2,466 matches
-
vieții oamenilor. Articolul 20 Se considera căi de evacuare circulațiile libere care duc prin uși, coridoare, holuri, vestibuluri sau încăperi în exterior la nivelul terenului, direct sau prin case de scări alcătuite corespunzător, terase, balcoane ori pasaje de evacuare. Ușile încuiate în timpul funcționarii normale pot constitui a doua cale de evacuare a unei porțiuni din construcții sau a întregii clădiri în condițiile asigurării posibilității de ieșire, conform prescripțiilor tehnice. Articolul 21 Nu constituie căi de evacuare: ascensoarele, trecerile prin uși antifoc
DECRET nr. 290 din 16 august 1977 privind aprobarea Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106510_a_107839]
-
luată de CNADNR din cauză că drumul nu poate fi deszăpezit pe timpul iernii, iar în zonă există risc mare de producere a avalanșelor. Pentru împiedicarea accesului autovehiculelor, porțile tunelului de la Bâlea Lac, care asigură legătura între județele Argeș și Sibiu, vor fi încuiate de drumari. Cealaltă șosea la fel de spectaculoasă, Transalpina, nu va fi închisă în următoarele zile. Din câte se pare, pe 2 noiembrie, este așteptat la Rânca premierul Victor Ponta, însoțit de mai mulți miniștri, ocazie cu care va fi lansată o
Transfăgărăşanul se închide de la 1 noiembrie () [Corola-journal/Journalistic/80838_a_82163]
-
Iordachescu Ionut Ministrul Educației Ecaterina Andronescu a declarat miercuri că profesorii de serviciu vor fi obligați să însoțească persoanele străine care vor intra în instituțiile de învățământ, iar poarta se va încuia pe durata orelor, informează Mediafax. După ce i s-a adus la cunoștință că în unele unități de învățământ intră orice persoană străină după placul inimii, Ecaterina Andronescu a replicat că școala nu poate deveni o ”cazarmă.”" Să fim serioși, școala
Lacăt pe școală. Profesorii de serviciu vor însoți persoanele străine by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80886_a_82211]
-
Stroe Bogdan Potrivit euronews, mașinile care se încuie pe bază de telecomandă, fără a mai folosi cheia, pot fi sparte de către hackeri la fel de ușor ca în cazul oricărui sistem computerizat. În momentul în care șoferul apasă pe buton ca să închidă mașina, hoțul poate accesa o simplă comandă prin
Hackerii au creat un virus care poate sparge orice automobil ”deștept” by Stroe Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/81014_a_82339]
-
și tușierele... Mai retras, un plutonier, descheiat la veston, fără caschetă, rezemat de un perete, privea tâmp spre mulțime. Îl adusese la realitate Petrache: Ce stai, mă!? Du-mă în biroul șefilor! Să trăiți, sunt în biroul oval! S-au încuiat înăuntru... Eu trebuia să stau la ușă, dar revoluționarii... garda lor nu mi-au mai permis, unul mi-a luat și cascheta... a călcat-o în picioare... Reușise Petrache Tălparu să intre singur. De plecat, nu a mai plecat de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
s-a luminat încă și Dumnezeu știe ce va mai fi și azi... Nu terminaseră de mâncat bărbații, când zgomotul unui motor de tractor îi făcu să se repeadă la fereastră. Gheorghe stinse rapid lumina și ieși în hol, să încuie ușa. Bătrâna se ivi lângă el, îl dădu încet la o parte, spunându-i cu milă parcă: E Sandu, mi-a spus că vine azi să-mi ducă la moară... Am terminat făina, i-am mai dat și lui frate
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
masă... Am dormit mult, neobișnuit de mult, știi, eu dorm doar câteva ore pe noapte de ani în șir. Când mam trezit, afară se întuneca, copii începuseră să umble deja cu uratul. A primit și Elvira câțiva copii, apoi a încuiat poarta. M-am dus, fără să știu pentru ce, în biroul meu. Am început să golesc dulapurile, să caut parcă ceva. Nu știam ce anume, dar, totuși, căutam cu disperare... După aproape o oră am renunțat. M-am așezat neputincios
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
cu zâmbetul ăla tâmp și grețos. Îmi pupă mâna și apoi mă trage spre el. Mă pupă pe gât. Îi zic cu glasul sugrumat de șoc: — Hai că vă-ntindeți. Îl împing de tot afară, trântesc ușa după el și încui yala. Mi-e scârbă, am un nod în gât cât China și îmi vine să urlu și să-mi smulg de pe gât toată pielea pe care mi-a atins-o nenorocitul. Mă bag repede sub jet de apă și mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
