233 matches
-
ochii suri ; își căscase într-un zâmbet larg gura cu doi colți galbeni, parcă rupți, cu mustața lăsată pe oală, rară și cu firul gros de șobolan. - E curat untdelemnul ? - Dă, vezi și dumneata. Negustorul, cu frunte îngustă și privirea încrezută, ridică în zare sticla murdară în care se clătina gros un lichid tulbure, plin de coji de la semințele de cânepă. în mătăsuri țipătoare, două fete cu capul gol și obraji frecați cu roșu chicoteau, ținându-se cu mâinile de o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
capac de tablă perforată, cu mici găuri prin care intra aerul și care era gravat cu icoana unui sfânt oarecare. Chipul sfântului se ștersese, dar degetele de la mâna dreaptă Îi erau ridicate, binecuvântând un dud pitic, movuliu, care părea foarte Încrezut. După ce s-a uitat un timp la prezența aceasta botanică Însuflețită, Capitolul Unsprezece a tras cutia de sub pat și a deschis-o. Înăuntru erau două coronițe de nuntă făcute din frânghie și, Încolăcite ca șerpii, două șuvițe lungi de păr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-o cu de-a sila. Până la mine s-au suit niște oițe bune și cuminți. Picioarele lor sunt țepene și ne-terminate parcă. De fug, pocnesc pământul ca niște bastoane de lemn. Pupilele și le țin în vârful irisului: persoane încrezute. Le privesc cumințenia și-mi dau lacrimile. Irina nu pricepe prostia mea, și eu a trebuit s-o liniștesc și a trebuit să-i explic ce simțeam. La urmă face și ea: "Cum ai dreptate!" și le privește cu simpatie
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pluteau în aer cuvintele nerostite „Naiba să te ia de cretin!“ Eu și mama am parcurs drumul spre casă într-o tăcere sumbră. Mama cel puțin, pentru că eu una, în tăcerea mea, eram fericită și - nu mă puteam abține - puțin încrezută. —Cum rămâne cu genunchiul tău beteag? a întrebat mama, înviorată brusc că nu era totul pierdut. Cum poți să pleci la New York când nu poți nici să urci o treaptă? — Îți propun o înțelegere, am zis. Dacă pot să urc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lumea și epoca în care trăia. — Dar despre Caecina și Valens ce poți să-mi spui? — Va trebui să profiți de rivalitatea lor și să-i stârnești unul împotriva celuilalt. Divide et impera... Valens îl disprețuiește pe Caecina, considerându-l încrezut și superficial. Caecina, la rândul lui, urăște firea vicioasă a lui Valens. Fiecare tânjește să aibă supremația asupra celuilalt. Soldații îl preferă însă pe Caecina, pentru că e înalt și frumos, pentru că nu-și alege cu grijă hainele și are un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ca scenografii, cowboy-ii sau instalatorii cârpaci. Atâta timp cât ești tânăr, crezi că lumea serviciilor pentru adulți e de încredere, competentă, că își merită banii. Apoi crești și ajungi să trăiești printre grăsani și ochelariști, șoareci de bibliotecă și gorile, idioți și încrezuți. Am sorbit din băutură și mi-am clătit zona superioară de vest cu scotch. — Cu cât e mai jos pe scara socială, cu atât îți poți permite mai multe libertăți cu el. Poți să faci cu el tot ce-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ca premiu de consolare pentru că nu se căsătoresc cu ele. Galeria lui Duggie era mare, albă și aproape goală, cu excepția unor picturi uriașe în ulei ale unor chei de instalator în culori stridente și a unui nou asistent, un tânăr încrezut, într-un costum verde pal și cu niște mocasini din imitație de piele de crocodil, care se sprijinea de un birou când am intrat și care mi-a zâmbit batjocoritor fără să-și miște un mușchi. Am lucrat și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dar doar asta era ce vedeam eu. Mi-am dat seama că era obișnuită cu surprize neplăcute. Până la urmă, era plătită destul de mult pentru a-și asuma riscuri. Nu-l învinovăți pe Saul, i-am spus, încercând să nu par încrezută. Nu mi-a spus nimic. În afară că a folosit cuvântul „șantaj“. Asta mă făcuse curioasă atunci și, de îndată ce Nicola m-a sunat, mi-am verificat prin Tom bănuiala că ar putea fi vreo legătură între ei. Acum înțelegeam de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
