9,025 matches
-
nici nu înseamnă ceva vânturarea asta de vorbe, povestea s-a terminat, tu nici n-ai intrat vreodată în ea, ei își văd de treaba lor mai departe, dincolo, afară, și tu stai la marginea mesei și crezi că-ți încălzești degetele înghețate la flacăra paharului - stinsă de mult, și la marginea drumului ăsta, care iese din sat, șade mama dracului și te-așteaptă, să te întrebe - "vii cu mine?" și tu crezi că i-ai putea răspunde - "nu". (m.i
Poeme de Mircea Ivănescu și Teodor Dună by Monica Patriche () [Corola-journal/Imaginative/12303_a_13628]
-
un loc pe strapontină. Muzica însă totdeauna îl surprindea stând în picioare, Transfigurat, în dreptul ușii în pauză ieșea volubil Și se-arăta-n foaier mimând O conversație cu un smoking, Svelt, revenea ca însoțind O rochie roșie de mătase. Pe când orchestra se-ncălzea, Cu o-nclinare elegantă, Puțin distrat, el salută Pe cineva necunoscut. Părea făcut să fie-n lume Și totuși când rămase singur, După golirea încăperii, își scoase haina de-mprumut Și desmorțindu-se din aripi Zbură ca-n vis pe-un
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
O, ce strună lungă a vibrat în mine la această simplă, sfâșietoare, grațios-grotescă întâmplare capitală! Supa fierbinte liniștește..." Da, liniștește ceva imposibil de descris, poate trecerea, trecerea, trecerea trăsuricii timpului nostru. Cum îl înțeleg, acum, pe Sorin Titel! "Să-ți încălzesc puțină supă, spuse înduioșat unchiul Rubin". Ce-am putea face altceva? Dar Desideriu "...descoperi, în acea trecătoare clipă a trezirii din leșin, lumea cu splendoarea ei de nimic tulburată, veșnică și nepieritoare" mai frumoasă, mai proaspătă ca oricând. "Experiențele" lui
Cântec spus cu geana-n lacrima destinului necruțător by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12890_a_14215]
-
din mînă. - Țină! a exclamat, repezindu-se spre mine. Ești în afară de pericol? - Totul e-n regulă, am asigurat-o. Au plecat? - Da, au plecat - a răspuns, obosită. Dar tu esti înghețată, a exclamat. Vino lîngă sobă, mai e caldă. Îți încălzesc niște supă. - Povesteste-mi ce s-a întîmplat, am spus, după ce am băut supă. Pe cine caută Securitatea? De ce au venit aici? - Îl căutau pe bărbatul ăla. Se pare că a evadat, iar ei au tras după el în timp ce încerca
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
E o invenție a sălbaticilor, ea însăși specie sălbatică, multă vreme cinegetică și carnivoră. Edgar M. Forster are un scenariu pentru peșterile neoliticului, poate chiar ale paleoliticului: Spre seară, în jurul focului, temându-se teribil de întuneric, mănunchiul de oameni se încălzește, ascultându-l cu pietate pe unul dintre ei. Este povestitorul, omul cuvântului,al memoriei și al imaginarului care nu are voie să lase auditoriul să se plictisească ori să adoarmă. Plictisul e un demon care, o dată cuibărit în ascultători, poate
Revanșa lui Homer by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Imaginative/13932_a_15257]
-
cu care-mi acopăr zilnic obrazul hidos de-o nedisimulată noblețe acidă de parcă nu frații gargui, ciobiți puțin, frumoși și neclintiți ca niște hermeși de marmură. scriu un poem încordat și tăios la care în biserici bântuite de dracul se încălzesc noaptea nebuni și copii veniți să străpungă pe corbi de var blindajul perfect al nesățioasei morți scriu un poem strâns și rece ca un pumn de oțel și fiindcă eu respir de acum pentru doi fiecare gură de aer îmi
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/14196_a_15521]
-
mustață albă, legată de perciuni, ca-n tablourile de la muzeu. Deși ger, bătrînele doamne, călite pe traseele din Alpi, poartă pantofi de antilopă, ciorapi de mătase și... pană la pălărie. Studenții arată ca pretutindeni și se bucură că vagonul e încălzit. Costul unui abonament săptămînal 12.50 E. N-am văzut nici un controlor, niciodată. ORAȘUL Undeva, cîndva E greu de crezut că mă aflu într-o capitală europeană la sfîrșitul anului 2002. Cineva pare să fi dat ceasul îndărăt. Ritmul Vienei
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]
-
Ioana Postelnicu În anul 1939 era o vară dogorîtoare. Lumea părăsea capitala, alergînd la mare sau la munte, fugind de pîrjolul soarelui care încălzea caldarîmul. Am sunat la ușa lui E. Lovinescu, am intrat în apartamentul răcoros, comunicîndu-i că voi pleca în vilegiatură, și am venit ca să îmi iau rămas bun. L-am găsit preocupat de călătoria pe care avea de gînd să o
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
