257 matches
-
de „frumos”, făurit în turnul de fildeș al creatorului izbăvit de preocupările mărunte ale vieții. Dacă sămănătorismul, poporanismul, „naționalismul” îl indispun, nici extravaganțele formale, „scamatoriile” ori „scrântelile” moderniste (futurismul ș. a.) nu-l dau gata și K. nu pregetă să le încondeieze acid. Firea lui meridională, robustă în fond, nu suportă o artă ce poartă amprenta maladivității, chiar dacă lirica proprie prezintă afinități cu decadentismul în vogă la început de secol. Neașteptat de puține sunt traducerile pe care le dă la iveală - din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
cu ostilitatea față de spoliatori, demagogi și alți farsori care se pitesc îndărătul unor caraghioase „măști de carnaval”. Denunțând, cu un limbaj de stângă vehementă, „putrigaiul” atotstăpânitor, utopistul visează la „o perfecțiune a arhitecturii sociale”. În „panopticul” de politică externă, C. încondeiază în fraze acidulate hitlerismul tentacular și pe „frumosul Adolf”. Un stil alambicat, pretențios, gongoric înzorzonează notațiile adesea judicioase și nu lipsite de nuanță din Incrustări în rama bibliotecii (I-II, 1930-1940). Preferând „eticul” - „esteticului pur”, intransigentul, încruntatul comentator atribuie criticii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
1921) și Grădina raiului (1922) includ relatări ale unor întâmplări mărunte, de cele mai multe ori puțin semnificative. Cu oarecare pătrundere psihologică și cu delicatețe, autorul scoate în evidență puritatea unor personaje, tăria de caracter sau sensibilitatea ascunsă a altora, dar și încondeiază, cu bonomie, veșnice deficiențe omenești sau deplânge discret suferințe consumate în tăcere și singurătate. Este o perindare de oameni comuni, „fără bucurii prea mari și fără dureri prea adânci”, ale căror principale trăsături par să fie resemnarea, seninătatea, bunătatea. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287977_a_289306]
-
ouă vopsite și vin. După acest ritual care se savârșea dimineața, toți locuitotrii satului se adunau într-un loc numit"Mănăstire”,lângă biserica unde începeau să joace hora. Bătrânii satului stateau pe margine supraveghind tineretul care juca hora. Ouăle se încondeiau cu ceara curată și apoi se puneau în vopsea roșie,care simbolizeaza sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Rețetele mâncărurilor specifice acestei sărbători au fost transmise din generație în generație și se respecta cu sfințenie. Paștele la creștinii după evanghelie Creștinii
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
flori de viorele, verdele din urzici, roșul din șofran, cimbrișor, iar negrul din fructe coapte de boz, coajă de arin, coajă de corcoduș. Primul ou se vopsește roșu închis și se numește „merișor” sau „norocul copiilor”. Instrumentul cu care se încondeiază ouăle se numește chișiță. Se pot obține ouă colorate cu cinci sau șapte culori, care nu se pot mânca, ci sunt numai pentru încântarea ochiului, pentru că au conținutul scos. Ciocnitul ouălor se face astfel: bărbatul sau persoana cea mai în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Glumița e cam groasă, în stilul onomasticii lui Alecsandri în care demagogul se cheamă Răzvrătescu. Desigur, totul e aici comic, și trebuie luat ca atare, la gradul al doilea. Există însă și un miez grav. Faptul că Heliade Rădulescu îl încondeiază pe Alexandrescu stabilind paralele fictive între numele caraghios și versurile proaste arată un anume exercițiu al ideii. Adică ne putem aștepta ca aceeași idee despre natura poeziei care se întipărește în numele poetului să răsară și în alte contexte - mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și „cărturar mare”, face reforme în învățământul epocii și dă scutiri fiscale boierimii și clerului. Lui Dimitrie Cantemir, apreciat pentru cultura și buna cunoaștere a vieții turcilor, cronicarul nu-i dezaprobă politica orientată spre Petru cel Mare. Cronica, antiracovițeană, îl încondeiază pe Mihai Racoviță, ce împărțea dregătoriile rudelor, era rău platnic și lacom de bani, pe care îi storcea prin înscenarea de procese. Cronicarul este martor ocular al războiului purtat cu nemții, în 1716-1717, urmat de molime, foamete și înăsprirea birurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286520_a_287849]
-
nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un maniheism inflexibil, iar în pagină se răsfață frecvent întâmplarea măruntă, anodină, faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a lui G. Călinescu - C. „nu e un scriitor, ci un bun
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
