633 matches
-
bine: din timpurile premergătoare părăsirii Daciei de către romani și până la moartea lui Dragoș, după o domnie în care fuseseră stabilite "structurile amănunțite ale statului, cu lista dregătoriilor, a dregătorilor aleși, uniformele"... Această mirabilă descoperire a testimoniului care ne lipsea e înduioșătoare nu numai prin stângăcia realizării artefactului, dar și prin suprapunerea perfectă cu necesitățile istoriografiei naționale. Mircea Anghelescu nu se concentrează pe demontarea și ridiculizarea manufacturii (lucru la îndemână și făcut, încă în epocă, de spirite nu mai puțin patriotice decât
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
sensibile, îl obligă pe Havel să fie, la rândul lui, tranșant, gata să dea replici usturătoare. La al treilea nivel ne sunt oferite o selecție de note de cabinet din perioada președinției. Ele oferă o imagine nuanțată, uneori crispată, câteodată înduioșătoare, a unui șef de stat în papuci de casă. Intrăm astfel în intimitatea unui personaj istoric obsedat nu doar de întâlnirile diplomatice la vârf, ci și de starea furtunului de udat iarba din curtea Castelului. Amatorul de can-can-uri politice va
Chiar: de ce n-am avut un Havel? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7077_a_8402]
-
reprezentanți ai curentului conservator din literatura maghiară de la începutul secolului trecut, un exponent mult întârziat al poporanismului - „Textele sale lirice cu tematică rurală se situează la limita romanțelor, a baladelor și a poeziilor de gen. Evocă în general întâmplări simple, înduioșătoare sau chiar cu un sfârșit tragic petrecute în satul său natal, căruia i-a dedicat nenumărate poezii. Sentimentele personale sunt ascunse cu multă discreție sub filonul narativ. A scris multe poezii despre familie, despre pacea și armonia căminului. A fost
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
de un cadou neașteptat. Fratele său, Éamonn, un fel de bard al comunității, îi compune, de dincolo de ziduri, un cântec, ale cărui versuri sunt menite să-i dea încredere. Inutil să mai spun care e acest cântec). Lecția acestui melanj înduioșător, Radu Paraschivescu trebuie s-o fi deprins chiar de la sursă, din proza lui James Joyce (el fiind și traducătorul Oamenilor din Dublin). Următorul mare capitol, Porțile Iadului, conține exclusiv memoriile carcerale ale lui Michael. Redactate cu o neverosimilă acuratețe, acestea
Mizerabilii și cormoranii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3897_a_5222]
-
vrea să tipăresc prin iarnă o cărțulie Buruienile mele. Am găsit în câmpul meu vreo 15 buruieni fără nume, care se mulțumesc, în loc de floare, să realizeze o frunză originală și umblu după un bun aparat ca să le înregistrez înainte de uscăciune.” Înduioșătoare preocuparea, pe care i-o știm, pentru efemer și pentru neglorios. Pentru deosebitul de un anume soi, pentru care nimeni nu și-a găsit destulă uimire. Rău-voitorii ar spune (și au spus!) că tot ce a scris Arghezi de atunci
Poet și editor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4309_a_5634]
-
Pandora ar putea fi o variantă - delicată, dar și stăpână pe sine - a zeiței Afrodita, născută din imaginația lichidă a celui mai mare dintre oceane. Peste decenii, inocent și casnic, destinul li se va împleti într-o conviețuire melancolică și înduioșătoare, în care nu mai subzistă nimic din tensiunea amoroasă a primei întâlniri. Hugo Pratt și-a înzestrat personajul cu o însușire demnă de admirat: capacitatea de a găsi tonul potrivit în relațiile cu femeile întâlnite de-a lungul și de-
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
doi metri și un gabarit asigurat de lăcomia sa, de asemenea intrată în folclor, la mâncare) le inducea groaza celor care aveau neșansa de a se afla prin preajmă. Viața sa, oscilândă între crize de mânie și secvențe de autocompătimire înduioșătoare, nu explică, însă, ca, de altfel, în nici un destin ieșit din comun, mișcările care transcend individuația și dau seama de statura politicianului. A fi maestru al „combinațiilor”, în sensul machiavellic sau al lui Richelieu, să spunem, nu epuizează conținutul lui
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
spre un altul este deja o formă de împlinire. Starea androginală este asigurată de reflexia nudă prin care se depășește complexul lui Iona, teama de înglutinare. Cei doi protagoniști sunt actorul și imaginea lui, adică un actor cu semn schimbat, înduioșător de candid, nefiresc de singur. Aceștia doi se caută, dar nu se găsesc niciodată pentru că starea lor androginală nu le permite să se regăsească în altă parte decât în ei înșiși. Dar își trimit irizările reciproce, ca semnal de recunoaștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
