184 matches
-
oglindă și de la forma oglinzei va atârna în mare parte aspectul acelei lumi în inteligența noastră. Cel Întâi filozof care supuse unei critice această minte a noastră pentru a videa până întru cât ea reproduce cu esactitate lumea ce ne încunjoară a fost Locke, care a trăit pe timpul revoluției engleze. El deosebește în corpuri calități primare și calități secundare: acele primare sunt astfel că fără de ele nu ne putem închipui corpurile, precum sunt: întinderea și nepătrunzibilitatea. Calitățile secundare sunt acele ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a plecat spre Iași. La 2 oare trupele au început să se miște și să ieie pozițiuni pe șesul Unghenilor. La vestea că țarul vine: Pr. S. mitropolitul Iosef se îmbrăcă în veșminte și așteptă astfel între doi arhimandriți și încunjurat de delegații români. La 5 oare sosi trenul carele aducea pe M. S. Împăratul Rusiei. Țarul, urmat de o numeroasă suită, fu întîmpinat de mareșalul Moruz cu pîne și cu sare și de mai multe dame cu buchete de flori
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pământul României; puțini l-au văzut ca inamici, și mai puțini ca amici. Marți 24 curent, M. Sa Împăratul tuturor Rusiilor, amic țărei și Prea Înălțatului nostru Domn au pus piciorul pe pământul umbrit de coroana României. Sosind strălucit și încunjurat de mai marii împărăției sale, au fost primit de români în mod strălucit și entuziast. Trenul, compus din o mulțime de vagoane ale Curții imperiale, a sosit la gara de Iași la 9 ore 55 min. (timpul Iașilor) sara. Precum
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tot interesante despre estrema bunăvoință cu care ne regalează frații maghiari. Adevărul rămâne adevăr, n-ai ce-i face. În specialitatea fineții academice frații maghiari au ajuns la o virtuozitate neîntrecută și cititorul va avea ocazie să vadă cu cât încunjur, cu câtă mlădiosie stilistică știu jurnaliștii maghiari să spună lucrurile ce nu le plac. Extra Hungariam non est... ingenium. [10 iunie 1877] "POMĂRITUL, ÎNTOCMIT CU DEOSEBITĂ PRIVIRE LA GRĂDINA ȘCOLARĂ" DE D. COMȘA, Sibiiu, 1877, 1 vol. 8, de 200
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mult nici mai puțin, ci am împărtășit neted o faptă care interesează în gradul cel mai mare provincia noastră în genere, Iașii îndeosebi, căci în acea divizie sânt și oștenii din județul și orașul nostru. Dacă adevărul neted și fără încunjur supără pe unele ziare bizantine și învechite în minciuni și apucături din București nu e vina noastră. Adevăr și mântuire sânt în ochii noștri identice, și acest izvor curat nu poate supăra decât pe răi și pe netrebnici. [21 octombrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
oamenii trebuie să treacă pe sub această icoană de pânză pentru a fi sănătoși. Lumânarea de la aer se folosește și la Înviere, apoi, se merge acasă cu lumânarea aprinsă: Iar dacă au ajuns acasă, fără ca lumânarea să se fi stins vreodată, încunjură de trei ori casa cu dânsa, fac apoi cruce cu dânsa pe pereți, precum și în cele patru părți ale casei, pentru ca să fie locuința respectivă ferită de foc, de trăsnet și de boli. Lumânarea de la aer, care a fost aprinsă la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
săraca / Sta pe loc și-mi răspundea, / Cu grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând / Și de mine întrebând, / Vină de-mi spune curând
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bucată, ca s-o arăte copilului cînd se va îmbolnăvi, căci se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va tăia. Cînd sînt doi viței de gemene și se vor face boi, să tragi brazdă cu ei în jurul casei, ca să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
