5,366 matches
-
de zi exerciții de moarte și înviere pe pielea mea, iar eu îl iubesc de nu mai pot, e nevoie să mai și iubești, nu-i așa, despre Dumnezeul meu vorbesc cei mai mulți cu superioritate, e un Dumnezeu mai greu de îndurat, pentru că, uneori, pute, și în plus are mulți morți pe conștiința Sa mare, și nu toți sînt împăcați, Dumnezeul meu îmi seamănă, poate fi urît și agresiv, și chiar este violent și vicios, vorbind de el, eu îl fac asemenea
Poem by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/6325_a_7650]
-
Emil Brumaru Nu are rost să stai chircit în tine Cînd e atîta frumusețe-n jur, Din faguri curge mierea de albine Ca un rîu gros, izvoarele le-nduri În suflet, clipocind sub grele lintiți Și nuferi lați loviți în miez de-un soare Ce își îndoaie razele și-n mintea-ți Trează din zori și-adînc nerăbdătoare S-ajungă la amiază, să se umple De amănunte forfotind în lucruri
Nu are rost să stai chircit în tine… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6620_a_7945]
-
însuși monoton ca o locantă plină de fum de țigară de mirosuri stătute doar amprenta mișcării căci mișcarea s-a făcut nevăzută cum un borfaș de la locul faptei doar imaginea care geme icnește ca un motor paradit și nu se-ndură a se preface-n grai. Country Utilă-i povața sîngelui cum a unui bătrîn hirsut cu pălărie care uită că e bătrîn și cîntă la muzicuță.
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune fără tine ești tu spaima
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune Nicolae Coande rîzi lumea e
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
avea sentimentul dureros și neobișnuit, că ele aproape nici nu se întâmplaseră aievea, pe cât de repezi și de pieritoare se dovediseră a fi fost... Trecuse bine de pragul amiezii, când Anghel Furcilă, sătul de-atâta hălăduit prin vie, s-a îndurat să iasă din ea, aproape de nerecunoscut. Avea într-însul o sprinteneală, o bună dispoziție și o poftă de viață nemaivăzute. A mai aruncat o privire de jur-împrejur și, nedând de ceeea ce se aștepta, țopăind zglobiu cu ciomagul de ulm
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
putea rezista multă vreme jiganiei și că oricât i s-ar fi împotrivit, n-avea sorți de izbândă, sfârșitul fiindu-i pe-aproape. De renunțat la luptă nu mai avea cum să renunțe. Așa că, era de datoria lui să-și îndure chinul până la capăt. O bucată de timp, prin liniștea nepătrunsă a pădurii, nu au răzbit decât icnetele tot mai istovite ale omului, care făcea din ce în ce mai greu față înfruntării și mârâiturile neostoite ale zmeului, care părea a fi de neînvins. Și
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
el ar sta acum la bîrfe, mai ales că era isteț și bun de gură, nemernicul! Fie, s-ar certa, ar răcni unul la altul ca surzii, poate ar mai pune pariu pe sufletul cuiva, dar măcar n-ar mai îndura tăcerea asta chinuitoare! Ei, dar nu-l lovise, nu-l repezise în jos de-a dura, nu-l aruncase el însuși din casa lui cea mare în plină beznă? Nu-l oprise să-i mai calce pragul și grădina? Închise
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
nisip în mizeria acestui univers al morții, descindea în Treiskirchen, cerîndu-și fără să știe dreptul la propria moarte în acel miez de noiembrie din anul 1987. Tot fără să știe și fără vorbe ea se ruga ca Dumnezeu să se îndure de noi și să ne izbăvească de prăpădul Lui cel de pe urmă. Nimerise într-un vis straniu pe care nu l-ar fi putut încă socoti coșmar. Au luat-o în primire două gardiene cam de vîrsta ei și la fel de
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
Claudiu Komartin Fii pe pace, tătucă... Câtă suferință poți îndura înainte să te decizi? Cea mai frumoasă moarte vine în zori, după multe nopți albe în care oroarea s-a cernut în noi ca făina la moară. Aerul e bâhlit de atâta suferință și de la bocancii tăi vechi lăsați pe
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
Pîn' la cabană nu e mult, Mai multă-i calea dindărăt... Se pare cum că omul cult (Ceea ce nu-i ușor s-arăt) Stă-ntr-un picior cum cocostîrcul, Și-n rîs de cîte-un biet nătîng E luat... Cei doi îndură smîrcul, Îi doare, însă nu se plîng. Atunci cînd, însă,-adoarme hoarda, Ei fac ca îngerii din Rai*: Coboară scara, sărind coarda, Iar treptele nu i le mai Ating. - Dacă vă par patetic, Încalec un velociped! Ei, într-un rond
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