care era prea frumos pentru binele lui. Băiatul despre care toată lumea credea că e homo pentru că era mare, frumos și nu făcea sport, ci stătea mai mult singur și lucra la câteva restaurante locale cunoscute. Băiatul care ni se păruse Încrezut și arogant pe când eram adolescenți și prea tineri ca să Înțelegem că era un mare timid, un singuratic, cineva care nu se simțea tocmai la locul său În nici un grup de copii. Băiatul care stătea În fața mea, pe diagonală, la ora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Îmi scriam scrisoarea, anunțând pe cineva că eram indignată În legătură cu pedeapsa capitală sau despăduririle, dependența de petrolul străin, contraceptivele la adolescenți sau legile ce limitau imigrația. Toate erau sufocate de propria-mi importanță și sunau ca niște misive nesuferite și Încrezute, ceea ce și erau, dar părinții mei erau atât de generoși cu laudele că nu mă puteam opri. S-au rărit la sfârșitul liceului, dar de-abia când un tip cu care mă cuplasem În primul an de facultate mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
credibil, ținând cont de dosarul de la sindicat și pe cel de pușcăriaș ale lui Goines. — Dă-i ’nainte, Chester. — Păăăi... Marty vindea țigăruici cu iarbă - nu prea bine, c-am auzit că l-au priponit, iar el era un nenorocit încrezut și-un jefuitor. Toți băieții cu șuste temporare și care se drogau furau. Ciupeau poșete de pe scaune sau de la mese, luau adresele oamenilor și ba n-aveai un baterist, ba n-aveai trompetă și tot așa, pentru că ei se foloseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
foloseau de ce furaseră ca să jefuiască casele clienților. Marty făcea multe din astea. Solo. Fura câte-o mașină în pauza dintre numere, se ducea și jefuia casa, după care se-ntorcea pentru următorul număr. Cum ți-am spus, era un nenorocit încrezut și-un jefuitor. Chestii noi - chiar și pentru un fost hoț de mașini ajuns polițist, care credea că știe toate fazele. Când se întâmplau astea, Chester? Gândește-te bine! Brown se consultă cu sticla de Listerine. — Păi, aș zice că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
dreptate. Oare așa fusesem? Eu fusesem creatura aia disperată? Care era înnebunită după un iubit? Cât de mult se schimbase situația! Nu ți-am spus eu c-o să fie mai bine? m-a întrebat Nola. —Nu mai fi așa de încrezută, am criticat-o eu. Nu te prinde! Dar toate astea le-am spus zâmbind. Știi ce ai tu? mi-a zis Nola. Cum se numește... A, da - respect de sine! 72tc "72" Am deschis scrisoarea cu mâini tremurătoare. îmi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
niciodată de aproape. E absolut uluitoare, nu-i așa? — Da, foarte drăguță. Cea mai drăguță fată din tot cartierul. — Și bună. Mai presus de orice altceva. Simți cum îi radiază bunătate prin toți porii. Nu e una dintre frumusețile alea încrezute și distante. Îi plac oamenii. Cu picioarele pe pământ, cum se spune. — Exact, asta e. Cu picioarele pe pământ. Acum nu mă mai simt intimidat. Data viitoare când o văd, o să pot să o salut, să-i vorbesc. Puțin câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
scoțând o broșură aurie gofrată. Ce e ăsta ? Le Spa Meridien ? Din broșură cade ceva În mâinile ei, iar ea face ochii mari. Bilete la Paris ? Kerry ! Ba da. Mi-a distrus toată bucuria cadoului. — Pentru amândoi, adaugă Kerry, ușor Încrezută. Și pentru unchiul Brian, firește. — Kerry ! spune tata Încântat. Ești o minune de fată ! — Se spune că e o excursie destul de OK, spune Kerry cu un zâmbet condescendent. Cazare de cinci stele... bucătarul șef are trei stele Michelin... — Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
n-aveam de unde să știu că o să mă Întâlnesc cu el, nu ? spun pe un ton defensiv, luând fondul de ten. Și, oricum, ăsta-i adevărul. Urăsc mașinile de epocă. Oamenii pe care-i vezi În ele par incredibil de Încrezuți și de Încântați de sine. — Ce are adevărul de-a face cu toate astea ? Jemima ridică glasul, extrem de agitată. Îmi pare rău, Emma, dar n-am cum să te ajut. E un dezastru. Ești vulnerabilă sută la sută. E ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Pe puțin! Deci, dacă nu e aici, e un picuț ciudat. Se face că îmi aruncă o privire îngrijorată. Sau poate a avut vreun accident? Poate a fost reținut în... Zürich parc‑ai zis, nu? Mă uit la fața ei încrezută și disprețuitoare și mi se suie tot sângele în cap. — A venit, spun înainte de a mă putea opri. Urmează o tăcere înmărmurită. Lucy și domnișoara de onoare se privesc una pe cealaltă, în timp ce eu iau o gură mare de șampanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