de o naivitate camuflată. Propunerea mea îndrăzneață părea că-l aruncase pe Maestru într-o dilemă absurdă. După cîteva clipe de nedumerire părea că își revenise dintr-o capcană pe care i-am întins-o. Își șterse sudoarea de pe fruntea încălzită de atmosfera înăbușitoare a apartamentului în care căldura verii pătrundea cu forță. Se uită la mine cu o privire duioasă și îngăduitoare, ca la un copil care rostește cuvinte necontrolate. Deodată expresia lui căpătă o altă nuanță, rostind: - Cum să
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
lui, poate și neamțul omoară mai puțin de-ai noștri..." Satul Bălăria era așezat între dealuri. Pe culmea dealului de apus se săpaseră tranșee de apărare. Locuitorii, cei mai mulți, plecaseră în refugiu. Cei rămași roboteau pentru armată. Dimineața, după ce-și încălzea mai întîi vatra lui, cîte un moșneag era văzut intrînd în gospodăria părăginită a vecinului, luînd vreascuri din grămadă și încingînd focul în casa pustie. Toate coșurile fumegau. Cînd se întorceau din linia întîi, la orice bordei s-ar fi
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
sau îngeri-Trăsni-Zdrobilă. Desfășoară, a decalitețe și-a plictis, aripe large, penoase fulgoase, puternice, devastatoare. îți ia auzul, și văzul, și mirosul, și pipăitul, și gustul (literar, dom'le!) c-o simplă fîlfîitură de-ntoarcere pe-o rînă. Dacă vrea, te încălzește brusc în creieri, sau te îngheață țurțure-n măduva spinării, sau te stoarce de aspirații, de transpirații ca pe-o rufanelă intimă (dantelă clefăită dulce între buci dalbe, muierești), vădind-o în batjocura limbută a lumii, pusă la uscat, indecent
Îngeroioloiul (Zbaterea mașinăriei de scris) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14718_a_16043]
-
de propria sa simțire, ca și cum s-ar fi supravegheat din afară pe sine însuși. Dr. V. Voiculescu era ca un mare stejar, la umbra căruia ne lăsam cuprinși și care poate că își trăgea viața din sufletele noastre și se încălzea la vara ochilor noștri. După ce Marie Pillat a fost trimisă - ca moșieriță - în domiciliu forțat la Miercurea-Ciuc, mă obișnuisem cu prezența lui alături de Dinu. Rămăsese singur după moartea soției sale, deși era îngrijit de fiica lui, Gabi Defour, și de
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
bună ziua rînjind" viitorului chiriaș (poetul? prozatorul?), încearcă, zadarnic, să găseasc diferența specifică dintre proprietarul bogat (dramaturgul) și chiriașul grăbit (poetul, prozatorul) care nu-și plătește chiria, scuipă de la balcon, aruncă coji de semințe pe scară, se poartă ireverențios și se încălzește arzîndu-și scaunele, rafturile, tapetul. Și ce face diferența dintre ei? Fictivul și nonficțiunea? Durata, ziua, viața omului, cum se vede sau, cu vorba lui Radu Petrescu, ce se vede? Ce mai rămîne după scurgerea sîngelui? Ceremonialul cehovian al fierberii ceaiului
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
purtăm fular, mănuși și căciulițe și când mama face inspecția la șosete și hăinuțe și ne întoarce de la ușă daca nu i se par suficient de multe și de călduroase. Când bem seara ceai fierbinte cu multă lămâie și ne încălzim mânuțele pe ceașcă până ne frige ușor, cât să chicotim un pic. Iarnă e și când e zăpadă. Ce e zăpada? Zăpada e când e și gheață. Când un puf alb, cu sclipiri de argint, acoperă copacii, casele, mașinile, magazinele
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
și de ochii stinși de la Piata Română și mi se face pielea de găină. Șmecherilor cred că li se face doar frig. Lăsați SPP-iștii, girofarurile și coroanele de flori și aprindeți o lumânare pe 22 decembrie. N-o să-i încălzească pe fraieri, dar vouă o să vă țină de frig. :: Evenimentul Zilei, decembrie 2006 Teorema: oamenii care tânjesc după libertate nu pot fi manipulați. În schimb cei care vor locuri de muncă, bani și “o viață decentă” au putut fi păcăliți
Requiem pentru fraieri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82371_a_83696]
-
și despre Eliade, Cioran și Ionesco? De ce falsifică un adevăr istoric? De ce dau apă la moară conspirației mondiale antiromânism și anti-românitate? Și, în fond, daca astea-s primele lucruri pe care le citești pe net despre Brâncuși, cu ce ne încălzește pe noi că și-a modificat Google sigla? Mare brânză! Știe americanul ăla prost că Brâncuși a fost român? Știe pe dracu’! Să-și ia Google sigla aia șmechera și să și-o bage undeva și să ne lase pe
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
un plus de naturalețe... batrn nu cred că te face să te simți. Doar nostalgic. Oare copii de acum care deja se joacă pe nu știu ce core doi/dualcore vor fi nostalgici după ele. parcă îmi amintesc cum stăteam să se încălzească ,,HC91” Bătrân cu adevarat vei fi atunci când te vom invita chiar pe tine să te arhivam la fond special Șoimii Patriei. Tot fără aluzii politice, o fi existând și MG2? la Muzeul Țăranului Român? pe mine măr face să mă
