9,974 matches
-
cheltuieli, pentru a se reînălța vechiul palat prusian, conform deciziei senatului berlinez. Ruinele acestuia fuseseră dinamitate după război încît reconstrucția fidelă ar apărea ca o afirmare simbolică a identității germane, pentru care nici un preț nu poate fi considerat exagerat. Nu îndrăznesc, de altfel, să scriu cît va costa această reconstrucție monarhică, deși mi-am notat cifra astronomică. Ghidul care ne-a condus - nu eram sigur dacă, de proveniență din ex-RDG sau numai cu afinități elective (ai fi jurat că și-a
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
o literatură mult mai puternică decât cea românească, în cea postsovietică. (Ce exemplu distrugător!) (...) la fel cum latino-americanii propulsau, la ora gloriei lor, tema dictaturii.” Dacă dl B. s-a gândit, între alții, și la G.G. Marquez sau Vargas Llosa, îndrăznesc să afirm că în scrierile amândurora, care nu sunt puține, iar de valoare nici nu mai discutăm, și poate în întreaga literatură sud-americană nu au fost atât de des pomenite organele genitale ale personajelor cât în fragmentul Linia erotică „dintr-
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
departe n-aduc cu cele scrise prin cărți”. După părerea observatorului, culegerile conțin cam un sfert din ghicitorile care se pot auzi la fața locului; pentru că informatorul tinde să nu le comunice unor străini, dar și pentru că culegătorul însuși nu îndrăznește să le publice (“nu-ți dă mîna să ieși în lume cu astfel de strînsură”). Oricum, “mai toate cimiliturile care-s cam trecute cu dedeochiul la spus, au drept deslegare ceva ce se poate spune în gura mare, fără să
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Nefericita cumpărase un carton cu ouă. Și ca să-și păzească cele treizeci de ouă s-a lăsat furată de geantă, în care n-avea decît șase mii de lei. Într-un tramvai pe trei sferturi gol, bătrîna doamnă n-a îndrăznit să strige după ajutor. S-a lăsat furată în tăcere, de frică să n-o încaseze. După cîteva zile, Poliția îi dă înapoi poșeta, tăiată cu o lamă bine ascuțită, probabil un cutter. Din poșetă nu lipsesc nici măcar cei șase
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
un curaj moral deosebit ar putea să dezarmeze multe apetituri abuzive.” Cum ar lucra, unde ar lucra mai eficient? Nu se înțelege. Și alți informatori îi remarcă tot curajul: el „a scos din tăcere chestiunea Goma, pe care ceilalți nu îndrăzneau să o abordeze”, spune unul dintre ei, dar iată cum se punea, pentru Păunescu, această „chestiune Goma”: „este inadmisibil ca o carte să ajungă să fie respinsă de cenzură, înainte de a vedea dacă Uniunea Scriitorilor, prin membrii ei și-a
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
fost, în opinia dvs., poemul cel mai valoros publicat de noi în 2002. Poate că ar fi bine s-o faceți de-aici înainte. Nu ar avea ce să strice și nici nu cred că ar deranja pe cineva. Aș îndrăzni să vă amendez însă că nerealista părerea că poemele pe care le publicam ar trebui însoțite, de fiecare dată de opinia unui critic literar. Inutil să vă spun că poeții publicați în revistă noastră sunt în covârșitoare proporție scriitori consacrați
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13756_a_15081]
-
-mă că abia atunci observ: ce formă curioasă are pata aceea, - aț văzut? -, și am întins degetul spre ea. Personajul a privit în silă; pe urmă s-a uitat și la mine, mirat. Nu seamănă cu România mare de altădată? - îndrăznisem. Plus Basarabia, plus Bucovina, bineînțeles. Nu riscam. Știam că personajul, deși un intelectual inteligent, era în schimb un fanatic, un națonalist înfocat... La orice remarcă m-aș fi putut aștepta din partea lui. Numai că, în subconștientul meu, România ar fi
Pata de sos by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13796_a_15121]
-
nervos amicul, lasă-mă cu poezia, să trecem la fapte poruncește sever. Să deducem de aici deduse el singur că rușii suferă de un rău de Octombrie?... Posibil, am îngînat. Ceva, așa, ca răul de mare? S-ar putea, am îndrăznit. Și că să nu mă supăr, dar el ar merge până acolo, încât l-ar denumi, psihiatric, "Sindromul Octombrie". Formidabil am exclamat, cum să nu, nu mă supăr deloc, nici pomeneală. Da aprobasem , ar fi putut fi ca o misterioasă
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
