360 matches
-
ei Thomas Jefferson, tatăl capitalismului pieței libere și Adam Smith, au remarcat că „finanțarea războaielor de către bănci a dus la tot mai multe războaie.” Cei mulți, săraci și naivi se ucid între ei, își destramă granițele și lasă societatea la îndemîna invaziei străine, în timp ce bancherii prosperă, întărindu-și puterea și controlul asupra omenirii. Criza din zona euro a început ca o criză bancară, pentru ca în scurt timp să degenereze într-o criză a datoriilor suverane pentru țările împrumutate cu de-a
Graniţa neagreată de S.U.A., trasată de gigantul Google şi Turnul de la Basel [Corola-blog/BlogPost/92916_a_94208]
-
cetățenii orașului Bocșa, un mod de informare, iar misiunea realizării acestui buletin informativ revenea bibliotecii, deoarece este instituția care are legătură cu foarte mulți oameni, care are ce spune, care găsește cu ușurință subiecte, teme, colaboratori, instituția cea mai la-ndemâna cetățenilor. Iar în directorul acestei instituții Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere și sprijin. Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi a fost înființată o foaie culturală, în aceeași perioadă, menită să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92996_a_94288]
-
smoc de iarbă verde, cîte-o rădăcină alburie și răzlețită ori cîte-o frunză ruginie de ferigă crescută În piatră; nu, ăsta nu mai era vis! Soarele acela secționat de umbra liniilor din bolta arcadelor, feriga, iarba, mușchiul de vegetație, toate la Îndemîna lui, nu, Într-adevăr, nu puteau fi În vis! Pentru că poți visa cerul, apa, focul, poți visa un bărbat și o femeie sau doar o femeie, poți visa un vis În trezie sau un vis În vis, dar În nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
abia camuflat sub vocabule indigene, cumulează pentru ei și urmașii lor, cu gâtlej rebel la atâtea sonorități valahe, tot tradiționalismul, fie-mi îngăduit, mie, nepotul lui Ion Barbu constructor zidar, să arăt ce înseamnă instinct tradițional; nu o ideologie la îndemîna oricărui străin botezat, ci o experiență în ascendență. Cred că accentul unui creștin milenar poate fi lesne deosebit de contrafaceri. Am îndoieli asupra poeziei tradiționaliste. De aceea se observă în Nastratin Hogea la Isarlîk, precum și în celelalte poeme balcanice, că dau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
traect al conștiinței poetice. Încă o dată se dovedea că vizionarul nu putea fi decât Poetul. Marin BUCUR Socotim astăzi că Ion Barbu este unul dintre poeții cei mari ai literelor românești; așadar poeziile sale trebuie să se afle mereu la îndemîna noilor săi cititori. Pentru unii dintre contemporani, care vedeau în Barbu un poet bizar, dacă nu și cam farsor, editarea la nivelul clasicilor ar părea o faptă extravagantă. Amintirea persoanei sale fizice este încă destul de vie, datele de anecdotism biografic
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nu vroia să aprindă lumina. Îi făcea rău! A deschis fereastra și a privit marea, care părea agitată ca și sufletul ei. Era la un etaj destul de sus și pentru o clipă gândul sinuciderii îi dădea târcolae ca o nălucă îndemânând-o să evadeze dincolo. A privit în jos și a vrut să se urce pe pervaz și să-și dea drumul ca să pluteasă până jos de mână cu durerea ei. Simțea o senzație stranie de vid ca și cum timpul se oprise
DREPTUL LA VIAŢĂ de SILVIA KATZ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364429_a_365758]
-
ar trebui să moară atunci când îi vine ceasul, și nu din vina altora. Dar poate așa a fost să fie! O scânteie s-a aprins dintr-o dată în întunericul din mintea Sofiei. Speranța răsărea ca o lumină, care parcă o îndemâna să iasă din singurătatea trecutului ei și să dea o nouă șansă vieții! Acest gând i s-a imprimat în minte și încerca din tot sufletul să găsească în el un punct de sprijin. Eva avea dreptate și poate că
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
Mă, Muste, că nu ne zâceam între noi dom’ căprar, mă io mă duc să trag». «Măi, nu mere, mă, c-or țâpa bombe pă noi». «Tăt atâta, aici îi pădurea, doară fujim». M-am mutat unde credeam că-i îndemână de tras și am dat după el. Basămă l-am lovit, că așe s-o-ntors înapoi, c-o dat cu nasu-n pământ. / No, api pântru pușcătura aceea s-o băgat locotinentu pă ordonanța lui după medalie, în locu meu. Medalie de
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
