433 matches
-
deci destituirea lui Ivanco din funcțiune și demnități o dictează împrejurările chiar, și acest sfat i se poate da împăratului cu bună conștiință. Monarhul, stăpânit parcă de-o oarbă ursită, rămânea surd la aceste admonițiuni bine întemeiate; dar se convinse îndestul de curând de adevărul lor când sosi uimitoarea știre cumcă Ivanco (Alexie) se făcuse nevăzut din capitală la Filipopole și c-a avut cutezarea de-a ridica acolo flamura răzvrătirii. Încremenit de știrea unui eveniment atât de neașteptat, neștiind cum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
știre cumcă Ivanco (Alexie) se făcuse nevăzut din capitală la Filipopole și c-a avut cutezarea de-a ridica acolo flamura răzvrătirii. Încremenit de știrea unui eveniment atât de neașteptat, neștiind cum să puie pe picior de bătaie o oaste îndestul de puternică și neștiindu-se sfătui cu lipsa sa de energie și de putere de acțiune, împăratul se mărgini la-nceput cu încercarea de-a-l împăca, trimițând la Ivanoo pre un eunuc, impiegat la Curte și care-i fusese prieten
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
chiar ordin formal ca să primească în mod demn și reverențios pe delegatul papal, puindu-i în perspectivă trimiterea-n curând a unui împuternicit mai înalt sau adecă a unui legat în toată forma numai daca acest domnitor va fi dovedit îndestul seriozitatea intenției și adâncimea sumisiunii sale. Cea dentîi solie papală care, vorbind în treacăt, a ajuns la locul destinației ei într-o vreme când cruciații apusului stăteau deja înaintea zidurilor Constantinopolei, începu tratările ei foarte bine, își ajunse scopul repede
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a întărîta și mișca pe soțul ei regal la un război de răzbunare în contra lui Mihail Paleolog. Constantin, de sine chiar plin de ură contra împăratului, nu-și tăinuia gândirea și se-nduplecă la impulsiunea soției sale; dar, nesimțindu-se îndestul de tare pentru a-ncepe numaidecât lupta, el, cu toate clocotitoarele sale gânduri de răzbunare, pândea totuși cu răbdare ocazia favorabilă pentru a o pune în lucrare cu putere și succes. Împăratul Constantin oblici aceasta și, știindu-se cu strâmbătatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
crudei regente sânt încă proaspete în memoria tuturor. După ce atât patriarhul ecumenic Teodosies Princeps, cât și împărăteasa aprobară măsura aceasta, Mihail Paleologul chemă la sine la Curte în anul 1278 pe Ioan Mytzes, care petrecea în regiunea Troiei, provăzut cu îndestule mijloace de trai, îi dete de soție pe fiică-sa Irina, îl recunoscu de rege al bulgarilor, îl reprezentă ca atare numeroasei suite de bulgari ce venise cu însul, porunci suitei sub pedeapsă ca să-l recunoască de rege și conferi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neliniștele de la hotară ce se-ntîmplau pe atunci, a fost pentru împărăția romeică împăcăciunea cu Terteres, care a izbutit cu toate stavilele ce-i stăteau în cale și-n urma căreia numărul protivnicilor Bizanțului scăzu cu unul, și anume cu unul îndestul de însemnat. Terteres, care precum am spus răpise cu totul la sine, după fuga lui Asan, frânele stăpânirii regești din Bulgaria, era chinuit de remușcări vii și de aspre remonstrațiuni din partea autorităților canonice pentru căsătoria pe care o încheiase în contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
accentuă pe lângă bulgari comunitatea sa de origine și de limbă, deși, ca descendență după tată-său, Terteres cumanul, ar fi trebuit și el să treacă de cuman; câștigă în favorul său un partid puternic în țară, și când se simți îndestul de tare, merse cu cumpătată viclenie spre ținta sa de căpetenie. Pe când adecă Tzacas, încrezut cu totul în cumnatu-său, care în aparență îi era atât de favorabil, trăia de-a binele și făr-de nici un prepus, Sfentislav îi pune o cursă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu toate că aveau nelimitate drepturi administrative, aveau însă un suveran recunoscut în mod formal, și anume cei dentăi pe regii lor respectivi, cei din urmă pe împăratul. Fără scădere pentru viul lor instinct de neatârnare, voievozii români totuși nu se simțeau îndestul de tari spre a susține în afară și pentru tot viitorul neatârnarea lor și spre a o face cunoscută în mod permanent prin chiar titulatura lor. Adevărat că deocamdată nu recunoșteau nici o supremație, dar totuși lăsară deschisă posibilitatea pentru viitor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închise în colibele lor și porunci să le puie foc, încît nefericita localitate peste câteva