jucăriile baroce care-l bucură, de care se-nconjoară, în duhul unui amuzament sublimat. O tîrzie răsfrîngere a unei disponibilități mirabile care probează astfel că supraviețuiește: "o pasăre fără penet,/ goală pușcă/ precum inima unei femei/ pe care încă nu îndrăznești/ să o atingi" (un animal care plînge). Ori: "apa din aer/ în mici cercuri se sparge/ liniștea de dinaintea țipătului/ noului născut" (ibidem). Ori: "apa are pielea atît de subțire ca pentru palmipede" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Calofilia se
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
nerușinați Adrian Păunescu și Corneliu Vadim Tudor, ca să mă rezum doar la exemplarele din sfera culturii comuniste nu numai că au supraviețuit, dar trăiesc astăzi o glorie la care pe vremea când produceau texte gen „Partidul, Ceaușescu, România" nici nu îndrăzneau să viseze. Nu întâmpl|tor, persoane din această categorie se află pe lista „exceptaților" de la legea incompatibilității între calitatea de parlamentar și cea de om de afaceri. Ca din întâmplare, au condus sau conduc publicații, edituri sau fundații, fiecare dintre
Copiii zeilor de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13860_a_15185]
-
Eros și Psyche, susținută în 1902 la Facultatea de Filosofie a Universității din Viena), Weininger se va destăinui unui prieten cum că mai există pentru el doar trei posibilități: spânzurătoarea, suicidul, ori un viitor atât de strălucit, încât nici nu îndrăznește să-l conceapă. Va pleca într-o călătorie în Italia, așteptând ecourile publicării, redactând în vremea asta o seamă de aforisme ce vor apărea postum sub titlul Despre cauzele ultime. Se va întoarce la Viena în septembrie, îmbolnăvit de ceea ce
Capodoperă sau expresia unor frustrări? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13882_a_15207]
-
cei care încercau să smulgă particule de adevăr privind abuzurile Securității nu făceau decât să „lingă dosare". La fel de „elegant" a fost dl. Năstase de fiecare dată când boarea primejdioasă a înnoirii amenința castelul de cărți vicioase deasupra căruia tronează. Oricine îndrăznește să pună sub semnul întrebării rezultatele guvernării pesedeilor va fi tăvălit în sosurile râncede ale panseurilor emise acru de fălcile prim-ministeriale. Pe lângă bădărănia de substrat, astfel de manifestări indică încercarea disperată a pesedeului-șef de-a vorbi limbajul lumii în
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
mai ales ce, ați pus, vă întreb și eu, într-o doară, în iubita-poezie, ca ea să se îndure să vă dea o povață, să vă consoleze pentru boală și suferință, să vă viziteze după însănătoșire? Dacă dl I. Z. îndrăznise să vă compare vag cu iluștrii numiți mai sus, îndrăznesc și eu să vă încredințez că nu mai semănați cu aceia, spre liniștire, și nici cu Eminescu. (Stoio, București).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
o doară, în iubita-poezie, ca ea să se îndure să vă dea o povață, să vă consoleze pentru boală și suferință, să vă viziteze după însănătoșire? Dacă dl I. Z. îndrăznise să vă compare vag cu iluștrii numiți mai sus, îndrăznesc și eu să vă încredințez că nu mai semănați cu aceia, spre liniștire, și nici cu Eminescu. (Stoio, București).
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13967_a_15292]
-
mai puțin miraculoasă, care în loc să o ucidă face să devieze glonțul vrăjit dinspre inima ei spre mizerabilul Caspar, ce se prăbușește blestemând. Dar, dacă eram frustrat de această satisfacție finală, nu eram lipsit de alta, atât de tainică încât nu îndrăzneam să o mărturisesc nici chiar bunicii. Deși eram numai urechi, vedeam totodată ceea ce istoriseau instrumentele. Cu ochii ațintiți asupra lor, urmăream freamătul contrabașilor, acordurile lor sumbre din care mă salva vocea străvezie a clarinetului. Dar în povestea aceasta palpitantă, salvarea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
nu numai moartea celebrei regine Victoria sau asasinarea președintelui nord-american McKinley, ci și Începutul cursei Înarmărilor În care s-au angajat marile puteri ale momentului, importanta și rapida creștere industrială a Americii, primele zboruri ale fraților Wright și Bleriot ( am Îndrăzni să adăugăm și pe cele ale lui Aurel Vlaicu), descoperirea razelor X și a radioului, epocala descoperire a lui Marconi, teoria relativității a lui Albert Einstein, lucrările fundamentale ale lui Lloyd George, care au revoluționat gândirea politică și economică a
România secolului XX. In: Editura Destine Literare by Dan Budașcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_332]
-