neunirea casei. Cînd vreo găină cîntă cucoșește, este acesta semn că sau găina va muri, sau vreo persoană de la casa unde se află. Dacă cîntă o găină ca cucoșul, apoi se crede că va urma o nenorocire, care se poate încunjura luîndu-se respectiva găină și măsurîndu-se cu ea casa de la fereastră pînă la pragul ușii; de cade coada găinii lîngă prag, apoi se taie coada, iar de vine capul lîngă prag, apoi se taie capul, carele însă nu se mănîncă. Găina
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l văd eu acuma.“ Cînd te duci la sămănatul grîului în capul locului, să arunci cu grîu în sus de trei ori și să zici: „Doamne ajută cu bine, ca să se facă grîul!“ De vezi că mănîncă paserile grîul, atunci încunjură grîul în vreo noapte cu ochii închiși, avînd în brațe un băiat legat la ochi, ca să nu vadă, că atunci nici paserile nu vor vedea grîul ca să-l mănînce, ci-i vor da pace. Dacă visezi grîu verde în postul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al vitelor cu baligă, căci astfel lupul nu se va atinge de ele. întîiul copil născut din flori de cătră o fată mare nu trebuie să însereze prin locuri pustii sau pe timpuri grele, că-l mănîncă lupii. Dacă se încunjură pe cineva cu ochi de lup, apoi toți devin dușmanii lui și se uită la dînsul ca la lup. Să nu strigi lupul de pe deal la copii, că-i rău din partea vitelor. Cînd primăvara - mai ales pe unde sînt ape
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păr din cap, că-ți trece. Naștere Se crede că dacă mănîncă o femeie culcată devine grea. Pentru a purcede grea, femeia face lumini cît statul ei de lungi și le aprinde la icoana Maicii Domnului; plătește sărindare* și liturghii; încunjură biserica și îngenunche sub daruri, ține posturile, cu deosebire postul Vinerii Mari și lunile. Pentru a purcede grea, femeia stearpă bea zamă de trandafir alb, liliac alb, rujă* etc. Se pun nouă fire de usturoi în jumătate litru rachiu în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu calci în oase de șerpe, că de-ți va intra, de pildă, în călcîi, după cîtăva vreme are să iasă prin vîrful capului. Să nu pomenești șerpele în ziua de Alexie, că te mușcă vara. în ziua de Măcinici femeile încunjură casele cu cenușă, ca să nu poată intra șerpele în casă. în ziua de Măcinici se ard rîze* prin casă, ca să fugă șerpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor mici cu rîza, ca să nu-i muște șerpii. Șerpele care-l vezi iarna undeva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îngrijită și prefață de Ioana Pârvulescu ISBN 978-973-50 3373-6 352 pag., 2011 Radu Rosetti Ce am auzit de la alții. Amintiri Prefață de Neagu Djuvara ISBN 978-973-50-2925-8 296 pag., 2011 „În copilăria și tinereța mea fostu mi-a dat să fiu încunjurat de părinți, rude, oameni de casă, țarani și slugi cari trăise viața celordintăi șăsăzeci de ani ai veacului și cari, de la bătrânii lor, auzise multe despre o viață și obiceiuri și mai în depărtate în negura tim purilor. Mulți din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu arme pe turci. Dar oastea sa, fiind mai puțină ca cea turcească care era câtă frunză și iarbă, domnitorul a văzut că nu poate să se bată la loc deschis și s-a retras cu toată oștimea ce-l încunjura în pădurile dinspre soare apune, căutând un loc în care să se bată cu vrăjmașii. Așa făcea Ștefan care căuta locuri ascunse, păduri, ascunzișuri și chiar mlaștini cu papură, ca să-i prindă pe turci pe neprevăzute din acele ascunzișuri. Așa
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
era o viață și viața era un vis? (Eminescu: 2011, II, 35-36). (S6d) Două vorbe concluzive. Cine este omul adevărat al acestor întâmplări, Dan ori Dionis? Mulți din lectorii noștri vor fi căutat cheia întâmplărilor lui în lucrurile ce-l încunjurau; Nu ezităm de-a cita cîteva pasaje dintr-o epistolă a lui Théophile Gautier care colorează oarecum ideea aceasta [...]. (Eminescu: 2011, II, pp. 62-63). Componentă substanțială a constelației metatextuale, seria intratextuală a metatextului alegorizant presupune să citim rândurile propuse pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
