401 matches
-
Acasă > Poezie > Oglindire > EXTRAS DIN MEMORIA LOCURILOR Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului ARHEOLOGILOR dacă săpați la temelia acestei case veți găsi înfășurata într-un voal de tăcere muncă mamei mele lutul ars de fulgerele ploilor are vârstă mâinilor ei înnobilate în curățenia paștelui în spatele casei veți găsi focul ce-i căzuse la inimă după ce eu am învățat să devin melancolic moașa îi
EXTRAS DIN MEMORIA LOCURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372414_a_373743]
-
visul... Îi răpise această femeie somnul? Îl vizitase ea și azi-noapte și-i pusese cumva mâna pe frunte și-l mângâiase și-l sărutase, făcând dragoste cu el? Căzuse ea în chip de înger la capul lui cu mantaua albastră înfășurată ca-ntr-un giulgi și-i pronunțase numele lui șoptit: „Mihai!”? Se risipise ea-n ungherele camerei și rămăsese ca un spirit al fericirii să se joace cu somnul lui? „Amin, Doamne, căci întortocheate mai sunt căile Tale!” - șopti el
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
picant, abia dacă stropește orezul cu ele, eu sunt vitează, parcă simt dintr-o dată foame de lup, pâine nu e pe masă, așa că pun sos din belșug și... ufff, într-adevăr e picant. Nu-i nimic, o las pe lady înfășurată în felii de șuncă la urmă, o asociez cu bucățile de pește trase prin ou și îmi mai dreg gura care ia foc. La sfârșit salata de fructe e bine-venită. Dar surpriza serii mi-o fac gazdele noastre. Rămân cu
LACRIMA DIN OCEAN, CAP 3 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 753 din 22 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348766_a_350095]
-
dea jos. copiii..........și multe altele iar eu ca un copil ascultător aprobam de fiecare dată. Nu mai țin minte, dar cred că nici nu am apucat să dorm în noaptea aceea, căci prea repede a venit dimineața! Îmbrăcată, încălțată, înfășurată ca o mumie cu un fular, cel mai lung pe care îl aveam și cu traista de gât ,,am plecat să colindăm" întâi în liniște, până undeva, în spatele casei mele, în capu satului,la Goțu, unde mai așteptau și alți
AMINTIRI III de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376853_a_378182]
-
Aa, bună! Ce faci? - Mergeam spre voi. - Aha, foarte bine. I-am luat mamei Gloria ceva în loc de cină. Ține tu cana cu ceai că-i fierbinte și prea grea. Ajunși în cameră, o găsiră pe Gloria cum ieșise de sub duș, înfășurată doar în prosopul pufos de la baie. Avea nasul roșu ca întreaga-i piele. Se împăcase cam greu fierbințeala apei, cu cea a pielii arsă de soare, dar cum zice românul : "suferă baba la frumusețe". A trebuit și ea să o
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
n-ar fi fost cu toții atât de încrâncenați să obțină aducerea definitivă în fața justiției a îngrijitoarei, poate s-ar fi cutremurat de imaginile aruncate cu deosebită cruzime de videoproiector. Primul dintre ei - un tânăr de vreo 18 ani - zăcea bine înfășurat în cămașa de forță, aruncat pe o saltea în colțul camerei sale. Explicațiile îl înfățișaseră ca pe unul ahtiat să-și provoace răni cu dinții. Se pare că făcuse o pasiune pentru culoarea roșie, sângele propriu fiindu-i singurul la
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
împreună, pe băncuța de lemn din fața casei, mi s-a confesat așa: „Dacă m-aș mai naște o dată, tot meseria de procuror aș alege-o!...” A salvat cu mâna lui, în ultima clipă, din ghearele morții, oameni, smulgându-le ștreangurile înfășurate puternic în jurul gâtului, a asistat la dezgroparea cadavrelor aflate în diferite stadii de putrefacție, a luptat mult cu forța persuasivă de care dispunea pentru a nu fi distruse din felurite motive familii, cariere profesionale diverse (spre exemplu, parcursul profesional ulterior