topit era amestecat cu-un degetar din celălalt soare, dătător de viață: cu-un degetar de lăptișor de matcă. Bău cu înghițituri mici o ulcică de cidru și ieși trăgând ușa după ea, fără s-o închidă cu cheia. Nu încuia nici când era chemată-n oraș cu treburi birocratice (căci de asta nu erau scutiți nici ei, ocrotitorii naturii) sau la ședințele trimestriale, de bilanț. Oricâte amintiri mai păstra din viața cealaltă, de demult, în pădure era mai sigură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ar bucura să te vadă. - Mulțumesc mult că m-ai anunțat. Am închis. Scrisorile Mariei stăteau pe biroul din fața mea, apucasem să citesc doar două dintre ele. Trebuia să o văd imediat. Îmi arunc în grabă o haină pe umeri, încui ușa și plec. De la apartamentul meu până la spital, nu faci mai mult de zece minute, mers pe jos. Am uitat să-mi iau umbrela și ploaia măruntă îmi biciuie fața, trezindu-mă la realitate. Ce să-i duc? Îi lipsește
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Ziua era în amiaza mare și cum Dumnezeu nu stă degeaba, i-a trimis acasă pe cei doi copii mai mari ai lui Chimircan, pe Ion și Silică. Ion a urcat primul în cerdac ca să intre în casă, dar ușa era încuiată. Ei, auzind vaiete din casă, au început să strige cât îi ținea gura: Hoților! Criminalilor! Lăsați femeia în pace, n-o omorâți, că nu-i de vină cu nimic. Dacă n-o lăsați, strigăm până vine tot satul. Ion și
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cu față la vale - vale însemnând apus. Avea la fiecare cameră câte un geam, orientate tot către apus, iar casa avea o singură intrare și avea o prispă înaltă. Casa era acoperită cu paie de grâu, când plecau de acasă încuiau ușa de la intrare într-un mod foarte autentic. Proptea mătura în ușă, mătura era de mălai (sorg), dar era roasă de vremuri așa că atunci când nu era nimeni acasă se știa după încuietoare (mătură). Aron a fost căsătorit cu Tunzoaia, dar
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
printre copaci cu grația unui lynx. Cunoștea locurile și cu ochii închiși, și asta nu putea decît să-i ușureze înaintarea. Era exact ceasul acela din noapte către dimineață, cînd liniștea domnește, atoatesuverană; era ca și cum un duh pus pe șotii încuiase undeva, pentru cîteva clipe, vocile pădurii. Nici ramurile nu se clătinau, nici vîntul nu susura; picior de animal nu călca, aripă de pasăre nu zbura; nimic nu părea să fi tulburat vreodată neclintirea ireală. Dacă nu i-ar fi bătut
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
se felicită el printre dinți, nehotărându-se dacă să se ia peste picior sau chiar să-și dea crezare. Acum să te prind că ești tălâmb când dai cu ochii de ea. Sau că spui vreo prostie. Gata! Acum hai! Încuie ușa aia odată! Parcă ai avea două mâini stângi, și alea de lemn. Tare te mai moșcăi! Gigi Pătrunjel își îndreptă spinarea țîntre timp se gândi că e în concediu și ce bine e să pui tu singur umărul la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
răsfăț. Și cât de scurte erau aceste momente... Îi venea să dea cu tristețea de pereți, să se sfărâme în mii de bucăți pe care să nu le mai poată aduna pentru a o întregi. Izbi ușa în urma ei, o încuie de două ori și coborî scările în grabă. Ajungând în fața blocului se opri câteva secunde pentru a inspira adânc aerul rece al dimineții. Nările i se umplură cu amestecul de praf și noxe de la mașinile care rulau cu viteză pe
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
apoi au văzut o salvare venind încoace. Așa au dedus că e ceva grav. MINISTRUL: Și salvarea unde este? JENI: N-au mai lăsat-o să treacă. Toată strada e blocată de ziariști. MINISTRUL: Ah, purcelușii! Ce facem? JENI: Am încuiat ușa de la intrare dar nu cred că va rezista mult. Știți bine că unii dintre ei au fost spărgători. E chestie de minute. MINISTRUL: Or să intre peste noi. Ce facem cu asta? Ai adus apă? JENI: Ce apă? Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
din lună. Nebuna stă în pragul ușii deschise. Cred că e foarte aproape de infarct. Turistul cos mo naut merge hotărât spre ușă și intră în apartament, în timp ce nebuna se retrage ușor. Apoi nebuna îmi închide ușa în nas și o încuie. Mă fac mic-mic ca o monedă de un cent și subțire ca o foiță de țigară și intru pe gaura cheii. Turistul a redevenit actor. Vede patul și se trântește pe el. Își freacă ochii. Fruntea. Nasul. Apoi mâinile lui