ceasuri nu mai era decât o grămadă de cenușă și de ruine. O asemenea pedeapsă - socotea el - au meritat ei pentru fărădelegea c-au fost îndestul de cutezători ca să s-atingă de capul inviolabil al regelui lor și fratelui său. Împărăția lui Musa. Lupta cu Mohamed. e biruit. Moartea lui. Musa, după moartea lui Suleiman, stăpân fără margini a părții europene din înpărăția osmană, făcu intrarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui rivalitatea si lucrarea reciproc opusă, însă secretă, între Polonia și Ungaria în privirea Moldovei începu să se dea pe față și însuși strânsele legături de înrudire între cele două Case de regenți a amîndoror regatelor se dovediră ca nefiind îndestul de tari pentru a putea pune stavilă intereselor statelor. Amândouă regatele căutau c-un zel egal pe sub mână aderenți eminenți și oameni ai războiului în Moldova, pentru ca prin ei să întreție relații cu această țară și să-și sporească cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
e afară de cadrul studiului nostru. Nouă ne-a fost numai ca să avizăm măsurei în timp însăși locul necesar pe care-l ocupă ea în sistemul artei noastre. Cumcă ea e un ram de studiu esențial pentru actor cred că rezultă îndestul din deducțiunea noastră. Și aicea să nu domine un mod de acțiune instinctivă, ci unul conștiut. E un fenomen trist când aciia a căror una din cele mai esențiale probleme e arta declamațiunei pipăie prin întuneric asupra legilor accentului {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-aceea masca are de-a le reproduce pe toate, după gradul însă al însemnătății lor etice. În viață ni se-ntîmplă adesea că fizionomiile personalităților însemnate corespund așa de puțin închipuirei noastre despre [ele] încît văzîndu-le nu ne putem mira îndestul asupra deplinei lipse de conexiune dintre însă nătatea spirituală a 424 r individului și arătarea lui sensibilă. Această despicare a amîndoror părților (spiritul și corpul) își are rațiunea sa absolută în natura cu totului ocazională a formei concrete care domnește
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cultivări sistematice înăuntru acestui cerc al său, încurajat mai ales de succes. Înainte de toate conștiința despre demnitatea artei și însemnătatea scenei trebuie să fie vie în sufletul dirigenților ei: nu creadă cineva că poate curând să-și facă o idee îndestul de mare despre influința scenei. Aceasta numai îi va feri de pusilanimitate în concepție și li dă curajul de-a lupta chiar cu defavoarea împrejurărilor. Această conștiință numai îi va ridica asupra tuturor considerațiilor de partidă și-i va asigura
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptățirea lor. Numai sub aceste condiții ea este o activitate ce folosește artei și onoră pe artist, iar nu numai un mecanism gol, ce nu lasă în urmă-i decât dezgust. {EminescuOpXIV 366} O piesă clasică nu se poate prepara îndestul de mult și de îngrijit, căci un op care ia în dispozițiunea sa toate puterile spiritului și a inimei cere o adevărată adâncire din partea actorului. Aceștia se onoră pe ei înșii prin seriozitatea ce o arată întru pregătirea acelora, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-i inepuizabilă, ci din inteligența care judecă asupra naturei obiectelor, și încă ș-aceasta numai ]n privirea cunoștinței sale apriorice. Deci, nefiindu-ne permis a-l căuta în afară de noi, nici poate să ni rămâie ascuns, drept care resursele sale vor fi îndestul de mici pentru a fi resumate pe deplin, a se judeca după valoarea sau nevaloarea lor și a fi supuse unei juste prețăluiri. II. ÎMPĂRȚIREA FILOZOFIEI TRANSCENDENTALE Filozofia transcendentală este ideea unei științe în socoteala căreia critica rațiunei pure are
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mult decum i se putea cere cu dreptul și desfătîndu-se multă vreme în așteptări plăcute, a căzut în urmă în disprețul general, fiindcă ne-am găsi înșelați în speranțele noastre. Din întreg decursul criticei noastre se va fi convins orișicine îndestul că, dacă metafizica nu poate fi temelia tare a religiunei, totuși poate rămâne în orice vreme ca un zid de apărare al ei, și că rațiunea Să nu se creadă că pricep sub aceasta ceea ce se numește în genere physica
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sufletului ce ni prezintă în Vilhelm Meister, în orce privință palidă și bolnavă. Cu totului altfel este icoana acestei frumuseți cum ne-o schițează Schiller în acel peste măsură eminent tractat asupra grației și demnității ce nu o putem recomanda îndestul de mult. "Numim un suflet frumos când simțul moral s-a asigurat până în gradul acela despre toate simțirile unui om încît e în starea de-a lăsa fără frică în sarcina afectului dirigerea voinței, fără de-a cădea în pericolul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