de la a fi vândute sau de la a muri de foame. Le felicit. Ne petrecem dimineața învățând un exercițiu militar. Cealaltă fată de la oraș are trăsături ciudate. Ochii îi sunt dispuși pe laturile chipului, foarte aproape de urechi, ca la capre. E încrezută și vorbește mandarina imperială. Vocea ei seamănă cu a unui bărbat, silabele i se rostogolesc una după alta. Armata Roșie nu e o armată a mântuirii, remarcă ea. E o școală pentru educație. Noi suntem comuniști, nu o șleahtă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
copiii-minune. Înțelegeam că inginerul vrea să-și scoată fata un soi de copil-minune, și aceasta mă dezgusta. De câte ori mai înainte îmi spusese: "Maitreyi are geniu!", și în acele zile o priveam cu oarecare ciudă. Poate de aceea e atât de încrezută, reflectam eu. ― Scrie poeme filozofice, care îi plac foarte mult lui Tagore, adaogă, observîndu-mă. ― Da? (Mă prefăcui cât mai indiferent.) Când coboram scările, o întîlnii pe Maitreyi ieșind din bibliotecă. ― Nu știam că ești poetă, vorbii cu un ton pe
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
numai aceste principate sunt sigure și fericite. Dar, întrucât sunt guvernate printr-o rațiune superioară, la care mintea omului nu poate să ajungă, nici nu voi vorbi despre ele; căci, fiind create și păstrate de Dumnezeu, ar însemna să fiu încrezut și cutezător dacă aș trata despre ele. Cu toate acestea, cineva ar putea să mă întrebe cum se face că Biserica a dobândit, ca putere temporală, autoritatea foarte mare pe care o are astăzi, știut fiind că, înainte de Alexandru, principii
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Sticla se numea șkalic și era cu dop de plută. Vasea, zic eu acum, nu că era un împătimit al băuturii dar, vorbă să fie, avea pasiunea colecționării de dopuri. De la primărie nu cunoșteam decât pe notarul Botez, un om încrezut, și pe secretarul Cibotarev, lipovean cu sufletul bun și blând ca un bunic. Era în jur de 40 de ani. Cânta la chitara acordată rusește de te minunai. Am vorbit de harnicul învățător Teofan Munteanu, directorul căminului, despre stăruințele sale
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
și fiică. În comună ne-am împrietenit și cu familia Calcev. El era gestionarul cooperativei iar soția era casnică. Aveau o fetiță, Ina, și un băiețel. Notarul comunei, Dragnev, era însurat cu sora doamnei Calcev, o femeie posacă, închisă și încrezută, însușiri taman pe dosul celor de care se bucura sora. Preot era un bătrân, Bandurovschi, un om liniștit, cumsecade, cu un băiat fără ocupație, așa zis “ziarist” și două fete abrașe foc. Noi aveam o scroafă. Într-o zi de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
iubirea ce-o am pentru descurajatul meu amic. Dacă e rău ca să predomine iubirea îmi retrag cuvântul și vă rog a crede că n-am spus nimica. Poate că Epigonii să fie rău scrisă. Ideea fundamentală e comparațiunea dintre lucrarea încrezută și naivă a predecesorilor noștri și lucrarea noastră, trezită dar rece. Prin operele liricilor romani tineri se manifestă acel aer bolnav, deși dulce, pe care germanii o numesc Weltschmerz. Așa Nicoleanu, așa Schelitti, așa Matilda Cugler - e oarecum conștiința adevărului
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
a compuitorilor lor, o voință pe care poate că și d-voastră o veți găsi din multe puncte de vedere lăudabilă. Alte cuvântări (din București) au sosit după termenul scris și de aceea au fost retrimise autorilor lor. Pe deplin încrezut, cumcă d-voastră veți binevoi a ține cont de aceste împrejurări toate, rămân cu tot respectul al d-voastră supus M. Eminescu 27 [ȘERBAN EMINOVICI] Viena, 16/12 871 [1r] Dragă Șerbane, Iartă-mă dacă nu ți-am răspuns nemijlocit
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
și se apuca de lucru cu ochii pe ei. Îi erau dragi : îngâmfat, rotatul își umfla gușa ca un burdihan iar porumbița i se supune plecată ; cu o demnitate de rege, călătorul șade retras dar vânătul, mai gras, se înfoiește încrezut. Când stolul se înalță către cer, Mehală lasă lucrul, își pune mâinile în șolduri și-l contemplă plin de extaz. Ca să se poată desfăta, tapițerul ridică iar, cu bătăi din palme, stolul în azur. În imensitatea bolții zborul pare o
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]