de la Aureliu Busuioc textul promis), mai vorbim din când în când la telefon. Aflu astfel că autorul „Unchiului din Paris” se amuză copios ascultând „comentariile” muzicale ale disc-jockey-ilor de la posturile independente de radio din Chișinău. Un adevărat ghiveci lexical româno-american, încondeiat într-o palatalizare de tip rusesc ce-ți veștejește auzul... Inițiativa unor lansări de carte la Librăria Luceafărul merită susținută măcar și pentru că oferă prilejul unor întâlniri ale scriitorilor basarabeni cu cititorii lor. Dar nu numai pentru atât. E bine
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
se apără cu vehemență de acuzația de a fi turnător (discursul este patetic, fapt - în treacăt fie spus - remarcat și de ofițerii de la Securitate care avertizează că informatorul are o notă personală cam exagerată și că are obiceiul să cam "încondeieze" faptele), iar nota informativă pe care el ar fi trimis-o către Securitate pare să lipsească. Notele către Securitate pe care Caraion le semnează până la plecarea din țară cu pseudonimul Artur au fost publicate 185 și se dovedesc a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
textul într-un pretext extravagant pentru exhibițiile lor. Cronicile lui au și valențe de interpretare literară, cu ascuțimi psihologice. Cu vervă persiflantă, recurgând la antifrază sau vorbind pe șleau, publicistul atacă și alte subiecte care îi incită nervul critic: politicianismul (încondeind cutare șmecher, farsor sau panglicar), grotescul unor ședințe parlamentare, criza morală a presei, năravurile unor literați, acestea și altele compunând pitorescul strident care frapează pe oricine nimerește în „țara tuturor anomaliilor”. Convingerile din adolescență își păstrează intactă seducția, C., căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
acele zile am organizat simpozioane, recitaluri de poezie, pelerinaje la locurile adolescenței lui Eminescu. Paștele la românii din Bucovina a fost o altă manifestare devenită tradițională, organizată cu sprijinul Complexului Muzeal "Bucovina" din Suceava. Manifestarea conținea expoziții folclorice, ateliere de încondeiat ouă, spectacole ale rapsozilor populari din spațiul bucovinean etc., lansând conceptul de Bucovina regiune transfrontalieră europeană. Am fost preocupat totdeauna de întărirea relațiilor spirituale ale credincioșilor ortodocși din comunitățile românești cu cei din patria-mamă. Așa se face că am avut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
a-i ști pe autori, din păcate pentru el și din fericire pentru săteni, am spune noi. Băiatul de prăvălie de 19 ani, Calman Leibovici, după cunoscutul preambul al distrugerilor și „stricăciunilor” provocate de răsculați în maghernița jupânului, i-a încondeiat pe următorii capi ai răutăților: „Ion Florea, Constantin Cocuz, Grigore Butnaru, Gh. Onofrei, D. Caleap, Gh. A. Pintiliescu, Iancu Duduc, Vasile Al. Buhlea, Neculai Grigoruță Melenciuc și V.N. Andone” pe care, scria el, „...i’am văzut eu singur cum stricau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
apucat bietul cizmar să-și frece mâinile de bucurie deoarece, „...mai pe urmă s’a întors înapoi, mi’au stricat geamurile și mi’au furat câteva ciubote și ciuboțele și câteva piei”. Cunoscându-i pe atacatori, sărmanul Șloim i-a încondeiat imediat anchetatorilor: „Ghiță Potcoavă, Ghiță Hodorcă, Mihai și Vasile Hodorcă, D. Stratan, C. a Andrioaei, N. Strâmbu, V. Strâmbu, N. Lungu, Ion Crăciun și alții ale căror nume le’am uitat”. Din fericire, zicem noi. Acțiunile punitive ale țăranilor au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
CDE s-au făcut cele mai numeroase migrări perfect legale, cu toate că statutar și declarativ, șefii acestei organizații declaraseră sionismul ca fiind „cel mai mare dușman al poporului evreu” iar pe Ben Gurion (în prezent, erou al statului Israel) l-au încondeiat ca fiind „vândut complet imperialiștilor angloamericani!”. După cum scriam în inter-titlu, fără prea multă rea intenție, CDE a fost praf în ochii proștilor, cu toate că mai nimerit ar fi fost „praf în ochii naivilor” și nu în ochii celor de la conducerea superioară
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
populațiunei evreești posibilitatea de a se conforma dispozițiunilor luate de către Guvern pentru refacerea și redresarea economică a țării”. La finalul referatului, avocatul Gold nu a uitat nici de munca dezinteresată a altui confrate, I[ulius] Kremer, pe care l-a încondeiat frumușel la panoul fruntașilor. Trebuie spus că, acest Iulius Kremer (Cremer) a editat (începând cu luna decembrie a anului 1944) împreună cu profesorul V.I. Cataramă și viitorul activist de partid Valer Mitru, publicația „Vreme nouă”, subordonată comuniștilor și ocupanților ruși. De
