55,574 matches
-
înspre o dimensiune sacrală de sufletul poetei sensibil la presiuni emotive: „Fără Tine / sunt fir de nisip fără memorie, / sunt bob de grâu fără sămânță. Dă-mă, Doamne, vântului de miazăzi! / să mă ascundă în poalele cerului / și să mă închidă-n carapacea luminii. / Împreunează-mi mâinile în rugăciune! / Ocrotește cuvântul ce nu mă omoară / și acopere-mi cerul / cu întregul Tău nume! / Și... iartă, Doamne! copila sălbatică / ce uită numele Tău fără voie“. Prin structuri, tendințe , detalii și tonalități radiante
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
ne ducem copiii la școală Totul e azi “on line” și ne scriem pe chat Și când vrem mai putin, ne doboară vreo boală Ascultăm MP3-uri, alergăm dupa-un job, Descărcam de pe net ce-ar trebui să citim Și ne-nchidem în noi, avem sufletul zob Și prieteni uităm între noi să mai fim Cine are prieteni mai bogat e c-o viață Și pășește prin spini, sângerează desculț, Nu-l mai sperie focul, niciun ger nu-l îngheață Dacă ai
CINE ARE PRIETENI de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_florescu_1465296176.html [Corola-blog/BlogPost/379326_a_380655]
-
Steinback). • Simpatic ca un vânzător înainte de ce cumperi, acru ca acelaș, după. • Doi în aceași barcă, dar vâslesc în direcții opuse. • Marile spirite se întâlnesc, dar mai degrabă se întâlnesc spiritele mici. Am auzit la radio că vremea va fi închisă. Cred că justiția exagerează (var. int.) • Nu cred în Dumnezeu, dar îi simt lipsa (Julian Barnes). • Omul e președintele animalelor. • Cine nu rezistă ispitei riscă să cedeze tentației. • Cum vreți să se țină de cuvânt, din moment ce și l-a dat
ZICERI (201/202) – FOND SONOR & NIMENI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1449406253.html [Corola-blog/BlogPost/369197_a_370526]
-
más llama dos veces“ O “Sueños...sueños...sueños... “ / “Poștașul nu mai sună de două ori“ sau “Visuri ...visuri ...visuri...“ Iubire canibală La ușa apartamentului se auzi soneria. Erau doi milițieni, cu uniforme albastre - unul înalt, brunet, cu păr creț, mai închis la ten și celălalt mai scund, rotofei, cu păr rar, blond. Ly deschise ușa și oamenii legi au fost puternic impresionați de prezența falnică și uriașă a bărbatului negru, din fața lor, cu ochii sângerii și alură sălbatică. - Suntem plutonierii Ilie
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
bine platinată! spuse Ilie gânditor. - Nu-i stă rău nici șatenă, cum e! confirmă Vasile. Blondă? Vezi să nu o pierzi! Ți-o fură altul! Ca vânzătoare, cum are mulți clienți, nu se știe niciodată. A mea are pielea mai închisă la culoare. Nu se poate blonzi! Ar arăta ca dracul! Dar îmi place, că e creață! Nu trebuie să-și facă părul permanent! Ies mai ieftin așa, cu ea ! Nu mă mai costă coaforul! ............................................................................................................ Ly iși puse capul intre mâini
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
al valsului și al romanticului tango, la cele sălbatice de samba, salsa, fox... am rezistat până aproape de final... Zilele cât au fost în stațiune, au dormit numai câteva ore pe noapte. Căci după masa de seară de la restaurant, care se închidea la orele unsprezece, așa cum permitea regimul socialist, mergeau într-una din camerele de hotel și jucau cărți toată noaptea. Tot grupul lor fuma, mai puțin Violeta. Ĩncercă și ea, pentru a se conforma cu ceilalți. Pufăia numai țigările. Din când
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
viza. Odată urcat în avion, direcția Africa, plecați și nu vă mai întoarceți aici, niciodată! spuse unul dintre ei. Și astfel, nu veți avea probleme. Ly avea déjà bagajele pregătite. Deci aceasta a fost decizia”, gândi el. Nu voi fi închis. Probabil pentru că doresc, să se mențină relațiile diplomatice fără inconveniente. Din cauza aceasta nici nu s-a dat publicității, nu s-a mediatizat cazul...” continuă Ly șirul gândurilor, ”dar pe Violeta eu am iubit-o, ca pe nimeni alta și cum
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
„Când o ușă se închide, o alta se deschide; dar deseori ne uitam atât de mult la ușa închisă că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi.” Hellen Adams Keller Katie Hickman s-a născut în 1960, într-o familie
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
unei concubine, în mod miraculos neatinsă de trecerea anilor. Iar pe degetul ei, sclipind în razele soarelui, era smaraldul lui Nurbanu, în adâncimile lui amețitoare mocnind puncte de foc negru. „Tu ce ai face acum în locul meu ?“ se întreba Safiye. Închise o clipa ochii, simțind ultima rază a soarelui pe pielea feței.” Citind această poveste te simți transportat în Constantinopolul secolului al XVI-lea, în lumea fascinantă a curții sultanului Murad III. Purtat pe aripile imaginației, te plimbi pe culoarele palatului