EminescuOpXIV 926} și a regulelor generale a unei vieți convenabile și peste tot frumoase la legile generale ale frumuseței n-a încercat-o încă nimeni până acuma. Știința estetică generală este încă prea jună, ea a fost [pînă] acuma prea îndestul încă ocupată cu descoperirea legilor de frumusețe în arte pentru ca dintr-astă negligență să i se poată face o imputare. Unei vremi ce va urma însă i se clarifică problema de a pricepe și frumuseța vieții și acțiunii omenești în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecutului și-n acelaș timp, după puterea și virtualitatea ei, colțul viitorului; mai mult încă, ea e un produs deplin, perfect și excelent pentru prezent. Dezvoltarea începe așadar în stomahul plantei și se continuă în stomahul animalului, până ce pământul e îndestul de preparat pentru a servi scopurilor omului. 966 {EminescuOpXIV 967} Puterile pământului, pururea în activitate, produc combinații nouă pentru întreținerea vieții vegetale. Suma de căldură prin care apa mărilor se preface în abur se consideră cu puterea a 16 bilioane
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Este una din aceste idei cu care liberalii independenți de la "Binele public" să nu se unească? Credem că nu e. Dar asupra mijloacelor de executare sunt deosebiri? Fie. Le vom discuta și nu ne îndoim că onor. confrați ne cred îndestul de capabili de-a primi pe cele mai bune, fără a invidia sau contesta paternitatea ideilor cuiva. Daca onor. confrați împărtășesc asemenea idei și se intitulează liberali și democrați, am putea s-o facem și noi, deși nu ne-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cauzele răului. Așadar care sunt aceste cauze? Ele nu sunt acolo unde le văd doctorii în drept. Sistemul după care 51 {EminescuOpXIII 52} învoielile trebuie să fie libere între proprietari și cultivatori este bun și n-am ști să mulțămim îndestul memoriei lui Vodă Știrbey care, cu perfecta sa cunoștință de nevoile țărei, a consacrat pentru prisoase sistemul cel mai bine adaptat intereselor reciproce și echităței, și care, cu toate transformațiunile prin cari am trecut, slujaște și astăzi de regule comune
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și de-o liniștită energie, netrădând prin nici o mișcare a feței acea simțire adâncă care inspiră și dictează o atât de măiastră execuțiune... Din nefericire numele marelui violonist fiind mai puțin cunoscut în părțile noastre semiorientale, sala teatrului nu era îndestul de plină. Acești artiști executori iau arta lor cu sine și cine nu se folosește de puținele ocazii ce li se oferă pentru a-i auzi au pierdut pentru totdauna o plăcere artistică fără seamăn, senzațiuni muzicale pe care numai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vor opri numai la regularea tocmelelor agricole, ci vor încerca să răstoarne totul cu susu 'n jos, pentru a ara pământul istoriei române în toate direcțiunile, să nu rămâie nici sâmbure, nici rădăcină din ideile trecutului, pentru ca brazda să fie îndestul de înfoiată și moale să primească în ea sămânța nouălor idei... ale republicei. 79 {EminescuOpXIII 80} Se știe că toate cele în țara aceasta sunt pentru onor. tagmă, nu lucruri ce-au rațiunea lor de-a fi în chiar natura
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întîmpinare ce i s-a spus ades, dar pe care n-a admis-o. Ales deputat în Camera revizionistă ca reprezentant al liberalilor moderați din Iași, Conta se distinse prin atitudinea sa în cestiunea izraelită. În adevăr, era un om îndestul de citit pentru a nu înțelege că aci era o cestiune de rasă, iar nu de religie și ca însușirile contractate în decurs de veacuri de către rasa veche a izraeliților făceau din admiterea ei la cetățenie un pericol pentru exitența
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin a nu reprezenta un punct de vedere colectiv european, ci unul singular austriac. Ne permitem a ne îndoi daca Franța ori altă putere e competentă a reprezenta interese austriace pe Dunărea română. Raporturile noastre cu Viena sunt, credem, încă îndestul de deschise ca să putem trata noi înșine, în numele nostru, pentru concesiile ce ar fi a se face statului vecin, daca am fi dispuși a le face, și e greu de înțeles cum interesele austriace ne-ar putea deveni mai plăcute
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]