găinii și ea zboară lăsând urme de sânge și poftă în gura tăietorului ai fost ieșirea noastră de incendiu dragă poetă Psalm Eu n-am liniște până când n-o să țâșnească Din tine lumina ca un smoc de vipere gata să îndure Beau un icetea în cinstea ta Glumesc cu prietenii de peste hotare Că va veni și ziua când împreună vom lucra la castelul de nisip început Când mama va fi strâns rufele De pe sârmele noastre și-ale vecinilor Inima va bate
Poezie by Aida Hancer () [Corola-journal/Imaginative/7381_a_8706]
-
răbdător labirint de ceară sau magmă tăcută Mica mea spaimă alege să moară frumos Necunoscut e copilul cu ochii ca marea ce nu mai ajunge la mine Imn Margine tu lumină de zi și de noapte când nu mai pot îndura frăgezimea ta se destramă Concert îngerii decantează culoarea pe clape pal-auriu un galben ce nu se poate rosti decât în ferestrele toamnei o toamnă a egretelor roz tresărind peste ape atâta suflare de patimi golite steaua sufletului se alcătuiește din
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
ascunde porților ei cu un surâs veninos mă adulmecă marea Detalii Zori luminați doar de lacrimă vin cu aceleași vechi rânduieli cum ar fi pâinea și apa tristețea de fiecare zi cartea împăcarea cu sine o suită pe care o înduri zâmbitor cuprins uneori de o sete amară lângă tine arbori se aprind și se sting în aceeași nemărginire o buburuză brațul ți-atinge în treacăt dâra ei roșie e cea mai frumoasă întâmplare
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/8396_a_9721]
-
și cu un dispreț definitiv față de sexul lor. Unul dintre acești băieți are chiar în clipa asta examen la istorie. Subiectul e amplu: Emanciparea femeilor în secolul 19. El scrie de zor, revoltat de toate umilințele pe care le-au îndurat femeile cu o sută și ceva de ani în urmă și, pe măsură ce pixul își lasă măduva pe foaia albă, în ceafa lui dospește lent un dezgust monoton față de ostașii aliniați în șiruri interminabile. Nu-i respinge ca luptători. Ci ca
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
fără energia de altă dată, într-o sală arhiplină, dar evident marcată de seisme sociale și nu numai. Poate emoție, poate absența totală. Greu de spus. Decernarea titlului - fără îndoială un moment important - părea că-l secătuise. Iată de ce a îndurat cu stoicism la conferința de presă întrebări imbecile de genul „Pentru David Copperfield vă veți inspira din soarta orfanilor din România?” Cred că ar fi vrut să se afle în acel moment în cu totul altă parte. Ca și mine
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
remarcabilă energie în abordarea temei morții, căreia îi este închinat volumul la La plecare. Aci cotidianul e relativizat de factorul mitic, dar și acesta se încarcă de materia cotidianului, precum o patetică formă de continuitate a vieții ce nu se îndură a renunța la nimic din ce-i aparține. „Omul, la moarte, arată Lévy-Bruhl, în L’Âme primitive, încetează să mai facă parte din grupul celor vii, însă nu să existe. El a trecut numai din această lume în alta”. Prin
O tradiție eretică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13135_a_14460]
-
cu atît mai puțin stăpîni, destinul. Un gust amar pe care îl simt uneori în cerul gurii după cîte o confruntare interioară, după cîte o răsculare a iraționalului și a provocărilor lui. Pe cine vreau eu să înfrunt, deci? Iov îndură toate cumplitele încercări. Nu se îndoiește și iubește pînă la capăt. Asta e iubirea, nu? Amîndouă textele sună și ca o lecție utilă oamenilor aroganți, vanitoși, fără de credință. Cum ni se întîmplă să fim. Două spectacole susținute de artiști de
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
fie»”. În ciuda tuturor aspectelor sale controversabile, Generația amînată rămîne o realizare literară care contează sub specia atît a restaurării în microclimat a unei epoci zbuciumate, cît și sub cea a fixării unei existențe de scriitor, o existență tipică pentru calvarul îndurat de intelectualii onești ce nu s-au înclinat în fața regimului opresiv comunist, cu dreptul imprescriptibil la o diferențiere a atitudinii susținute de buna-credință. Iar buna-credință a greu încercatului Lucian Valea e în afara discuției
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
pe care îl știam drept coautor al unor ediții semnate de Al. Rosetti... Cu un chip diafan pe patul său de moarte, nonagenarul mai avea totuși dispoziția de-a conversa, aerul unei extrem de amabile, înduioșătoare mondenități de care nu se îndura a se despărți. Cred că am fost ultimul scriitor care a stat de vorbă cu Al. Rosetti.