ci pe-aia cu oile! Aia cu oile nici măcar nu era în versuri. Ia stai așa... Melcii beau apă caldă? Melcii beau apă? Melcii beau? Melcii?! Probabil că da, încercă el să se îmbărbăteze. E ciudat și de-a dreptul înduioșător cum o simplă poezioară pentru copii poate să aibă atâtea conotații nebănuite și să fie purtătoare modestă a unor asemenea adevăruri uluitoare. Pentru că, în mod cert, poezia nu fusese întoarsă din condei de dragul rimei, așa cum se întâmplă cel mai adesea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pentru asta, nu? — Ai dreptate. O voi citi mai târziu. Îmi dai și mie o gură de vin rece, de la tataie? — Așa te vreau, măi băiatule. Hai să bem un șpriț amândoi, ce p... mă-sii. Și cu mișcări tinerești, Înduioșătoare, a scos din frigider o sticlă și un sifon, a făcut două șprițuri, au ciocnit și au băut paharele până la fund, după care au suspinat de plăcere. Au râs complice unul la altul, apoi și-au mai făcut câte un
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
acolo nu te bagi, mai ales dacă într-unul din tuburi e pasta aia de dinți ieftină și stupidă, din trei culori împletite. De evitat și preten țioa sele care își cumpără ostentativ doar ce poartă eticheta bio. Cea mai înduioșătoare - și pradă aproape sigură - e aia care la coadă citește ziarul și are în coș O lasagna de pus la microunde, UN măr și O sticlă de vin. La una m-am dus prompt și i-am pus și sticla
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
fără să clipească, Rebecca. Simți ceva deosebit la mine? Aplecată așa, în dreapta mea, în mașină, și citindu-mi proza, coama stacojie îi ascundea pistruii și ochii albaștri. Și-a scuturat-o teatral și mi-a aruncat spre stânga o ocheadă înduioșător de calculată. — Miroși a iepșoară, i-am zis serios, fără să mi crâcnească vreun mușchi al feței, fixând sever banda de asfalt impecabil a autostrăzii bavareze. Citind, și-a deschis imprudent porii. A mai dat o pagină și s-a
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
un cățel: — Ba da, ba da, ba da! A râs și a dat vin pe ea. S-a ridicat să caute un șervet, verificându-se în treacăt în oglindă. A venit înapoi pufnind, fără să-și schimbe tricoul pătat. — Ești înduioșător cum poți să te mândrești că tu nu porți niciodată ceas. Nu mă mândresc. M-ai întrebat de ce n-am ceas și ți-am spus că nu port. N-am avut niciodată. — Da, dar când ai zis asta ți s-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
dacă vrea să bea ceva. Apoi, fără să mai aștepte răspunsul, se îndreptă lipa-lipa spre un șevalet acoperit cu o față de masă mare și curată, pe care o smulse cu un gest ce lui Nur Iulian i se păru deodată înduioșător de patetic. — Uite, Julien, am promis că ți-l arăt. Ăsta-i. Un inedit al lui Dalí: MONEDA BACTERIANĂ. Taman ceea ce veniseră să înșface Iulian și banda lui selectă! Un tablou monstruos, pe care contactul lor era gata să dea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
a întrebat, ulterior, cum de nu a știut nimeni că Lady Esmeralda, cunoscută în primul rând pentru operele de caritate pe care le făcea, la interval regulate de timp, avea și un asemenea talent. Criticii de artă au conceput texte înduioșătoare și laudative, publicate pe prima pagină a cotidianelor de mare tiraj, televiziunile au organizat talk-show-uri (numai că Jack nu a vrut să participle la niciunul dintre ele), iar primarul localității a declarat-o pe Lady Emeralda cetățean de onoare post-mortem
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
scoasă din teacă, s-ar fi putut opri ca un grigorescian păstor să se sprijine gânditor în ea fără ca acest lucru să te mai mire. Scena votivă s-ar putea intitula: "Carol meditează". Pe patul morții, are loc o scenă înduioșătoare, intimistă. Carol mărturisește soției plângăcioase, Regina Elisabeta (Marina Procopie), dificultățile prin care a trecut, apoi se scoală din pat în cămașa de noapte și, pentru că nu era suficient de belicos sfârșitul, trage sertarul și vede un pistol. Gândul sinuciderii îl
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
și de prietenie a cărții, lipsa ei de orice sentimente șovin: Autorul ne povestește multe din întâmplările cele mai de seamă din viața sa de captivitate. Poate că uneori exagerează, ca orice om care a suferit. Dar sunt atâtea episoade înduioșătoare, prietenii care se leagă, în grabă, între el și sentinele sau starși, oameni din popor, simpli și aspri, singurii pe care a avut prilejul să-i cunoască, el rumanski pisatelli". Și mai departe: "în cartea sa, G. Topîrceanu e profund