Carpatină Sinaia, fondată de un grup de drumeți entuziaști dintre care îi amintim doar pe: Tache Ionescu, Bucura Dumbravă, arhimandritul Nifon și Iosif Sângiorgian, a construit aici primul pavilon din lemn, dispărut azi. ASTĂZI, acest loc extrem de frumos și de la îndemâna oricui, a fost pe nedrept abandonat și apoi uitat. O săgeată mâzgălită pe o stânca este aici singurul indicator pe care îl poți găsi. Mai apoi, pe marginea drumului care este blocat cu un stâlp metalic, un panou te îndeamnă
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
vară, C-aș dori să fiu la țară, Aș dori să uit asfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri , gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-ndemâna tuturora, Clipa să-și suspende zborul Șisă murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș fi în neolitic! Gândul străpungând mistere, Pașii uriași prin ere. Adrian Simionescu Referință
EVADARE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355913_a_357242]
-
cele întâmplate și m-a angajat că zilier..într-o echipă de fierari betoniști.. Așa că în cele câteva luni îmi luăm pachețelul pe care îl făcea mătușa și mă prezentăm la șantier.. Muncă era grea sin u prea mi-se îndemână.. Băieții se uitau la mâinile mele de domnișoara și se mai distrau pe seama mea.. Nu mă suparăm pe ei niciodată..ne respectăm reciproc..aflaseră și ei de ce eram acolo..și că poate peste puțin timp puteam să le fiu șef
DESTIN DE FEMEIE.OANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346203_a_347532]
-
astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb ani patruzeci fără oprire, ca să dispară păcătoșii și să ai parte de cinstire. Meditația V (Înfăptuiri și previziuni) Să stai cu Domnul la taifas nu-i la-ndemâna orișicui, iar prietenia Sa aparte - în care El tot dăruiește ca ochiul inimii să-L vadă -, onoare-i pentru om, dar și îndemn să-și biruie nefericitul lui impas din astă viață ca un scurt popas. Tu, care gândul omului
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
Articolele Autorului „Cineva și-a uitat aripile pe masă”,spune poetul Dorel Sibii în „Spre țărm, (poezii 1979-1994)” „Ce ușor putem fi ademeniți seara / (mai ales când murim de câteva ori la rînd) / convertirea noastră pentru zborul nocturn / stă la îndemîna fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
sau mai puțin, o considerăm un exponent al unei lumi care ne relevă că măreția destinului uman stă tocmai în suferință, implicit în finitudine. O spune mult mai direct, poetul peruan “César Vallejo: “...ca să-mi exprim viața n-am la-ndemână/ decât moartea”. Să ne căutăm deci... sensul, aflat intrinsec în însăși condiția noastră umană! Iată, recunosc sincer, eu unul, nescutit de acest gen de beligeranță lăuntrică, n-aș fi ajuns la „rezoluția” pusă de Viktor Frankl (prea târziu însă pentru
“DEMONII AMINTIRILOR”, DE VALENTINA BECART – NOTE MARGINALE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381307_a_382636]
-
astfel dovada că Tu Ești. În schimb, mi-ai poruncit să-i plimb ani patruzeci fără oprire, ca să dispară păcătoșii și să ai parte de cinstire. MEDITAȚIA V (Înfăptuiri și previziuni) Să stai cu Domnul la taifas nu-i la-ndemâna orișicui, iar prietenia Sa aparte - în care El tot dăruiește ca ochiul inimii să-L vadă -, onoare-i pentru om, dar și îndemn să-și biruie nefericitul lui impas din astă viață ca un scurt popas. Tu, care gândul omului
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
impulsul creator, tot astfel și mișcarea vine de la eternul Prim motor. El, unitar și neîntins, cum Binelui îi șade bine, Divinitatea e in actu Prin faptele-i pe drept divine. Filosofia, prin urmare (în Metafizica o spun) nu-i la-ndemâna orișicui, deși pare un bun comun: Să afle cauzele prime ale ființei ce prin ea și-n ea cu brio ființează, aceasta e menirea sa! Privind atent la tot ce este - pământ, viață, stele, soare - un adevăr mi s-a
TESTAMENTUL LUI ARISTOTEL (CORPUS ARISTOTELICUM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345307_a_346636]
-