UN PROCUROR IUBIT… de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374691_a_376020]
-
165 spre suferință și grea călătorie. Și totuși cărțile și le ducea în zdravenele-i mîini, si pana să de fier166, Fiindcă-atuncea cînd muri ele zăceau lîngă mormîntul său, și-atunci cînd învié Le apucắ zîmbind întunecos; fiindcă,-n giulgi înfășurat, 170 Le-ascunse cînd în moarte adormí, cînd învié, De vînturi fost-au roase; cărțile rămáseră nemistuite încă, Inca spre-a fi scrise și amestecate cu foi de-aramă, si de fier și aur167, Timp după timp, căci astfel de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cel mai depărtat Unde-ale lor vîrtejuri lucrarea-și începeau, acolo stă O stîncă-Îngrozitoare departe-n Miazăzi; ea fost-a părăsita cînd Urizen dădu caii Luminii în mîinile lui Lúvah311. 95 Pe-această stîncă zăcea veștedul cap al Omului cel Veșnic Înfășurat în jur cu buruieni de moarte, rece și palid în chin și-întristare. El își ridícă făcliile albastre ale Ochilor și cu cerească voce strígă: Plecîndu-și capu-asupra Universului care se mistuiește, el strigắ: "O, slăbiciune și O, osteneală! O
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Actul ÎI, Prințesa Eboli, doamna de companie a Reginei Spaniei Voce : mezzo-soprana Fach : mezzo dramatică Loc de desfășurare : La porțile mănăstirii Sân Giusto, Madrid, Spania, 1559. Rezumat : Eboli cântă un cântec de dragoste maur despre întâlnirea dintre o tânără femeie înfășurata în voaluri și Regele, care este plictisit de moarte de atenția permanentă a Reginei. Abia la sfarsitul cântecului Regele descoperă că sub voaluri se ascunde însăși Regina. Nei giardin del bello, Nei giardin del bello saracin ostello, All'olezzo, al
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
da! o văd departe, Din insule bogate cu mari grădini de laur Sfâșiind apa iese o luntre scrisă cu-aur Și lebede-argintoase, aripele-ntinzînd, Se-nhamă lin la dânsa ș-o trag încet, cântând. {EminescuOpVIII 306} Bătrânul e... în manta-i înfășurat visează, Al valurilor zgomot țâșnind îl salutează Și lebede-argintoase pe placa mării-l trag, Pe fruntea-i e-mpletită o ramură de fag. Plutind cu repejune sub palida lumină A lunei, pe-nmiirea a undelor senină, Se pare cumcă este al mării
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E putred aci în Danemarca"... Asta nu i-o spune-o neci unul de ai noștri ca el. OFIȚERUL Enfin, mon ami!... Se cunoaște că nu e de-ai noștri... Se cunoaște că e străin. SCENA X PRECEDENȚII. HISTRIO (vine înfășurat în manta și șade pe banca de piatră) [HISTRIO] Neciodată nu mi-a părut drumul așa de lung până aci... și, pe când bietele mele picioare se munceau așa de rău mintea mea aprinsă alerga iute înaintea lor, ceea [ce] mă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Dar în cursul elaborări acesteia schema, ba definițiunea chiar care-o dedese deja de la-nceput despre știința sa corespunde arareori ideei sale, căci {EminescuOpXIV 435} aceasta zace ca un sâmbure în rațiune, ale căruia părți toate șed ascunse încă prea înfășurate și abia prin o observare microscopică de recunoscut. Din cauza asta științele trebuie cineva să le explice și să le determine nu după descrierea pe care o dă urzitorul lor, căci ele sânt totdeauna izvodite din punctul de vedere al unui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru acele substanțe a căror dizolvare este însoțită de absorbție sau de degajare mai mare de căldură. Se aduce apoi cu apă aproape de semn, apoi dacă deasupra semnului sunt picături de apă, acestea se iau cu o hârtie de filtru înfășurată sul, după care se completează cu apă la semn cu ajutorul unei pipete, având grijă să nu se mai ude gâtul. Se astupă balonul și prin răsturnare de câteva ori se omogenizează conținutul. Cilindri gradați sunt vase pentru umplere, mult mai
