949 matches
-
o sursă perpetuă de siguranță. El nu șovăie și nu zîmbește, fiindcă știe că adevărul lui este alcătuit cu precădere din ranchiunile prin care se simte legat de adversari. Din cauza fantei mentale prin a cărei îngustime privește lumea și datorită îndîrjirii permanente cu care își urmărește scopurile, pe fanatic îl poți recunoaște după trei carențe: lipsa umorului, lipsa imaginației și lipsa empatiei. Nimic nu e mai străin unui exaltat decît simțul umorului. Fanaticul nu numai că nu știe să se privească
Radiografia fanatismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9684_a_11009]
-
bărbați se instalase un fel de rivalitate. Aveau sentimentul că timpul le aparține numai lor, nu și celorlalți douăzeci și opt de bărbați. Numai că timpul era de două feluri și fiecare dintre ei și-l apăra pe al său cu multă îndârjire. O îndârjire care-i despărțea de tovarășii lor, așa încât la orice oră din zi puteau fi văzuți în același colț al depozitului de beton: până și mesele le luau împreună. Într-o zi primarul uită să-și întoarcă ceasul. Fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
instalase un fel de rivalitate. Aveau sentimentul că timpul le aparține numai lor, nu și celorlalți douăzeci și opt de bărbați. Numai că timpul era de două feluri și fiecare dintre ei și-l apăra pe al său cu multă îndârjire. O îndârjire care-i despărțea de tovarășii lor, așa încât la orice oră din zi puteau fi văzuți în același colț al depozitului de beton: până și mesele le luau împreună. Într-o zi primarul uită să-și întoarcă ceasul. Fusese o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
Gigi Becali le-a mulțumit public pentru asta lui Vântu și Voiculescu. A fost încă un moment rușinos pentru presă. Personaje sinistre ca Victor Ciutacu sau Mihai Gâdea și-au arătat, pe față, simpatia față de Becali, l-au apărat cu îndârjire și i-au atacat pe judecătorii care l-au arestat. Au călcat în picioare toate normele etice și profesionale. În cazul lor, nu e nevoie de prea multe comenzi: știu singuri ce au de făcut. Dan Voiculescu a avut dreptate
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
zile. Dacă am văzut că de sus nu mai curge și vântul s-o ostoit, am pornit la drum. Păi suntem atâția jupâne și mâinile aiestea îs învățate cu munca. Nu sunt mâini de conțopist - a vorbit cu oleacă de îndârjire moș Dumitru. Dacă așteptai o zi-două ardea ceva? Nu. Nici trenul nu pleacă din gară. Cum să plece? Să rămână în drum fără lemne și să-i înghețe apa în cazan? Jupâne, dacă tot am venit, fă bine și pune
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
vede pe cerul tău, cel de deasupra cerului celorlalți - un fulger cât muntele, născut din senin, sau un zefir împrăștiind furtunile care scutură oceanele ca pe un covor, într-o clipită - lipsa remușcărilor, eleganța acțiunilor cu care apretezi cuibul tău, îndârjirea așteptării tale sunt vestitoarele norocului tău. șase în al treilea loc: nu stai lângă durerile tale, te îndepărtezi de ele, tigrul qilin, tigrul alb care aduce prosperitate grădinii tale luminoase, mârâie și stă pe labele din spate când te simte
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
prostule! Însă lucrul acesta este pe cât de adevărat, pe atât de tulburător și de nesănătos fericirii... Și, cu toate că mă chinui în permanență să mi-l scot naibii din minte, el se încăpățânează să revină mereu la loc, astfel stăruind cu îndârjire împotriva mea! Asta mă face să fiu trist, încruntat și fără speranță mai tot timpul. Totuși, mai exact, ce anume este tristețea? Aici, cred că sunt tot atâtea răspunsuri corecte, câți oameni nefericiți sunt pe lume, căci fiecare om este
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
liniștea peste așteptări. Porunceam gândurilor să se Întoarcă liniștite În matca cu ape limpezi până nu demult... Încercam să păcălesc timpul ce mă pândea cu ochi nemilos... Îndeletnicindu-mă cu lucruri mai „lumești”. După ce am răscolit toată casa ștergând cu Îndârjire fiecare „fir de praf” și după ce am așezat fiecare lucru În colțișorul lui, mi-am pregătit o listă minuțioasă și am plecat la piață. Știam prea bine că sunt simple amăgiri, tertipuri fără fond... sperând că astfel voi reuși să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