domeniu alți studioși, care la rîndu-le au sporit domeniul cu însemnate contribuții punctuale sau de mai vastă amplitudine. Unele au și fost traduse ( D. Deletant, K. Hitchins, F. Kellogg, K. Verdery etc.) ori sînt pe cale de a fi puse la îndemîna cititorului nostru. Ele se bucură și de suport instituțional, ceea ce le asigură deja o anume continuitate. Se poate vorbi chiar de un fenomen de iradiere în spațiul european, lesne decelabil și în mediile cu vechi tradiții în domeniu 1. Cazul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Istoricul Lilly Marcou scrie: "Omul căruia i se dăduse certitudinea oricărei puteri: de a se măsura cu viața, cu moartea, cu natura, cu forțele răului și de a ieși totdeauna învingător din această luptă titanică. Iar acest om era la îndemîna noastră, noi toți ne puteam identifica cu el, el era noi. Stalin, asemenea lui Prometeu, ne dăduse focul. Nouă ne rămînea să acționăm, să dovedim că sîntem în stare. Trebuia doar să merităm, să devenim acest tip de om nou
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ba ministru de interne, ba de război, ba de finanțe, ba de lucrări publice; nepricepîndu-se la nici una și încurcînd ițele tuturor? De ce? Pentru că și principele de Bismarck face așa. Dar principele de Bismarck e un bun economist, dar are la îndemîna lui o sumă de oameni luminați și speciali, dar, cu tot geniul său înnăscut, are învățătură, are chiar stil. Dacă n-ar fi fost cancelar {EminescuOpXI 401} al Germanie! ar fi fost desigur un celebru scriitor. Scrisorile sale arată o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a distinge binele de rău, de a decide radical în favoarea democrației, într-un moment în care această decizie se arată mai prielnică și mai urgentă ca oricînd? Dar... pînă la complicata analiză a maladiei, să privim, deocamdată, strada. Stă la îndemîna oricui. Și, la urma urmei, ea reflectă în mic chipul mare al nației. Nu știu dacă ați observat, dar printre pietonii obișnuiți, printre pestriții care bat tehui trotuarele, cu sacoșe sau fără, se mișcă și niște indivizi în halate vineții
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să-și dea cu părerea și să-i ofere sfaturi lui Stere Gulea. Un lucru e cert: e de lucrat în vizuina asta națională, nu glumă. În ea dospesc miasme vechi, cît vîrsta instituției, și a deretica nu e la îndemîna oricui. Ce să faci, mai întîi, cu pletora de mercenari care zac în scaunele lor de cînd s-a mișcat cea dintîi manivelă? Doi specialiști francezi în domeniu zic așa: "Ei sînt conduși "pudic" la garaj, unde, continuînd să fie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu cravată și cu... adidași, care i-a ținut în stradă pe rumâni în noaptea de 15, atunci avem pictura completă a momentului. Una nu prea atrăgătoare, să recunoaștem. Păi, dacă-i pe-așa, nu-i mai la îndemînă (la îndemîna cui?), nu-i mai recomandabil să luăm drumul Nisei (cu Matiz, de ce nu?), oraș în care sîntem anunțați prin... Internet pînă la 29 februarie sînt expuse, în muzeul ce-i poartă numele, operele majore ale lui Matisse? La Nisa, deci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și asta în urma consumării dramaticului act al abolirii monarhiei și amplasării celor două mari colecții în somptuosul palat regal părăsit. Impropriu, evident, unui astfel de proiect, oricum fericit în ultimă instanță, pentru a-l feri astfel de alte destinări, la îndemîna discreționarei administrații comuniste. Dacă ceva a contribuit decisiv la proliferarea corespunzătoare a celor două consistente galerii, asta s-a datorat recentei regîndiri a vastelor încăperi, în sensul unei distribuiri și amenajări pe criterii muzeale, în așa măsură încît vechiul și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
hidoșenii și stînd umil în vipia de 35 de grade de-afară. Ei bine, zilnic, pe la prînzul pîrjolit, se consumă aici una din cele mai ingenui reprezentații. Numai dacă o luăm, firește, în sine, fără conotații năstrușnice, precum cele la îndemîna oricărui condeier, fie el și prozator oarecum notoriu al urbei, cu rubricuță obscură într-un jurnal bahluian obscur, care știe una și bună: să dea în dușmanul poporului, cel care suge sîngele etc. etc. Havuzul. Aurolacii. Scenă demnă de pensonul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
acoperita constatare că păpușarul acestor personaje este el însuși un personaj, dotat cu un ieșit din comun apetit metaforic (poate un pic nesupravegheat), dar oricum meritînd atenția unei critici literare încă reticente, dar care, sigur, va veni. Nu e la îndemîna oricărui condeier să spună: "tu te întinzi pe jos și noi călcăm pe tine pînă cînd, orbi, îți învățăm trupul pe de rost, să îl dansăm mereu, în orice seară",sau: " Din zborul cald al celui nebun răsărea necontenit puzderie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]