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Niculaie, au fost aduși la Baltă (Balta Brăilei - n.n.), da’ pe mine nu m-au dus... Când mă scotea la grefă, să mă ducă, mă tăia de pe listă, că îl bătusem pe șeful de post de aicea, că l-am încondeiat pe ăla... Povestiți-mi cum a fost detenția la Gherla? Când am ajuns prima zi la Gherla, când ne-am dat jos din vagon, eram în lanțuri... De fapt eram zece în lanțuri și trei fără lanțuri... Și ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
din două părți contradictorii: prima este elogioasă, dar anonimă, sugerează un oarece consens în privința calităților mele; cea de-a doua enumeră defectele, indicând de această dată sursele. Astfel, dacă doi dintre șefii mei direcți de atunci, Tacu și Hagiu, mă încondeiau, alți doi, secretara de partid, Ana Gugiuman, și rectorul Universității, Viorel Barbu, sunt desemnați în raport ca protectori 9. Bineînțeles, e imposibil de știut modul în care și-a întocmit maiorul raportul, cum a extras observațiile din context, nici ce
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că "tov. Stalin a murit bătrân și ar fi bine dacă ar trăi și el 73 de ani"... Și uite-așa, din turnătorie în turnătorie (adevărată vocație națională!) s-a rotunjit o listă cu zeci de "dușmani ai poporului", sever încondeiați în "sinteza manifestărilor dușmănoase." Mulți au fost arestați și cine știe când au mai văzut lumina zilei, alții, trecuți în rezervă cu tinicheaua legată de coadă, ori degradați și trimiși la trupă. Mai departe, urma să intre în acțiune Securitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Darie prindea în condei timpul „Când s-a cutremurat pământu, ”Din Rusia Sovietică” se intitula articolul semnat de G.M. Ivanov, care punea în pagină lauda lui Lenin: Nu am făcut decât să confiscăm, să devastăm și să sfărâmăm...” Georgescu Vig încondeia „Viziuni provinciale - francmasonerie liberală” iar articolul cu titlul „Toamnă politică”,”Anchetă la Teatrul Național” dar și cel care vestea că „Dl. Nicolae Iorga s-a vândut...” cu sufletul cărții și gândului, era lăsat pe seama redacției, adică erau publicate fără semnătură
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bun în fiecare, scriitorul veșnic în răspăr ajunge la părerea că de multe ori cei închiși sunt victime ale societății și că, în orice caz, închisoarea nu-l îndreaptă pe păcătos, ci îl poate strica definitiv și pe cel recuperabil. Încondeind factorii represivi, adică bruta și obtuzul (de la gardieni până la director), atent la toată această lume amestecată care, printre speranțe, deznădejdi și resemnări, își omoară timpul ce abia se târâie, D. portretizează cu ascuțime. Sunt aici minori dedați viciului și nelegiuiți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286664_a_287993]
-
coordonase toată acțiunea de pregătire a revoluție legionare de la 3-6 septembrie, având legătura cu cca. 800 de oameni din toată țara, fără să simtă nimic poliția lui Carol II. (Anexa 5.3.) Fiind un apropiat al lui Horia Sima este încondeiat și în cartea „Pe marginea prăpastiei” scrisă din ordinul lui Mihai Antonescu, în legătură cu așa-zisa pregătire a rebeliunii de către legionari. în zilele rebeliunii Comandantul Horia Sima era pribeag prin București la gazde sigure: la părinții lui Mircea Nicolau care fusese
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mahării veniți în inspecții, măcar pentru a-și justifica lefurile grase ce le primeau „de la partid”: „...în cursul lunii am fost vizitați de tovarășii instructori regionali, tov. Zota și tov. Hușanu”. Nemulțumit de prestația celui din urmă, Bighiu l-a încondeiat zdravăn în „raportul” său care a ajuns, mai mult ca sigur, pe masa tov-ilor de la Iași: „...ținem să atragem atenția Comitetului Regional al T.P. (tineretul progresist, n.n.) ca să trimită la județene tovarăși care să corespundă cerințelor și nevoilor organizației și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
scapă motivele pentru care cei invitați de „valorosul” Olaru nu au vrut să participe la aceste ședințe de prostire în masă, sau, poate, chiar acesta va fi fost unul din motive. Ca să ia aminte cei de la „județiană”, Olaru i-a încondeiat cu litere groase în „raportul” său: „...la Trohan Vintilă Gheorghe și la Dumbrăveni Strati Gheorghe”. Plângându-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ioan Boboc. Tovarășul de idealuri de la „Cronica”, Valer Mitru, domiciliat cu tot cu redacția și administrația fițuicii electorale pe str. Andrei Mureșanu, nr.8, telefon: patru ani la Marină dar și la trupele de grăniceri. Tot din uriașul arsenal 49, l-a încondeiat astfel: „Ioan Boboc este muncitor tipograf dela marea întreprindere de presă și editură <<Dacia Traiană>>, fostă <<Adevărul și Dimineața>>. Gândind și luptând pentru timpuri mai bune, pentru victoria cauzelor drepte, pentru salvgardarea democrației creatoare, șeful de atelier Ioan Boboc a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]