21-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283726_a_285055]
-
știți că e prietena mea, ceea ce eu nu prea cred despre ea... —Doamnă, o să vă rog să scrieți toate astea pe o hârtie, pentru că astfel îmi va fi mult mai ușor să vă urmăresc. Ceea ce îmi spuneți dumneavoastră este foarte încâlcit și, sincer, m-ați cam băgat în ceață. —Bine, șefu’, am să scriu. Dar vreau să vă mai spun ceva. Și să nu-mi luați în nume de rău ce vă spun. Să știți că nemernicele astea au scos vorbe
DIN CICLUL: ÎNTÂMPLĂRI REALE DIN LUMEA SATULUI- ÎN AUDIENȚĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384679_a_386008]
-
de undeva, ceva, care le vânzolește și iar se scrie o istorie pentru lipezire și... tot așa mereu. Iar eu nu-mi permit să scriu romane-fluviu. Și-așa mi se pare prea lungă povestea de mai sus. Dacă s-a încâlcit situația personajelor, eu n-am nicio vină. Ele au ajuns în situația pomenită, urmare dorințelor și faptelor lor. Să le fie de bine! --Nu se poate, dom’le, un scriitor care se respectă lipezește apele, adică aruncă personajele negative în fundul
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
Era în prezent, în epoca actuală. Ajunse la facultate în jumătate de oră, exact înainte de începerea cursului de „Geometrie diferențială” al domnului Plutiș, o matahală de om, care se chinuia din greu să-și susțină cursul. Ca de obicei, se încâlcea în demonstrațiile începute, fără ca vreodată să poată finaliza vreo rezolvare. Săptămâna următoare era examenul. Consta numai din teorie, la fel ca toate celelalte examene de la „Matematică”. Seminarul îl făceau cu asistenta, doamna Purcelea, la fel de bună specialistă în tainele matematicii ca
“MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385314_a_386643]
-
Al dreacului ce să ia! Auz’ la nașa Reta, bufet suedez la olteni!?... Și Veta să uită în gura ei. Și dă-i pregătire! Ca la ristorant, ce mai. O dată țî să-nsoară băiatu’, zâce. Da’ să vez’ cum să-ncâlciră ițăle, păi da, că să-ncâlciră de zâci drace. Că eu le zâsăi di la-nceput că-mi cunosc omu’! Oltean, de, stă trei zâle nemâncat înainte de nuntă sau de pomană și mănâncă să-i ajungă încă trei, bașca ce
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
la nașa Reta, bufet suedez la olteni!?... Și Veta să uită în gura ei. Și dă-i pregătire! Ca la ristorant, ce mai. O dată țî să-nsoară băiatu’, zâce. Da’ să vez’ cum să-ncâlciră ițăle, păi da, că să-ncâlciră de zâci drace. Că eu le zâsăi di la-nceput că-mi cunosc omu’! Oltean, de, stă trei zâle nemâncat înainte de nuntă sau de pomană și mănâncă să-i ajungă încă trei, bașca ce mai duce-acas’ ... Cum, necum, le făcui
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
Dar ar fi făcut cu mult mai bine dacă ar fi cotit-o spre malul râului Arno, descoperi el nemulțumit, căci astfel ar fi evitat acea grămadă de oameni fetizi și de mărfuri dubioase. Cavaleri și târfe, nobili și borfași, Încâlciți Într-o Îmbrățișare hidoasă, pe străzile orașului cândva devotat sfântului Ioan. Simțea cum o mânie surdă Îi clocotea În piept, dinaintea acelui spectacol degradant. — Încercați să rămâneți pe lângă mine! le strigă el polițailor care Îl urmau. Dar, În ciuda urletelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Însă cu totul lipsit de mobilier, cu excepția unei simple mese rezemate pe două trepiede, acoperită de o grămadă de foi mari din hârtie, așezate la voia Întâmplării. Poetul luă una și o apropie de lampă. Se putea vedea o secvență Încâlcită de linii trasate cu cărbunele, găurite ca și când o colonie Întreagă de gângănii ar fi dat năvală peste opera desenatorului. Foaia era murdară de negru de fum. De emoție, simți cum inima i se face cât un purice. Găsise ceea ce căuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
împărtășea dragostea. Pur și simplu nu puteam să-i zic adio și să încep una nouă cu o altă folie de aluminiu. Era noiembrie, frig crâncen, respirația mea scotea aburi eleganți în aer. Fațada casei era acoperită de o pânză încâlcită de crengi, ca un șal aruncat lejer peste umeri. Frunzele moarte de pe jos erau îmbibate de ploaie, întunecate și triste, fără pic de roșu în ele. Nu m-am gândit niciodată că toamna putea fi atât de cuminte și palidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fără să am asupra mea nici un ban, după cafea, deci, intrai în camera mamei și-i spusei că am nevoie de bani. Mama stătea în fotoliul de lângă fereastră, galbenă la față ca niciodată. Ținea pe genunchi niște fire de lână, încâlcite într-un ghem pestriț, și o cusătură, dar mâinile îi zăceau uitate în poală, în timp ce ochii ei bătrâni, apoși priveau fix spre colțul camerei. - Am nevoie de bani, dă-mi broșa s-o amanetez! Această broșa era pentru mama o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
de la târgul de sclave; o să-i devoreze buzele, strigând: om la apă! o să-i țină coapsele în palmele sale aspre de atâta lopătat pe oceanele nesfârșite ale pământului ăsta blestemat; o să-i înțepe obrajii ăia de sfântă cu barba lui încâlcită de toate furtunile de gradul 9(nouă) pe scara beaufort; o să-i lingă sânii ăia țanțoși cu toate brizele apusului de toamnă târzie; o să-i... abia s-a trezit. sfârșit, amorțit în toate mădularele, chiar și mădularul lui, odihnit până
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DUMITRU ICHIM - POEME ÎNDURERATE Autor: Dumitru Ichim Publicat în: Ediția nr. 943 din 31 iulie 2013 Toate Articolele Autorului EL GRECO De-o viață întreagă ne-am certat pe Moarte, gâlceava încâlcind pe amândoi. Nu-i moștenirea mea, frământul Tău de mână? Sau numai cu-mprumut mă-ngădui înapoi? Azi Te-ai mutat albastru de departe și mi-ai lăsat râvnita brazdă-n plus. Ce pot să fac cu toată moartea-ntreagă
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
grădina cu un nuc secular și în fundul grădinii un iaz ce provenea din Râul Doamnei, un braț al râului destul de mare. Pe iaz o roată ce punea în funcțiune cazanul de țuică. O frumusețe! Mai sus - stăvilarul Bârzu - unde se încâlceau bilele și buștenii ce pluteau din munte - cel mai ieftin transport. Aici îi așteptau bilarii și țapinarii căutând semnele încrustate cu barda cu numele familiei respective. - Și noi aveam bușteni, mai ales platoșe de 1,5 m. pentru șiță. Toată
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
De ce ne-am preface cu mâna noastră mereu, mereu, cărarea de trandafiri în deal povârnit?! De ce nu lăsăm clipelor aripile și savoarea și le îngreunăm cu pietre de moară ca să-și chinuie zborul? De ce ne complicăm cu întrebări și ne încâlcim ițele gândului, încremenindu-l în creștetul pitic, în loc să-l lăsăm vultur? De ce, dacă nu iubim pe un om, nu putem măcar să nu-l urâm? Ca o părere supraindividuală, oprit în loc o clipită cât un fulger, cineva care confundă punctele cardinale
GIANINA CORONDAN. NU SEAMĂNĂ CU NIMENI, SEAMĂNĂ NUMAI CU EA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367545_a_368874]