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
nedorit ușa, i-am surprins făcând stupide salturi de crap... Erau într-o postură atât de grotescă, încât mi a reve nit generozitatea. Mă priveau cu ochi goi. Nu sunt cornuri, le-am spus. Am coborât fără grabă, lăsându-i încuiați pe dinafară. Jos, cu încrederea tâmpă a animalelor, câinele pe care scuipasem a venit iar după mine, să mă adul mece. La brutărie, i-am cumpărat un corn, i l-am aruncat și am plecat demn prin aburii dimineții. Viciu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fiecare pixuri și bluze pe gât. Au mai scos și multe lăzi. Manciuzdă l-a pus pe Găinaț, care făcea litere frumoase, să scrie pe lăzi: „Cine fură din produse moare mă-sa-n pușcărie“, după care Cancer le-a încuiat pe toate în școală. Pixul mi l-a luat Manciuzdă, când s-a terminat împărțeala. Mi-a băgat mâna în buzunar și mi l a luat. Am răcnit o dată, dar Manciuzdă mi-a șoptit: — Te salut. Te pup pe dinți
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mă transform în chelner, îți aduc cocteilul pe tavă. Noaptea voi fi proxenet, dacă vrei, te cuplez cu creola visurilor tale, puteți să vă faceți jurăminte înfocate cu ochii pierduți în spuma oceanului. Vă conduc în cameră, pe urmă vă încui acolo, do not disturb, o să-mi mulțumești... Să nu zici că nu ți-am spus. Nu cobi. Mai bine toarnă, mi s-a uscat gâtul. Un pahar, nu ți dau mai mult, te-mbeți și faci urât. Sau te-mbăt
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
boier, În care Îi spunea că fiul său nu va lua de nevastă pe fata unui om zgârcit și hapsân, care nu știe să-și primească musafirii și-i ține flămânzi după atâta cale lungă. Fata plânse, țipă și se Încuie În camera ei, boieroaica bătu din picior, iar boierul o chemă la el pe Tușa, o certă zdravăn că nu a făcut bucate petru oaspeți, stricând norocul dragei lor fiice. Ba, mai mult, după atâîia ani, o concedie, spunându-i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
lor tunete și fulgere, ploi zdravene și vânt neîndurător. Povestea se repeta În fiecare an.Și auzeai pe câte un copil care Întreba: Cine e Sântilie? Iar mama lui Îi spunea că e un zeu al focului, că ține acasă, Încuiate Într-o cămară, tunetele, trăsnetele și fulgerele. Și când, doar crapă puțin ușa, acestea ies și fac mare hărmălaie prin cer, așa cum fac mâțele prin pod. Că dacă le-ar da drumul deodată, ar fi mare prăpăd pe pământ și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
celălalt și se rostogoli întins pe podea. Unde nimerise? În budana cu țuică din beci a babei. Era vlăguit. Carmen începu să-i maseze ușor picioarele, mâinile, mușchii, să-l dezmorțească. Cu ajutorul ei urcă în camera de sus. Du-te, încuie ușa și poarta. Nu voia să-l audă văicărându-se. Dar mâinile și picioarele nu le mai simțea de durere. Cât stătuse acolo atârnat nu-și dădea seama, oricum câteva ore bune. Dar dacă nu era Carmen să treacă prin fața porții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
și prietenele lor, o cameră pentru "amiral" și colegul lui. Bine e să ai casa mare, mi-am zis! Ai unde să primești musafiri! În camera "părinților" am depozitat cadourile și, pentru a le feri de privirile prea curioase, am încuiat ușa, spre părerea de rău a Anei. Cu problemele rezolvate la Bușteni, ne-am întors la București. Tot drumul mă frământa întâlnirea cu Argatu, scrâșnind din dinți la amintirea discuției cu el, la scenele din tinerețe... Polițistul Argatu, "Revoluționarul" Argatu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
despre ea, de vreme ce mai am doar câteva clipe de trăit. Constat, însă, că mi-e încă atât de frică, încât nu-ți pot spune cum o cheamă. Simt că, dacă mor păstrând secretul absolut și părăsesc lumea asta cu el încuiat în suflet, după ce voi fi incinerat, pieptul îmi va mirosi a jilav și nu va arde. Atât de mult mă tulbură gândul acesta, încât trebuie să-ți mărturisesc, ție și numai ție, indirect, imprecis, ca și când aș povesti o aventură stranie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]