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
prezentată aici elucidarea unei contradicții: în teologia creștină, promisiunea nemuririi ocupă un loc esențial, dar, în chip paradoxal, pentru evreul care asistase la Patimile lui Iisus, nemurirea devine pedeapsă perpetuă; însă totodată misiune sacră, pentru că Ahasverus vorbește lumii despre suferințele îndurate de Iisus în timpul Crucificării. Explicația faptului e găsită în aceea că legenda îmbină două surse principale, contradictorii - păcătosul Malchus, cel căruia Petru îi tăiase o ureche și care, ca pedeapsă, e cruțat de moarte, și evanghelistul Ioan, apostolul despre care
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
arăta un ger de -20 grade Celsius. După 11 ore de semnalizare, departe de orice așezare omenească, David scrise la repezeală pe o bucată de hârtie: «Am așteptat 11 ore ca măcar un om să se oprească. Nu mai pot îndura frigul. Și mașinile trec fără să-și încetinească viteza.» Apoi scoase din cutia de lângă volan un revolver calibru 22 - un tip numit în argoul american: «prietenul de sâmbătă seara». Și trase. Duminică dimineața, trupul sinucigașului fu descoperit, înghețat, pistolul și
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
arată suferința într-o proporție covârșitoare față de crezul pentru care suferă. Iar acest fapt are două consecințe; prima ar fi că lungmetrajul e greu de digerat pentru cei nefamiliarizați cu creștinismul, care văd un om torturat și nu înțeleg de ce îndură aceste chinuri. A doua e mai general aplicabilă: mă identific cu Hristos, dar nu cu o bucată de carne-n sânge. Și chiar dacă îți iese această identificare, ce simți? Compasiune pentru durerea cuiva, oricine ar fi acela, sau exaltare religioasă
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
este unic și, deopotrivă, incomparabil cu creatura. Antisemitismul este unic în alt sens: nu e incomparabil, e doar ireductibil (...) Comparațiile, relațiile sînt nu numai posibile, dar devin chiar dezirabile. Altminteri antisemitismul ar fi incomprehensibil pentru cei care nu l-au îndurat. Refuz să accept, acum și pururea - adaugă Andrei Cornea - verdictul clasificatoriu al persecutorilor. Refuz să accept că Ťfrateleť meu este numai cel care Ťtrebuieť, atunci cînd Ťtrebuieť și în felul în care Ťtrebuieť. Adevăratul meu frate este regele Christian al
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
să combine dorința și datoriile de mamă. Or, paradoxul lui Dorothy, sursa necazurilor ei, este dubla ei poziționare: ca obiect al dorinței și ca mamă. Pentru a-și păstra fiul în viață, ea trebuie să se culce cu Frank, să îndure capriciile lui sexuale sadice. Bizareria e că lui Dorothy îi plac aceste practici violente, în care ea e întotdeauna partea vătămată (la propriu!): când se culcă cu Jeffrey, îi cere s-o lovească. Dorothy nu e atât o femme fatale
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]