2,099 matches
-
nici un loc n-ar fi fost mai potrivit - mărturie că literatura - această inestimabilă comoară - e accesibilă tuturor și din care orișice om are dreptul să se hrănească, precum dintr-un veritabil corn al abundenței. Tot ce trebuia spus până acum, îndeobște, s-a spus, nu e cazul să mai inventăm motivații. -Bine, dar cu memoria ce facem? m-a întrebat un copil preocupat să învârtă pe degete roata istoriei, așa cum învârteam noi în copilărie globul pământesc între index și arătător. -S-o
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dati_mi_inapoi_limba_romana_lectura_ca_act_de_formare_a_caracterului_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
amintire, lacrimi, gânduri-puzderie, dureri, melancolii. Dând glas iubirii pierdute, poetul (și nu numai el) simte o oarecare alinare sufletească, își ogoiește dorul în cuvinte și imagini rămase pe hârtie sau doar atunci când îl ajunge acea specifică stare de jind, numită îndeobște, inspirație. O stare normală până la un anumit punct. Cine nu a pierdut pe cineva drag în viață? Și cine nu a simțit în oase, în carne, în inimă, pe limbă, gustul de cenușă al pierderii irevocabile? Nu există om să
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Pe_aceeasi_struna_de_vioara_marian_malciu_1381769101.html [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
istoria este, în raport cu realitatea, o narațiune simplificată și dramatizată ce are sens. Istoria filtrează trecutul, îl adaptează și îl deformează, trecându-l prin sita imaginarului și structurându-l în sensul ideologiilor prezentului. Astfel, ceea ce interesează nu este istoria „oficială, obiectivă“, îndeobște cunoscută, ci toate acele „istorii subiective“ care însumate oferă o imagine cât mai completă și fidelă a realității. O astfel de „istorie subiectivă“ este și încântă¬toa-rea carte de memorii Viața ca o punte, semnată de Titina Nica Țene, apărută
EXERCIŢII DE RECUPERAREA INOCENŢEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Exercitii_de_recuperarea_inoc_al_florin_tene_1364902867.html [Corola-blog/BlogPost/366061_a_367390]
-
o reprezentare iconografica a unui Călimănești de altădată - atunci trebuie să aflați că respectiva monografie se bazează pe cărțile poștale ilustrate emise într-o epocă pe care putem să o considerăm de pe acum deja revoluta, adică pe ceea ce noi numim îndeobște cartofilie. Ea, cartofilia, este pasiunea de a colecționa și studia selectiv cărțile poștale ilustrate. Denumirea a fost preluată din franceză și este atat de nouă încât asupra formei de desemnare a persoanelor care au acest hobby încă nu s-a
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
neputincioși, recunoscând, implicit, că totul în jurul lor se clătina. Că nimic nu mai era valabil. Ducea o viață doar în aparență mai retrasă, practicând mai multe sporturi și întreținându-se cu muzicieni și artiști ai vremii, chiar dacă nu era ceea ce îndeobște numim un aventurier. Părinții săi erau cu adevărat mândri de el - unica lor bucurie într-o lume ce părea a-și fi pierdut sensurile și a-și fi ascuns în spatele unei peceți neștiute menirea. Oare așa venim întotdeauna, în familii
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
în timp. Părinții săi apreciau în mod deosebit la el faptul că nu dorea să epateze. La Emanuel, discursurile, demonstrațiile, comparațiile veneau în mod natural, dintr-o dorință firească de a progresa, și nu pentru a impresiona auditoriul, așa cum făceau îndeobște mai toți snobii momentului. A demarat chiar și studii religioase. Fiind o minte foarte organizată, "științifică", păstra un anume scepticism în privința chestiunilor legate de religie, dar era un spirit mult prea pătrunzător pentru a nu-și da seama de cantitatea
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1459028559.html [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