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Tolănit pe nisip, cu spatele la mare, ascultam prăbușirea țărmului în labirintica-i suferință. Câtă sfâșiere în albul vocalelor fără de țintă. Doar păsările puteau să reproducă țipătul închis într-un ochi de apă. Tu te răsfățai ca o zeiță la soare, desenând cu degete de felină, ultima victimă a trupului tău enigmatic. ... E ora când turnul de fildeș se surpă și gândul viclean mai „naște”o Evă - din
ÎN ŞOAPTA NECLARĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/In_soapta_neclara_valentina_becart_1377895086.html [Corola-blog/BlogPost/359985_a_361314]
-
februarie 2016 Toate Articolele Autorului În satul pe care-l mai strig bătrânii cu grabă se sting, ne lasă amuțiți, fără cuvinte și merg obosiți să sfărâme bulgării grei din morminte. În satul pe care-l mai strig mereu se închide o poartă, deschisă era altădată, azi, lacăte dorm înghețate în frig. În liniște ni se sting bătrânii, fără să-i simțim și pe ascuns ei pleacă, îi mai zărim sub a cerului pleoapă, mai tineri ca noi, cuminți ne așteaptă
ÎN SATUL PE CARE-L MAI STRIG de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1455428744.html [Corola-blog/BlogPost/373634_a_374963]
-
ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu toată puterea, tipi, te zbați, te topești în neființă, Delirul tău mă amețește De ce nu pot să te ajut? Colivia ta e închisă cu lacăte negre, ruginițe, Si eu nu mai sunt în stare să le deschid.... Ce mult te vreau înapoi, ce dor îmi e de tine! Rupe tu lacătele acelea blestemate, Vino, reintruchipeaza-te în abur, în roua, în petale de maci
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1431055247.html [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
puterea politică mondială, axa creștină a Europei s-a rupt în două. Așa se face că surorile mele, Sara, Sarica și Ambalica, din Vest, a ajuns tot mai bogate, iar eu, rămasă în Est, am ajuns tot mai săracă și închisă în babilonia asta din comunismul femeilor, până ce foamea, frigul, frică și întunericul a pus stăpânire pe sufletul meu. Astfel, zilele mele au început să-mi fie tot mai scurte, iar nopțile am îceput să visez mereu o cortină neagră roasă
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
zise matroana. - Fără prejudecăți! Fără prejudecăți! Continuau să strige Doamnele de bine. - Căci așa cum știți și d-voastră, doamnelor și domnișoarelor, continua matroana, după marea revoluție din ‘89 din Estul europei și după 50 de ani, cât am fost noi închise în comunism, ne putem bucura și noi măcar acum de o libertate fără efort, de o dragoste liberă toată noaptea, de Televiziune Globală, de sateliți, de emtiviu și de toate agențiile matrimoniale de pe internet. - Este interesantă această propunere a d-
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_interna_constantin_milea_sandu_1336995265.html [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
Pe când azi ești un cuvânt în agenda vieții mele; Pentru tine-am dispărut, cum din șirul de mărgele Câte-o perlă se deprinde și-n nisip a coborât; Tare-i trist că ai uitat și nu-ți pasă de trecut... Închid scoarțele-negrite, văd un praf, s-a ridicat: Să fii tu, dragă iubire? Ori și-acum m-am înșelat! Într-un colț, de la sertar, îmi așez agenda mea; Cine are s-o citească, sau din locu-i va-ncerca Să o miște? Când
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_agednda_vietii_mele_marin_voican_ghioroiu_1344021199.html [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
se mai putea întoarce. Își ridică capul greoi, plin de gânduri negre și privirea îi fu captata de lumină de diamante a lunii care se oglindea pe deasupra lacului, creând impresia de un alt cer înstelat. Parcă scotocind prin amintiri, Karon închise ochii, dar numai o clipă, pentru a-și aminti de locul acela.Era lacul unde...și se opri. Nu mai avea rost să-și amintească.Dar dacă avea dreptate , lângă lac trebuia să fie ruinele vechii fortărețe ,și putea acolo
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
nu vei întoarce timpul astfel încât eu să nu-l fi cunoscut pe William dar alină-mi măcar durerea pe care o simt. De ce nu-i poți porunci inimii să nu mai iubească?!” Strigă lăuntric Karon ,stergându-și lacrimile de pe obraji. Și închizând ochii, amintiri fugare îi veneau în minte iar printre picăturile perlate ce-i udau obrajii se întreba cum a ajuns în această poveste care la momentul acela din noapte părea doar un vis.. Referință Bibliografica: Karon / Violeta Catincu : Confluente Literare