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
ciudă, n-a fost pre voia hainilor de Tătari." În 1964, când N. Steinhardt iese din închisoare, tatăl său avea 87 de ani, dar nu-și pierduse nici demnitatea, nici umorul. Scena întâlnirii din 4 august este deopotrivă revigorantă și înduioșătoare: "Pe tata îl găsesc în stradă, aproape de casă. Îl sprijină vărul care a venit să-l scoată la plimbare și la frizer. E mic, necrezut de mic, mult gârbovit și face pași mărunței, dar umblă fără teamă și ochii-i
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
de slăbiciune? intervine și este prins în joc, un joc extrem de periculos, cel al umanizării sale, un proces invers spălării creierului. Eliminîndu-l pe celălalt "coleg", are posibilitatea de a mistifica rapoartele în favoarea grupului de scriitori de o naivitate pe alocuri înduioșătoare. Această mistificare amintește de filmul Goodbye Lenin al lui Wolfgang Becker, unde eroul întreține artificial pentru mama sa intrată în comă înainte de căderea regimului din RDG și trezită după într-o stare fragilă, iluzia vechiului regim. Wielser procedează în mod
Sonată pentru oameni buni by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9779_a_11104]
-
Constantin Țoiu (Rugăm pre dumneavoastră iubiț cetitori tineri, să luați sama aceștii scrisori, de s-ar întîmpla vreodată să mai vie niște lucruri ca aceste în țara noastră... să nu pățiți și voi ca noi...) Punere în gardă înduioșătoare. Dar, de pățit, pățirăm cu mult mai mult decât își putea închipui cronicarul. El scoate capul din Letopiseț, iese o clipă din lucrul său, și, ridicându-se nițel din jilț, să ne vază mai bine, ne face obosit semn cu
Avertismentul lui Neculce by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9007_a_10332]
-
dincolo de ignoranță, se dovedesc imorale. O.H. rata bacul la română cu un text atît de temeinic instalat sub zodia unui nou și penibil radicalism. La mai multe! În numărul de săptămâna trecută al Adev|rului Literar & Artistic, citim un înduioșător articol al lui Claudiu Komartin despre Virgil Mazilescu. Și după ce-l citim, ne dăm seama că l-am mai văzut undeva. Unde anume? Pretutindeni aproape: pe două portaluri virtuale, în revista Cuvântul. Mereu același titlu, mereu același text. Lipsit de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
personale ieșite din comun - sensibilitate, înțelepciune, bunătate, generozitate, curaj, capacitate de sacrificiu și uitare de sine în folosul altora etc., etc.; în aceeași măsură el poate fi concentrat asupra unor convingeri și păreri inebranlabile, unor concepții de viață și sentimente înduioșătoare față de rude și prieteni, ca să nu mai vorbim despre efluviile de aduceri aminte consacrate onorurilor, distincțiilor, relațiilor cu prieteni suspuși și elogiilor de tot felul cu care i-a fost binecuvîntată celui în cauză activitatea de o viață. Veți spune
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
și ne trimite direct la zicala cu gardul vopsit și leopardul aferent. Iarba verde dintre case nu e nici o carte importantă, nici o carte care să facă valuri, nici o carte care va ajunge la mulți cititori. E doar o mică mărturie, înduioșătoare și discretă, întocmai pe măsura autorului ei.
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
fericite ori, Doamne ferește, chiar mai rău, el a făcut tentative disperate fie de a mima gratuit obiectul utilitar, pe care l-a conservat formal, dar l-a deposedat de funcție, fie de a imita, cu un patetism de cele mai multe ori înduioșător, formele și efectele consacrate cu precădere în artele majore, adică în pictură și în sculptură. Cu alte cuvinte, dacă nu a devenit un tehnician autist, un fel de scafandru captiv în străfundurile materialului, artistul decorativ a visat negreșit să facă
Mic dicționar socio-artistic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9435_a_10760]
-
așa cum s-a deprins în timp. Dar din toată pletora de astfel de metode, singurele care se cern sunt acelea intrate cumva în sânge. Iar nu în reflex, trebuie să adăugăm. Iată intersecția primelor trei cărți, mai credibilă și mai înduioșătoare decât orice succesiune a lor: "îmi faci daruri frumoase în zilele/ cele mai mici mă tâmpești cu nevoia/ de căldura frunții tale// (duioșiile serii curg pe plajă și/ sunt animalul scăpat din lanț ești/ animalul scăpat spre prăpastie dar)// leagă
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]