nici citit) pe fața noastră nedumeriri afișate ori rictusuri marcate de exprimări sau atitudini speciale, extreme, inedite ... În seara aceea am desfăcut sau “tăiat” nodul atâtor panglici - parcă pentru a compensa sentimentul cu care credeam că inaugurează oficialitățile atâtea manifestări îndeobște edilitare, unul emfatic, de mărinimia “buricului pământului” - încât aproape că începeam să înțeleg o oarecare oboseală rutinieră, poate chiar stânjeneală pe care trebuie s-o fi încercat acestea! La două-trei zile am fost “programați” să ne cunoaștem cuscrii, aceștia fiind
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (3) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_3_.html [Corola-blog/BlogPost/356732_a_358061]
-
cu generozitate sau, mai bine zis, pentru ceea ce aș fi fost dator să învăț de la dânșii", după cum afirmă autorul în „Argument"-ul ce precede textele propriu-zise, și în care își dovedește (dacă mai era nevoie) finețea stilului. Eseurile acestea și îndeobște textele Părintelui Profesor Ioan Bizău fac o notă discordantă cu o însemnată parte a producțiilor scrise ale teologiei autohtone, prin faptul că pot fi citite cu plăcere și într-o atmosferă de confort intelectual. Dincolo de arhitectonică, scriitura autorului nostru se
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_pr_dr_ioan_bizau_liturghie_stelian_gombos_1339401876.html [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
își păstrase impecabil machiajul, discret, abia sesizabil. Negrul pălărioarei contrasta plăcut cu părul vopsit în culoarea frunzei veștede, un fular de mătase, negru și el, întărea impresia de sobrietate a ținutei sale. Frapantă îi era paloarea pronunțată a obrazului, proprie îndeobște oamenilor care petrec prea puțin timp în aer liber. Am trăit o vreme aici, doamnă, răspunsesem. Firește, puteți veni cu noi, vă conduc indiferent unde doriți să ajungeți. E un oraș atât de mic, încât ... Vai, stimate domn, îmi spusese
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_1_dan_florita_seracin_1336402117.html [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
în manuscris datează din noiembrie 1916, cînd Bucureștiul era ocupat de trupele germane. (Toate aceste informații utile ca situare de istorie literară le-am cules din volumul 2 al excelentei ediții critice Rebreanu, realizată de Niculae Gheran.) Nuvela Catastrofa este îndeobște prezentată ca un meritoriu exercițiu pregătitor pentru romanul Pădurea spînzuraților, căci marea lor temă comună pare să fie drama românilor ardeleni pe timpul primului război mondial puși în situația de a alege între fidelitatea față de statul austro-ungar și dezertarea la românii
Frica de a gîndi by Ion Simuț [Corola-website/Journalistic/14572_a_15897]
-
tabere. În lunga istorie a acestei redutabile instituții muzicale se întâlnesc momente dramatice, unele chiar cu rezonanță națională. Nu poate fi ștearsă din memorie „epurația” directorului și dirijorului George Georgescu, la arta căruia, finalmente, nu s-a putut renunța... Este îndeobște cunoscută impunătoarea activitate artistică desfășurată de către Filarmonică, aflată, indiscutabil, într- o fază ascensională, cu concerte apreciate în termeni superlativi. În ochii publicului domnii Cristian Mandeal, Nicolae Licareț, doamna Anda Petrovici, au avut un rol însemnat în amprenta imprimată manifestărilor prestigioasei
Conflictul de la Filarmonica "George Enescu" by Octavian Laz?r Cosma () [Corola-other/Journalistic/83603_a_84928]
-
așteptărilor, la încheierea spectacolului de gală. Știm bine că după o competiție de asemenea dificultate, la capătul a opt zile de probe dure, orice pianist normal iese epuizat fizic și psihic. Din această cauză, în concertul de gală se cântă îndeobște mai puțin convingător decât pe parcursul etapelor. Ei bine, Amir Tebenikhin a părut că dezvoltă forțe supranaturale. În sala Ateneului Român, Concertul al treilea de Rachmaninov a fost creat cu o dăruire copleșitoare, cu noblețe și rafinament, cum rar se
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