KARON de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1486998664.html [Corola-blog/BlogPost/382983_a_384312]
-
mă găsească în noaptea asta! Dar copilul țipa, speriat și el de țipetele mamei. Violeta și Irina alergară și ele pe hol, destul de speriate. Iar la televizor se cânta și chiuia, amplificând hărmălaia din apartament. Maria strigă: toată lumea în sufragerie! Închide televizorul, Violeta! Apoi, o întrebă calm pe femeia cu copil: - Ce s-a-ntâmplat, Florino? Hai, liniștește-te și așează-te pe canapea! Nu mai plânge, ca să se liniștească și copilul! Florina se opri din plâns și tot sughițând, începu
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
de răcnete: - Deschideți sau sparg ușa, curve-mpuțite! Vă omor, pe-amândouă vă omor! Amuțiră toate. Florina începu să tremure și să scâncească. - Aoleu, mă omoară! Ascunde-mă mai repede, tanti! - Ia copilul și treci în dormitor! Stinge lumina și închide ușa! Apoi, Maria se repezi la ușă, unde turbatul urla și lovea cu piciorul. - Ho, nebunule, potolește-te, că deschid! N-apucă să descuie, că bețivul o trânti cu ușa. - Curvă afurisită, la tine se-ntâlnește proasta mea cu amantul
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
în brațe. Ajunsă afară, a-nceput să țipe: săriți, oameni buni, săriți, că mă omoară curva! Vreo două uși de apartament se deschiseră, iar prin deschizătură apărură câteva capete și nasuri, dar când văzură cine face scandal, ușile s-au închis repede, trântindu-se cu putere. Maria a-ncuiat ușa, oftând ușurată. Apoi a râs satisfăcută: - Vedeți, mă, cât de frumoasă este viața când ai evenimente palpitante? Toate trei râseră cu poftă. Însă, când văzu pe gresie pete umede urme de sânge
CAP. 8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486680371.html [Corola-blog/BlogPost/375498_a_376827]
-
noilor oameni fotonici; sămânța Artei-transformării, cu ajutorul noilor Rezonatoare de bioluminiscență solară a sufletelor de lumină fără de sfârșit... Între timp, ET-Y, reîntors acum după două mii de ani pe planeta Mama- Geea, având puteri nelimitate, acaparează întregul Sat Planetar, în interiorul căruia e închis de doua mii de ani Z. X, fiind egoistă și geloasă pe Y, avertizează printr-un Scut antiatomic Alianța Z și spune: “Atenție! Y este un ET rău, nu credeți în el, eu - PX - sunt o emanație bună, cu străluciri
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
între frenezia cunoașterii a cât mai mult despre artistă și predispoziția ei la timiditate și discreție! Cum să întrebi ceva o artistă pentru care tace lira și o lasă pe ea, se oprește susurul fântâniței și dă voie vocii sale, închid păsările pliscul și-o ascultă?! Nu cumva Ploieștiul dă impresia că e originea grâului din care s-a copt pâinea cea mai dulce a poeziei, muzicii și teatrului, drept un colac de prescură pură a artelor îngemănate dacă adunăm în
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
existau, abia de-și scotea capul un Gheorghe Peter de la Borșa. Pe vremea aceea am crezut în Augustin Cozmuța, în Ion Bogdan (Dumitru Iuga), în Vasile Dragomir și în acest Ion Burnar - că restul mentorilor migraseră spre București ori se închiseseră în „turnul de fildeș”, după funestul an 1992, ale cărei urmări le încasăm azi cu vârf și îndesat. Ion Burnar (și acum plâng, îmi curg lacrimile pe tastatură) mi-a spus când toată revoluția noastră din 1990 a devenit apă
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pana_la_urma_s_a_dus_si_ion_burnar.html [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
duioșie această convorbire: Cum ei îmi căinează și soarta, și norocul... Cuvintele adie rozalb ca trandafirii, În semnul exclamării sfințește busuiocul. Zâmbesc c-așa sunt grave căpșoarele bălane, Privirea lor senină e-atât de grijulie, Cum aș vedea o taină închisă pentru oameni Și simplu povestită de o copilărie. Dar azi deschise-i ochii și ei tăcură-ndată De parcă-i surprinsesem în locuri interzise: „Iată, treceam pe-alături...- au spus cu voce-nceată - Și ne gândeam... plecat ești pe-aripile de
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
Te ascult! - Tanti Emanuela, știți, Costel..., începu să vorbească fetița, dar se opri după aceste cuvinte, trase adânc aer în piept și continuă fără să mai respire. Este pe gărduțul din fața blocului, la soare, cu Daniela în brațe. Cristina a închis gura și a încetat să mai respire în momentul în care știrea a fost comunicată. Părea că se eliberase de o mare greutate. O privea fix pe Emanuela, fără să clipească... - Ceee? Întrebarea Emanuelei, veni ca un tunet ce izbucnea
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]