190,552 matches
-
pe relația Est-Vest, încercând să sublinieze atitudinea Occidentului față de statele din Europa de Răsărit: "(O) catastrofă (postbelică). În țările apusene se sfârșea războiul, în celelalte începea unul ascuns, care a durat până zilele noastre și în unele locuri mai durează încă. Războiul comunismului împotriva oamenilor. Asta nu e o vorbă, e o realitate. Noi ne aflăm acum în aceeași situație în care se aflau unele țări apusene după război, dar ne e de două ori mai greu dacă te gândești că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
realitățile comunismului din Răsărit. Judecată monarhului aduce în discuție simbolistică legată de împărțirea sferelor de influență și ignorarea unui guvern în exil asumat de către elitele politice românești refugiate în Vest: "Știuseră (oamenii politici din Vest - n.n.) tot adevărul despre Rusia încă de dinainte de război și acum erau informați de tot ce se petrece in tarile socialiste. Așa că nici vorbă de un guvern în exil recunoscut cu nume de vreuna din puterile aliate 7". Teza abandonării de către Vest este reluată în nenumărate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cu delimitarea spațiului Estic și cu ipostazierea clivajului dintre Est și Vest. Problemă Basarabiei apare că o temă centrală pentru că aceasta reprezintă mai mult decât un subiect istoric. Basarabia a reprezentat un ideal național pe care România l-a clamat încă de la venirea lui Carol I, iar odată cu realizarea Mării Uniri, aceasta a fost, cel putin declarativ, un simbol al recâștigării unor ținuturi istorice și al readucerii populației românești la hotarele naționale. De asemenea, numeroasele minorități etnice au dat acestui teritoriu
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar, în același timp, să reafirme frustrarea și nedreptatea pricinuite de abandonarea României: "De la sfârșitul Primului Război Mondial și în toată epoca unității noastre naționale, România a rămas credincioasa aliaților săi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
față de constantă și soliditatea acțiunilor UE, mai ales că prejudecată monarhului pleca de la modul în care Occidentul tratase Europa de Est vreme de jumătate de secol. În același timp, monarhul este contrariat de atitudinea UE: Pentru că, în mod inexplicabil pentru mine, există încă un fel de fascinație pe care Rusia o emană". Perspectiva integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană este pusă, așadar, în oglindă, cu atitudinea rezervată a UE și a relației "nefirești" de bune pe care europenii ar dezvolta-o cu Federația Rusă : "(...) desigur
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
falsificat că Actul de la 23 August 1944. S-au produs munți de literatură în scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Truman, dar a primit și ordinul Sovietic al Victoriei. Acesta din urmă a fost acordat pentru "actul curajos al schimbării radicale a politicii României prin ruperea de Germania hitlerista și alierea cu Națiunile Unite, într-un moment când nu există încă un semn clar al înfrângerii Germaniei"25. Actul de la 23 august a reprezentat așadar centrul acțiunilor politice, istorice și simbolice a regelui Mihai în raportarea dintre Est și Vest. Istoricul Nicolae Șerban Tanașoca subliniază faptul că evenimentul care a schimbat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
asupra semnificațiilor evenimentelor care au precedat și urmat instalării Cortinei de Fier. Prima tema are o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai I o chestiune grav, o nedreptate a istoriei, o consecință care demonstrează încă faptul că multe dintre nedreptățile, abuzurile și fărădelegile sovieticilor au rămas în picioare. Regele vede în continuare o urgență din condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, ca o formă de reîntregire a Europei. Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
celor care se pregătesc să se îndrepte spre noi? Poziția României s-a întemeiat de la bun început pe un principiu: responsabilitate. Chiar dacă România nu este nici țară de tranzit și nici de destinație pentru acest flux de refugiați, am fost încă din prima clipă, și dorim să fim și în continuare, parte a soluției. România este solidara cu celelalte țări membre ale UE pentru că provocările cu care ne confruntăm în prezent au nevoie de un răspuns solidar, coordonat și cuprinzător, care
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