lirică rămâne la nivelul epidermei, fie protagonista nu cunoaște specificul de fond al poeziei, cum este poezia? - întrucât ce este nu a reușit nimeni să definească. Vibrația autentică, în cel mai bun caz, nu trece de pârleazul literei tipărite, pentru că îndeobște nici nu se apropie de acesta. Promițătoare sunt, cel puțin parțial, Refuz (cu îndemnul sacadat: „Spargeți oglinda!”), Timp rău, Doar el (cu sintagme din cărțile lui Marian Barbu: „provizii de soare”, „ghiol” - al cuvintelor, „colonel” - hoinar...), De-ai fi (ecouri
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
de pe pământ. Devenim cu adevarat oameni vii, întregi la mine și la trup, doar atunci când suntem văzuți și recunoscuți în adâncul sufletului de cel puțin încă o ființă de lumină din preajma noastră. Acea ființă de lumină, pe care o numim îndeobște prieten sau prietena are rolul să ne ajute să ne înălțam dincolo de ce credem că e posibil, dar are și puterea acum să ne lovească în cap și în inimă, tocmai pentru că pentru prima dată în istorie avem acces la
CELE DOUA FETZE ALE MONEDEI NUMITA INCREDEREA...IN OMUL PLANETAR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cele_doua_fetze_ale_monedei_numita_increderea_in_omul_planetar.html [Corola-blog/BlogPost/356764_a_358093]
-
care n-are cum să nu cunoască suferința, truda și, în final, moartea. Însă, și asta întreține speranța în dreapta răsplată după faptele din timpul vieții, prin scânteia de divinitate cu care a fost înzestrat la facerea sa (universul lăuntric numit îndeobște suflet sau spirit), el are șansa ca prin credință, iubire și smerenie să se mântuiască, lucru echivalent cu depășirea condiției sale de ființă pieritoare. Prin urmare, fiind omul cea mai formidabilă și mai subtil-armonioasă îmbinare de materie și spirit, respectiv
CE ANUME ŞTIM DESPRE NOI ÎNŞINE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1486248973.html [Corola-blog/BlogPost/381043_a_382372]
-
benefic, sau în josul unor hârțoage diavolești, când nu cu-al semenilor dvs. (evidențiabil, azi, prin luminol); sau cu „perfectul sânge" ce este, după Dante, lichidul seminal; sau cu licori ca vinul, ginul și alte capitoase băuturi; sau cu materia, brună îndeobște, cu care dați autografe, zilnic, neantului, pe Klopapier... Când foaia s-a umplut de tot, palinodia este inutilă: căci oricât râcâiți sau ștergeți, transpar înscrisurile anterioare, la modul palimpsestic, domnul meu. Iar cum această foaie scrisă nu e, de obicei
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
puritatea lor. "Oamenii de mici primesc acest har dumnezeiesc de a percepe fără să priceapă prezența divină." - Părinte Nicolae, care ar trebui să fie rolul Bisericii în societatea românească de astăzi? - Nu pot să spun altceva decât ceea ce spune Biserica, îndeobște. Biserica este corabia mântuirii, Biserica este locul în care-L găsești pe Dumnezeu, nu ca formă materială, ci în mod spiritual. Oriunde este o icoană este o prezență dumnezeiască. Fiindcă dacă-L vedem pe Mântuitorul, sau pe Maica Domnului sau
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
va fi decăzut, la cererea creditorului, din beneficiul acestui termen, dacă: ... 1. debitorul se sustrage de la îndeplinirea obligațiilor care îi revin potrivit legii în scopul realizării executării silite; 2. debitorul risipește averea sa; 3. debitorul este în stare de insolvabilitate îndeobște cunoscută sau, dacă prin fapta sa, săvârșită cu intenție sau dintr-o culpă gravă, a micșorat garanțiile date creditorului său ori nu le-a dat pe cele promise sau, după caz, încuviințate; 4. alți creditori fac executări asupra averii lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
să primească în depozit bunurile sau nu este prezent la aplicarea sechestrului, precum și în cazul ridicării bunurilor, executorul judecătoresc dă în păstrare bunurile sechestrate unui administrator-sechestru, numit cu precădere dintre persoanele desemnate de creditor. Administratorul-sechestru trebuie să fie major și îndeobște cunoscut ca fiind solvabil. El poate fi obligat de instanță, la cererea creditorului sau a executorului, și la darea unei cauțiuni. Soțul, rudele sau afinii debitorului, până la al patrulea grad inclusiv, ori persoanele aflate în serviciul lui nu vor putea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277905_a_279234]