Nostalgie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82676_a_84001]
-
ochii stinși de la Piata Română și mi se face pielea de găină. Șmecherilor cred că li se face doar frig. Lăsați SPP-iștii, girofarurile și coroanele de flori și aprindeți o lumânare pe 22 decembrie. Pe fraieri n-o să-i încălzească cu nimic. Dar vouă o să vă țină de frig. (Evenimentul Zilei, decembrie 2006) Mda... “s-a murit pentru libertate” - singurul adevăr al acelor zile. le mulțumesc și eu “fraierilor”, cu aproape lacrimi. Aveam atunci 18 ani...am trăit intens, emoționant
Mulţumesc by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82664_a_83989]
-
doarme umbra pisicii Lucky de care atît te-ai temut și încă te mai temi încît deși mă privești nu mă mai vezi. Cum ne mai orbește spaima, păsări și oameni deopotrivă. 7. Pe zidul înalt unde ai zburat îți încălzești aripile strălucitor de negre, aproape albastre, ciocul tău delicat, de culoarea mandarinei seara. De aici mă privești ca de la egal la egal cu ochii tăi de chihlimbar zărind în mine o femeie din munți dar și de pe malurile Balticei. 8
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
strige atît de tare. pe ultima gheață a lacului aleargă un pîlc de vulpi. cruda lumină de martie intensifică rostul lor compact iar stradivarius la un alt țărm află o pereche de vîsle aruncate de mare le ia acasă. își încălzește mîinile la focul din crengi tinere de portocal și apoi face din acela vîsle prima lui vioară. o altă poetă calcă batiste într-un bloc turn din Balcani, traduce din Seferis dar mai ales se roagă. cît despre frățietatea spiritului
Liliana Ursu by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/10677_a_12002]
-
fermelor rare, vânând uneori, cu eleganță și cruzime tropicală, bietele oi de Shetland. Prima iarnă trebuie să fi fost cea mai grea. Ca o frumoasă aristocrată, scăpătată sau zvârlită în mizerie de cine știe ce desfrâu al mulțimii, de cine știe ce tulbure răzmeriță, încălzindu-și cu greu degetele fine și trupul fragil la umila sobă de tuci în care ard câțiva cărbuni murdari, privind mereu la copilul delicat, cu trup de înger, care-și ascunde nevinovăția sub așternuturile roase până la urzeală, umezindu-i îngrijorată
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
chiar și eu, fotografiile color,încă rare, cu Claudia noastră în Piazza di Spagnia sau Grădina Borghese,silueta ei decupată pe portalul bisericii Santa Maria degli Angelli. Dar moda fotografiilor alb/negru și Ostalgia, comunismul roz,Good-by Lenin! mi-a încălzit privirea pe care o îndrept spre fetița cu o sticlă de Brifcor în mână, în blugi și adidași românești. Și îmi imaginez,cu o emoție rușinoasă, inavuabilă,televizorul lăsat deschis, fără sunet, peste o Sala a Palatului înțesată de costume
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
înțelege. Sarah: a scrie. Rebecca: a crește. Brian: a visa. Ryan: a asculta. Cum mai răsună verbele, Tinerele lor verbe, Mici tufe de fragi în ziua mea din nămeții Pennsylvaniei, Luminînd inima Americii. Copiii, mereu copiii cu lumina lor nestinsă încălzindu-ne cărarea. Și a fost sîmbătă și a fost după Sfînta Liturghie De la mânăstirea Acoperămîntului Maicii Domnului Și noi, pelerinii, Alfred, Olysia și pruncul Nicholas Căutînd tot mai adînc în pădure Paraclisul Sfîntului Serafim de Sarov. Din mica încăpere din
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
o invitație și l-am urmat, pășind cu prudență, ca nu cumva vreun cîine dezlegat să sară la noi. Cîinele lătra de undeva din spatele casei, l-am auzit mai tîrziu. În grajd, oile se înghesuiseră unele în altele, ca să se încălzească (mi-am zis). Nu știu de ce stăteau așa. Oare există vreun animal mai blînd decît oaia? Mieii fuseseră separați într-o îngrăditură de scînduri. Din cînd în cînd, în celălalt capăt al grajdului, un cal bătea din picior. Mirosea a
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
plină de viață, de freamăt dar și de forțe dezlănțuite, de un lirism tonic, captivant. Când grâul se coace/mă îndrăgostesc/de păsări, de flori, de ape,/de oameni, de gâze, de zori,/de tot și de toate!/ Când soarele-ncălzește pământul/ toți macii câmpului /spre el zâmbesc,/de soare, de lună, de stele,/de toate mă-ndrăgostesc!// (Geamantanul cu vise). Candelă a unei biografii de legendă, versurile din poezia “Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]