aflate pe ruta din Balcanii de Vest. Pe termen mediu și lung, este foarte important să se lucreze la cauzele acestui fenomen, fie că vorbim de sărăcia din țările din Africa, fie că facem referire la conflictul din Siria. Există încă o problemă asociată fenomenului migraționist pe care trebuie să o amintesc: acum, cănd mii de refugiați bat la porțile continentului nostru, tentațiile populismului și rasismului riscă să renască. Împreună cu statele Europei, avem datoria de a le respinge. Sunt convins că
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ales structura și diversificarea acestora, fac din economia României o economie puternic dependența de opțiunile și planurile de afaceri ale companiilor "mama" din occident. Lucrarea de față își propune să elaboreze și un set de recomandări privind managementul companiilor care încă se mai află în proprietatea statului român. Divergențe teoretice cu privire la implicarea statului în economie Din păcate, majoritatea disputelor academice sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
privind managementul companiilor care încă se mai află în proprietatea statului român. Divergențe teoretice cu privire la implicarea statului în economie Din păcate, majoritatea disputelor academice sau mai putin academice cu referire la prezența statului în economie, mai ales în calitate de agent economic, încă sunt încorsetate în argumentele care țin mai degrabă de epocă industrializării și imediat după aceasta. Ceea ce se pierde cu totul din vedere este faptul că actualul context economic este cu totul diferit de cel în care liberalii clasici anticipau statul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Nu este de foarte mare noutate afirmația potrivit căreia "statul este cel mai prost administrator" al activelor din domeniul public. Dezbateri asupra prezenței statului în economie, fie direct, ca furnizor de bunuri publice, fie că agent economic, s-au purtat încă din anii de după cel de-al Doilea Război Mondial și, cu precădere, în anii '60, în rândul economiștilor americani. Rezultatele disputelor teoretice, dar, mai ales, exemplele provenite din realitatea economică, nu au făcut decât să infirme această teorie. În același
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generoase nu a reprezentat decât argumentul major prin care partidele politice au desemnat pseudo-manageri sau chiar membri de partid în conducerea companiilor deținute de stat. Este motivul pentru care, în prezent, cele 299 de companii vizate de guvernanță corporativa, înregistrează încă rezultate modeste în planul performanțelor economice 8. Interdependențe sau doar dependente economice Accelerarea proceselor integraționiste, creșterea ponderii comerțului internațional în totalul activităților producătoare de valoare adăugată, creștere volumului și vitezei fluxurilor investiționale au determinat o adâncire a interdependentelor economice internaționale
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
influenței culturale a modelului politic anglo-saxon (englez/britanic/ american) în România secolului al XIX-lea nu a fost racordata unui studiu lexicografic care să surprindă gamă largă a terminologiei politice importate din tradiția sus-amintită. Mai mult, nu s-a realizat încă un studiu imagologic care să reflecte cum se raportează tânărul Stat român la un standard al orânduirii politice considerat, datorită caracterului sau incorporant, "ideal". Relația dintre începuturile civilizației politice românești (stadiul de alfabetizare politică) și tradiția anglo-saxonă ar putea fi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
nou constituit, tânăra clasa politică și opinia publică românească aspiră și vor să-l atingă. Personalități precum Ion Ghica, Manolache Costache Epureanu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, Take Ionescu, Nicolae Fleva, Nicolae Blaremberg, Ion I.C. Brătianu (care se afirma ca politician încă de la finele secolului al XIX-lea, după ce, la îndemnul tatălui său, își face studiile în Anglia, la fel ca mulți alții) nu sunt străine de tradiția politică anglo-saxonă, drept care aduc mereu în discuție modelul britanic. Apoi, grupări precum Juna Dreapta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
On Liberty abia în 190227, cărțile sale fiind citite în secolul al XIX-lea în original sau în tălmăciri franceze sau italiene 28. Karl Marx este tradus în română abia după al Doilea Război Mondial, desi Kogălniceanu vorbește despre "comuniști" încă din anul 1861, iar Take Ionescu, Titu Maiorescu, Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea ș.a. nu sunt străini de lucrările ce nutresc mișcările socialiste din întreaga Europa a veacului lor. Autori esențiali precum Jeremy Bentham sau Thomas Hobbes circulau în original