comun au o schemă narativă ce pune alături secvențe din viața unor emigranți australieni de origine română cu secvențe anterioare ale vieții lor, din România comunistă sau imediat postcomunistă, prezentată în trăsături îngroșat-esențializate. Un postcolonialism cu două fețe, aș fi îndrăznit să zic - pentru că România e țara în care comuniștii colonizează ceva străin de sarea pămîntului (titlul uneia dintre povestiri), dar miza și poanta textelor din carte (toate au o poantă) se consumă mai ales în psihologic. Partea australiană a poveștii
Călătorie cu un trabant australian by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14004_a_15329]
-
de nebunie, de sfidare, de depășire a măsurii și asta îmi place". Octavian Paler spune și el undeva că în conflictul dintre cumpătații înțelepți și acei nebuni care uită de poruncile prudenței, de calculul probabilităților și intereselor proprii, care "au îndrăznit, au crezut și iubit fără măsură" ( sublinierea mea), este înclinat să ia partea ultimilor, ca fiind cei care dau "glorie sufletului omenesc". Și îl citează drept pildă pe mitologicul Icar. "Un om rezonabil rămîne cu picioarele pe pămînt, nu își
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
nervos amicul, lasă-mă cu poezia, să trecem la fapte poruncește sever. Să deducem de aici deduse el singur că rușii suferă de un rău de Octombrie?... Posibil, am îngânat. Ceva, așa, ca răul de mare? S-ar putea, am îndrăznit. Și că să nu mă supăr, dar el ar merge până acolo, încât l-ar denumi, psihiatric, "Sindromul Octombrie". Formidabil am exclamat, cum să nu, nu mă supăr deloc, nici pomeneală. Da aprobasem -, ar fi putut fi ca o misterioasă
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
Și, Auschwitz este un simbol cumplit, dar au existat și mai există încă situații extreme. Deci, secolul XX este, într-un fel, o rușine pentru omenire, un scandal... Există Aus..., dar există Milchstrassenmusik, dedicată unui copil persecutat în România pentru că îndrăznise să cânte colinde de Crăciun... -... într-un autobuz... -...da, deci, iată și persecuția creștinismului, le fel de satanică și monstruoasă. - Dvs. utilizați cuvintele ca un fel de anàmneză a acestor atrocități care vă revoltă și vă oripilează, dar și a
Mihai Mitrea-Celarianu by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/13964_a_15289]
-
o răbdare cu propriul necaz îndurând. Poate nu avea un acoperiș deasupra capului, nici vreo rudă care să-i facă un ceai fierbinte după ceasurile în care părea că se identifică trupește cu gerul și cu ploaia. Pe el am îndrăznit să-l întreb cum îl cheamă și care îi era necazul. "Sunt bolnav cu picioarele. Rău de tot. Am fugit din spital, că voiau să mi le taie, ca să nu mor. Dumnezeu cu mila, ce-o ști să facă cu
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
conștiinței vinovate, vizitată de păcat. Ne recunoaștem cu un fior rece în cele fantastice, deviind de la firea umană... * Am toată stima pentru de-reglarea voită a confraților de obicei mai tineri, ce preferă somnolența, partea de somn a pămîntului, și îndrăznesc să spun că eu mă situez în partea de veghe. în fond, diversitatea de stiluri permite. Cât despre dereglarea pomenită, în sensul în care ea face să se lege aiurea formele, datele existenței, sub presiunea instinctelor, ori firile omenești rău
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
orice compromis pentru a-și păstra locul călduț - ei neavând nici o calificare specială, nici mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății românești. Până la un punct, e de înțeles lipsa de curaj a celor care, după 1990, n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să facă, într-un fel sau altul, jocul vechilor securiști - fie prin faptul că nu s-au implicat în reformarea vieții publice cu aplombul
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
Dar ei nu pun preț pe viață, ci preferă să moară de bunăvoie pentru credința lor”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a II-a, cap. XVII, în PSB, vol. 9, p. 116) „Ne încredem în Cel care ne-a spus: Îndrăzniți. Eu am biruit lumea. Și, întradevăr, a biruit lumea, care nu mai are putere decât în măsura în care i-o îngăduie Biruitorul ei, Care a primit de la Tatăl Său puterea de a birui lumea. Pe această biruință a Lui se sprijină tot
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XVIII-a, V, în PSB, vol. 17, p. 529, 530) „Celor care plângeau Gordie le spunea cuvintele Domnului: Nu mă plângeți pe mine (Lc. 23, 28), ci plângeți pe dușmanii lui Dumnezeu, care îndrăznesc unele ca acestea împotriva credincioșilor, care-și adună focul gheenei prin flacăra aceasta, pe care o aprind împotriva noastră! Încetați de a mă plânge și de a-mi sfărâma inima! Sunt gata să mor pentru numele Domnului Iisus (Fap. 21
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]