același vis îi bătea la porțile somnului. Reflectând, când zorii zilei strecurau o lumină lichidă prin ferestrele dormitorului său, înțelese că primejdiile cele mai mari nu îi veneau din afară, ci din lăuntrul său. În toate împrejurările, se apărase cu îndârjire de alții, mai ales de cei ce-și țeseau intrigile la subsol, dar nu ajunsese încă la știința să se apere de el însuși. I se părea că se află într o situație incertă. Era ca și cum cineva l-ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de reper - cum se spune în cătănie - cireșul de dincolo de șleau, am coborât în gârla Șărpăriilor. Mi s-a părut că nu-i chiar așa de greu să înoți prin nămeții nestatornici. Când am ajuns la cireș, am simțit câtă îndârjire trebuie să aibă sărmanul copac pentru a rămâne în picioare în fața vântului năpraznic!...Se îndoia din toate mădularele, dar nu se lăsa doborât!...Pe creasta dealului, mersul a devenit atât de ușor încât îmi venea să chiui. Vântul spulberase zăpada
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Aceasta i-a dat speranță și puteri să înainteze. A mai privit o dată în jur, doar-doar va apărea Hliboceanu de undeva. Cine știe? Țipenie însă. Doar urletul vântului stăpânea totul. Descumpănit, a pornit în directia țăndării de lumină... Pășea cu îndârjire. Luminița din depărtare părea însă că nu mai este atât de aproape cum i s-a năzărit la început... Mergea gâfâind, luptându-se cu vântul și cu nămeții pentru fiecare pas... Ion Cotman, aflat în fruntea convoiului, se încorda din
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
baltagele! - a strigat Mitruță, împungândul cu țeava puștii între coaste pe cel din urmă. Mâinile la ceafă, că vă facem pastramă! Puicuță! Alecule! Gheorghe! Veniți cu o funie încoace, că avem de legat niște dobitoace! - a strigat Cotman, cu mare îndârjire. Uite-te la ei! N-au știut că ulciorul nu merge de multe ori la apă. Nici chiar de două ori! - a pornit să-i blagoslovească Puicuță, în timp ce, împreună cuceilalți doi, îi legau fedeleș pe tâlhari. Pe chipurile acestora se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
proastă. Miroseau mai degrabă a mucegai, sau chiar a găinaț, iar uneori mai erau și murdare de pămînt umed. Pe tălpile bocancilor găsea urme de melci și de frunze uscate. Vic urca tot mai des pe muntele Tashbuga, căuta cu Îndîrjire ceva, mînat pesemne de pasiunea lui pentru mineralogie. Christina Își repeta cu atît mai insistent această explicație cu cît credea tot mai puțin În ea. Fiindcă nu Îndrăznea să se gîndească la altă explicație. Din ziua cînd descoperise În sertarul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se contrazică, să se Înțepe cu ironii mai mult sau mai puțin izbutite și, pe măsură ce disputa lor se prelungea, Christina simțea cum alunecă Într-o stare asemănătoare panicii, un tremur tot mai fierbinte Îi cuprindea Întreg corpul, Însoțit de o Îndîrjire la Început difuză, apoi tot mai ascuțită și care se alimenta singură, pînă cînd ajungea un fel de exaltare nevrotică, o beție autodistructivă. Atunci suferea cumplit și voia să sufere și mai mult. O dureau nu atît cuvintele lui nedrepte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-i răspunse imediat. Se ridică din fotoliu și făcu de cîteva ori Înconjurul mesei de biliard, pășind apăsat, cu mîinile la spate. Pe chip i se puteau citi preocuparea și efortul dureros de a-și aminti ceva; căuta cu Îndîrjire În mintea sa tulburată, dar gîndurile la care Încerca să ajungă erau În altă parte. În cele din urmă, fie că nu-și aminti, fie că nu vru să-i dezvăluie maiorului ce Își amintise. Se așeză din nou În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
extrem de consecventă trebuie să fie ajutorul dat aproapelui. Și cum, asociațiile de binefacere, cele care rulează sume mari de bani ,,ân scopuri caritabile,, nu pot acoperi tot acest vaier uman, rămân ,,pe dinafară,, , acei dezmoșteniți a căror existență turbure și Îndârjire În cerșit sunt un spectacol obișnuit al orașelor. Transferați dintr-odată Într-o societate normală, În care apa, căldura caloriferului și mâncarea nu ar mai fi o problemă, unii dintre ei n-ar rezista ,,șocului,,. Ar căuta evadarea cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
noiembrie și eu Încă nu părăsisem casa bătrânilor, deși primeam telegrame disperate din partea soțului. Copacii goi se scuturau sub rafalele de vânt, și, apa, Înmuiase zidurile albe ale bisericii. Satul părea o navă Înconjurată de ape, dar pictorul lucra cu Îndârjire și mirosul vopselelor se amesteca cu mirosul de mărar, leuștean, tei și ceapă, care nu lipseau de la dejunurile noastre. Nu puteam să mă desprind de picturi. Știam că În curând vraja se va sparge, și că fiecare va pleca spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