-
ediție BIEFF invită publicul la o negociere a granițelor cinema-ului, printr-o selecție bogată în creații ce provin din zona de intersecție între cinema și artele vizuale și prin expunerea a numeroși artiști vizuali proeminenți, ale căror lucrări sunt îndeobște prezentate în muzee și galerii de artă și doar rareori în săli de cinema. Punctul central al acestei abordări îl constituie parteneriatele unice în România cu Berlinale Forum Expanded și cu Oberhausen Internațional Short Film Festival, care oferă cinefililor români
BIEFF 2016 sparge tiparele proiecției de cinema cu artă vizuală transpusă pe marile ecrane by http://www.zilesinopti.ro/articole/11173/bieff-2016-sparge-tiparele-proiectiei-de-cinema-cu-arta-vizuala-transpusa-pe-marile-ecrane [Corola-blog/BlogPost/100349_a_101641]
-
disperarea; vorba bună sau cea aspră; paza bunului Dumnezeu prin naștere și moarte cât și starea de spirit al personajelor prezentate, cum unele din ele pot fi în același timp și îngeri și demoni . Cu iscusință creatoare, Vasilica Ilie, cercetează îndeobște sufletul fiecăruia și propriile sale calități; cuvântul dat, starea sufletească a unora de a fi mieroși sau veninoși; dorința sau disperarea , poate uneori greșelile mărturisite sau nemărturisite. Și aici în cartea de proză Răscrucea destinului, apar o serie de personaje
ÎNTRE POEZIE ŞI PROZĂ de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Intre_poezie_si_proza.html [Corola-blog/BlogPost/361752_a_363081]
-
tot pe-atât de ușor refuză să mai aibă a face vreodată în viață cu cineva care calcă pe „partea carosabilă a sufletului ei”, cum ar spune Sorescu. Când este vorba despre Valentina Fătu, despre o actriță iubită se vorbește îndeobște, pentru o mare parte a publicului iubitor de teatru. Aceasta-i ceea ce rămâne nemuritor în urma actriței Valentina Fătu și e scris în cartea de istorie a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, a teatrului și filmului românesc în sensul
VALENTINA FĂTU. NATURALEŢEA, TIPUL INTERPRETATIV CEL MAI GREU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1394812040.html [Corola-blog/BlogPost/353607_a_354936]
-
Glas de pasăre măiastră își dorește orice poet. Dar și zborul ei înalt, cu aripi a căror anvergură să întreacă munții și să învingă tăriile. Îi dorim un astfel de zbor și autoarei Vera Crăciun în crugul ei luminos numit îndeobște Poezie! CEZARINA ADAMESCU, AGERO 9 aprilie 2012 Referință Bibliografică: CRONICĂ: POEZIA DORULUI ȘI DORUL POEZIEI - la cartea Verei Crăciun Meditații și cuvinte (Cezarina Adamescu) / Cezarina Adamescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
interesant este că poetul încearcă să nu trădeze epicul, deși îl pastișează pulverizându- l și explorându-i structura; găsim secvențe și toposuri poetice cu titluri și desfășurări interne ce amintesc de „funcțiile“ proppiene sau bremondiene ale basmului sau de momentele îndeobște cunoscute ale epicității: [...] „Omorârea calului“ (în loc de alegerea calului năzdrăvan, moment epic de basm); „Descrierea lui A“ (în loc de cunoscuta invocație către muză); „Înaintare“ (un fel de plecarea eroului de acasă); „Schimbarea aerului“ (aluzie la transgresarea unei limite); „Ducerea“ (drumul epic, acel
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1388740640.html [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
observase Olimpia zâmbind. Ei, ei, Alimpiușka, i-a răspuns colegul său, văd că ai dobândit obiceiuri românești! Vreți să spuneți că în Rusia nu sunt astfel de obiceiuri?... i-am replicat eu ușor vexat. Beliov nu devenise mai arțăgos, cum îndeobște se întâmplă, din pricina paharului de rom turnat peste înghețată. Dimpotrivă. Ah, nu, să nu mă înțelegeți greșit, moi drug. Mă refeream doar la faptul că Alimpiușka a petrecut destulă vreme în Occident înainte de a se instala în eterna și fascinanta
VLASIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1486656017.html [Corola-blog/BlogPost/383119_a_384448]