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
filozofia hegeliana, la posibilitatea împlinirii și depășirii metafizicii prin ea înseși, ca spirit. Pentru Baruch Spinoza, filozof prețuit de G. W. F. Hegel, care consideră sistemul său drept una dintre cele mai înalte trepte pe care cunoașterea umană, ca spirit încă înstrăinat de sine, deoarece totalitatea substanței spinoziste era luată drept imanenta, neproducându-și astfel propria contradicție din care să rezulte conceptul care să îi ofere ulterior identitatea la sine și cu sine1 - ajunsese în a doua jumătate a secolului al XVII
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
eficace, real, al celorlalte drepturi ale sale. În acest context, propunem să fie consacrat un "drept al omului de a fi la adăpost de stres" (în speță, fiind vorba de stresul negativ excesiv). Acest drept se înscrie, în opinia noastră, încă de la început în categoria drepturilor de generația a IV-a, după drepturile de solidaritate (la a caror realizare, consideră doctrina, sunt chemate nu doar statele în mod individual, dar și întreaga comunitate internațională 10), precum dreptul la pace și securitate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din prisma următoarelor nivele de evoluție ale dreptului internațional public (nivelul transnațional, nivelul supranațional, nivelul global, interconectate și acestea). "Generațiile viitoare", în opinia noastră, vor constitui subiect de drept global (că nivel maxim de evoluție al dreptului internațional contemporan, actualmente încă centrat pe concepția westphaliană a lumii) și un subiect juridic distinct pentru generațiile a V-a și a V-a de drepturi ale omului, așa cum vor trebui acestea să se dezvolte în secolului XXI, sub impactul avansului tehnologic, științific și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
legată de mecanismul de radicalizare islamică, să analizeze dacă există vreo legătură între refugiați, imigranți și radicali, precum și între Islam și terorism. Europa all-inclusive Deși numărul de solicitanți de azil în Europa crescuse în mod vizibil (ajungând la 714.0001) încă din 2014, abia în 2015 a început să se vorbească serios despre o "criză a refugiaților" sau o "criză a migranților" în Europa. Pregătit de articolele publicate la început de mass-media, pline de povești emoționante și fotografii reprezentând copii, o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
persecutații descriși de Convenția de la Geneva, fugiți ca să-și salveze viața, dar nici jihadiștii de temut. Și totuși, nevăzuți de camerele foto, stăteau în umbră, eclipsați de un val de imigranți economici, și unii, și alții. Portretul teroristului la tinerețe Încă din primele momente în care publicul a conștientizat că Europa nu are de gestionat mici grupuri de refugiați, ci un val de ordinul sutelor de mii de oameni care circulau neverificați corespunzător între țări, opozanții primirii lejere de migranți au
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lucrurile au un potențial de gravitate pe termen lung și mai mare. Argumentul adus în favoarea migranților, acela că teroriștii erau deja cetățeni europeni și nu ai unor state musulmane (deși pentru cei doi intrați prin Leros nu s-a stabilit încă precis originea), ridică, de fapt, alte întrebări: de ce niște tineri, născuți și educați în UE și beneficiari ai sistemelor sociale din țări prospere, nu au putut fi "integrați" și s-au radicalizat până la a merge să lupte în Siria sau
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
doua" de imigranți și refugiați. Cercetările efectuate de Pew Research Center 15 au arătat că aceasta aparentă islamizare a cetățenilor europeni de religie musulmană nu a apărut brusc și nu e legată strict de Statul Islamic sau situația din Siria. Încă din 2006, la întrebarea ce se considera mai întâi, cetățeni al țării respective sau musulmani, 81% dintre musulmanii britanici, 69% dintre cei spanioli, 66% dintre cei germani și 46% dintre cei francezi au răspuns că se consideră în primul rând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
musulmanii pioși declară la unison că "Islamul e un mod cuprinzător de viață care reunește componentele religioase, politice, economice legale și sociale într-un tot unitar" și că "nu există nicio distincție între religie și politica în Islam"35. E încă o utopie a societății perfecte, la care nu se poate ajunge decât prin lupta (jihad, adică lupta atât împotriva necredincioșilor, cât și împotriva propriilor slăbiciuni), exact ca în teoria marxista. Islamul este din wa dawla 36, adică religie și stat
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]