ferit. Ne-am deplasat Încetișor prin curte. Un roi de muște, planând În văzduh, Își executa ritualul din fiecare seară, șovăind, ca și când s-ar fi aflat Într-un moment de impas. Else făcu cu mâna; băieții dădură din cap cu Îndârjire; muștele se Împrăștiară. (- „Tu cheamă-ne doar“, mormăi unul din băieți. - „Venim imediat“, replică celălalt, verificându-și vârful bățului.) Apoi, de undeva de sus, de la o distanță de la care se poate auzi ceva, colega mea adăugă pe un ton nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
a dispărut înainte să aterizeze în hol? O întreb. Da, îi zic lui Helen, a dispărut cam pe la jumătatea scărilor. Un cap însângerat, hidos, care rânjea. Femeia de la telefon zice ceva. Și știrb, zice. Pare foarte zdruncinată. Mona mâzgălește cu îndârjire; cariocile colorate scârțâie pe hârtie. Și, citind mai departe din ceaslov, Helen zice: — Deci a dispărut. Care-i problema? Se-ntâmplă în fiecare noapte, zice femeia de la telefon. — Păi să cheme deratizarea, zice Helen. Se uită la altă pagină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
totuși să plîngă: o gură mică, deschisă aproape rotund, din care lipsește durerea, lipsește spaima, lipsește răutatea; e prezentată doar dorința de-a se manifesta, plăcerea de-a comunica. Țîs? întreabă tatăl întorcîndu-l cu fața spre el. Copilul scutură cu îndîrjire din cap, fără să închidă gura. Nasul? continuă tatăl, surîzîndu-i cu toată ființa lui obosită. Mîneca mică a hainei de blană sintetică se ridică încet, apare un degețel scurt cît o bucățică de creion, care se îndoaie puțin în timp ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
privire spre ceasul din hol și-și zice că, oricum, pînă la nouă douăzeci, cînd pleacă mașinile spre uzină, tot trebuie să stea undeva. Un vin, un coniac? întreabă Muraru. Nimic, mulțumesc! Vă rog, nu insistați! se apără Mihai cu îndîrjire. Am băut seara asta ceva și mi-i că stric totul dacă... Ce-ați băut? insistă Muraru. Niște... vodcă minte Mihai, fiindu-i jenă să pronunțe cuvîntul whisky, să nu pară lăudăros. Bine, o vodcă! hotărăște Muraru și pleacă spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a tresărit fata. Săteanu a plecat fruntea, roșindu-se tot. V-am spus ce-am făcut eu a murmurat el. Acum, cu origine albă, am luat-o înaintea multora, e drept... Nu pot să fac asta! clatină din cap cu îndîrjire fata. Vreau totuși să termin facultatea, iubesc medicina! Vreau să-mi fac un rost! De ce să fiu aruncată pe margine, de ce?! Au urmat clipe lungi de tăcere, sparte de cîte o izbucnire a fetei: Trebuie să existe vreo portiță!... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
din cîrpe scărmănate, deși ar fi putut oricînd să aducă una mare și pufoasă de acasă, din dormitorul ei. S-a bucurat imens că bărbatul de alături știe să-i respecte momentul de acalmie și a stat nemișcată, privind cu îndîrjire pendula veche de pe perete, lăsînd să treacă mult mai mult timp decît scrie în toate tratatele că durează invazia micilor Vlădeni "Doamne, Mihai, cred că m-ai bate dacă ai ști ce nebunie mare pun la cale, dar puțin îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
seama că tu te gândești la cu totul și cu totul altceva când eu îți descriu senzațiile celui mai nou membru... interpretezi diferit ceea ce îți spun. Nu-i așa, țărănușule? Vai, vai, vai, ce deștepți suntem! L-am contrazis cu îndârjire. — Bine; sper, de dragul tău, că nu consideri penisul lui Carol drept altceva decât este de fapt. Sper că nu încerci să-i descoperi o simbolistică. Și mai sper că nu faci o analiză complicată a acestei povești, în mintea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
s-o înlănțui și-o crește întruna. Iar munții ăștia tot s-or micșora. Și-om trudi să-i năruim, să ne facem viața mai ușoară. Zhisou nu mai avu ce să răspundă. Dar vorbele lui Yugong rostite cu atâta îndârjire au ajuns la urechile Zeului Munților, care se afla atunci tocmai pe creasta unui nor. Speriat, a alergat să-l vestească pe Împăratul Cerului care, la rândul lui, înduioșat de voința și râvna lui Yugong, a poruncit pe dată celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]