le va pune în "capul unghiului", în sensul că vor aduce începutul sfârșitului edenic pentru Dionis. (H5a) El puse jos dulcea lui sarcină pe malul mirositor al unui lac albastru ce oglindea în adâncu-i toată cununa de dumbrave ce-l încunjura și deschidea ochilor o lume întreagă în adânc. [...] El își întinse mâna asupra pământului. El se contrase din ce în ce mai mult și iute, până ce deveni, împreună cu sfera ce-l încungiură, mic ca un mărgăritar albastru stropit cu stropi de aur și c-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cu sugestie intertextuală) evidențiază spectrul de nuanțe care învăluie ridicarea de la Pământ către spațiul selenar-edenic. (H7a) Sărutarea ei îl împlu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, aruncă neagra și strălucita lui mantie peste umerii ei albi, îi încunjură talia strângând-o tare la piept, iar cu cealaltă mână fluturând o partie a mantiei, se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
H) Fost-au vis sau nu, asta-i întrebarea. Nu cumva îndărătul culiselor vieței e un regisor a cărui esistență n-o putem esplica? Nu cumva suntem asemenea acelor figuranți cari, voind a reprezenta o armată mare, trec pe scenă, încunjură fondalul și reapar iarăși? [...] Nu sunt aceiași actori, deși piesele sunt altele? E drept că după fondal nu suntem în stare a vedea. Și nu s-ar putea ca cineva, trăind, să aibă momente de-o luciditate retrospectivă cari să
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de băiet, Într-o răspînție uzată Și-ntinde-un orb mâna uscată, Hamalul trece încărcat, Și orologiile bat - Dar nimeni mai nu le ascultă De vorbă multă, lume multă. {EminescuOpIV 196} MURMURĂ GLASUL MĂRII Murmură glasul mării stins și molcom Încunjurând a Italiei insulă mândră - O luminați, a cerului stelele albe, Câmpilor noștri. Vă vărsați icoanele voastre în Tibur, Nori, zugrăviți pe câmpie umbre fuginde, Tu, măreție a nopții, a mării, a lumei Împle Italia. Mare, poartă pe undele tale corăbii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu musică surdină, corul ce urmează. Când se ridică negura rosă, Mureșanu se vede dormind pe o brazdă de flori, într-o câmpie minunată - în [a] cărei fund se vede o dumbravă verde și munți verzi. În avanscenă se ridică, încunjurat de tufișe dese și sălbatice, ruina de marmură a unui monument roman. În timpul acesta, melodia cea dulce urmează, pe care o cântă nevăzuți încă: SILFII DE LUMINĂ Somnia regină combină-arbitrară Tristeță cu râs, Vrăjește vis de-aur în noaptea amară
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare... Ce-arată fața mărei ce-i în mare? {EminescuOpIV 491} Un cerc ce-i desemnat pe o hârtie S-arate ceea ce se mișcă-n cer, Încunjurând cu moartea ei pustie Pământul greu cu a lui hemisfer, Care vuind se mișcă-n vecinicie În jur de soare, -n ocean d-eter - Și toate astea într-un cerc pe-o coală: Mărimea lumei și a firei fală. Pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
s-ajung adesea prin cele mai complicate și mai penibile mijloace. S-ar părea că știința, care caută înțelesul acestor forme, cearcă a întoarce oamenii de unde-a plecat - deși pe o cale foarte lungă. Pe când omul, fără s-o știe, încunjură într-un an soarele, cât i-ar trebui ca să-l încunjure conștiu și numai după voința sa, pas cu pas? Viața desigur nu-i va ajunge. Astfel pentru problemele științei nu va ajunge viața omenirei ș-a pământului și desigur
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
S-ar părea că știința, care caută înțelesul acestor forme, cearcă a întoarce oamenii de unde-a plecat - deși pe o cale foarte lungă. Pe când omul, fără s-o știe, încunjură într-un an soarele, cât i-ar trebui ca să-l încunjure conștiu și numai după voința sa, pas cu pas? Viața desigur nu-i va ajunge. Astfel pentru problemele științei nu va ajunge viața omenirei ș-a pământului și desigur că cel din urmă om va sta tot înaintea ultimei probleme
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]