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
omului semizeu, pretext de abandonare în ficțiune a convențiilor lumii moderne, de exaltare a unei vitalități fruste, estetizată prin stilizarea mitologic-idilică sau prin sculpturalitate parnasiană: „Pe-armăsarul meu de stepă, ca nălucă orbitoare,/ Trec, vârtej de aur roșu, de nesip înfășurat/ Și când luna stoarce lapte peste iarba șoptitoare,/ Stele clare priveghează cortul meu nemăsurat”. Ca în Naiada, Avatar, Stepa, în același spirit al regăsirii energiilor primare, natura declanșează o violentă furie a simțurilor, o senzualitate frenetică, iresponsabilă, care conferă erosului
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
o dată ajunse la maxima lor dezvoltare. Termenul kontakion desemnează (în general vorbind) o omilie în versuri. Termenul grec însemna „cărticică” și poate fi un diminutiv de la kontax sau kontos, cuvânt destul de rar care desemnează bastonașul de lemn în jurul căruia era înfășurată hârtia unui volumen; potrivit explicației lui Grosdidier de Matons, prin metonimie, termenul ar fi ajuns să denumească volumul însuși. Kontakion-ul (ca omilie foarte bogată în înflorituri retorice și poetice) a avut probabil antecedente îndepărtate în istoria omiliei în versuri, exemplul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ioanichie Olteanu, Vasile Flueraș ș.a., dar se acordă un loc special prozei, fie că e vorba de note de călătorie sau de memorialistică, precum sunt cele aparținând lui Augustin Tătaru, I.C. Mălin, A. Bochișiu, Corneliu Coposu, Victor Papilian (Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, 1940-1941), fie că e vorba de romane și nuvele. Se cuvin menționate nuvelele premiate și tipărite în urma unui concurs lansat de ziar în 1937: Pavel Dan, Iobagii, Victor Papilian, Se dezmorțesc sufletele și Septimiu Sever, Temnițele
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
o dată ajunse la maxima lor dezvoltare. Termenul kontakion desemnează (în general vorbind) o omilie în versuri. Termenul grec înseamnă „cărticică” și poate fi un diminutiv de la kontax sau kontos, cuvînt destul de rar ce desemnează bețișorul de lemn în jurul căruia era înfășurată hîrtia unui volumen; potrivit explicației lui Grosdidier de Matons, prin metonimie, termenul ar fi ajuns să denumească volumul însuși. Kontakion-ul (omilie foarte bogată în înflorituri retorice și poetice) a avut probabil antecedente îndepărtate în istoria omiliei în versuri, exemplul cel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
în sări de culoarea ceaiului palid, cu păpuci albi cusuți în argint, cu salul asemenea cireșelor galbene și buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roșii creau parcă o viață mai puin umană în acest triup înfășurat și totuși transparent, care trăia, s-ar fi spus prin miracol nu prin biologie." "Priveam fără să știu de unde vine farmecul acela, liniștea aceea nemaiîntâlnita în Calcutta. Și deodată aud un râs nestăvilit contagios, un râs de femeie și de
PROIECT DIDACTIC. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Popinciuc Flaviana, Avădănii Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_914]
-
fi exprimate prin raporturi de termeni ai șirului lui Fibonacci (de exemplu, la tei 1 2 , la alun 1 3 , la măr, stejar și cais 2 5 , iar la păr 3 8 ). Frunzele succesive se află pe o spirală strâns înfășurată (spirala generativă). Mărimea importantă ce caracterizează poziția frunzelor este unghiul dintre dreptele care unesc centrul ramurii cu frunzele succesive. Noile ramuri avansează în jurul cercului cu aproximativ același unghi, de regulă în jurul valorii de 360137,5 360 ϕ= − o o o
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
Aur. ¾ Parastihele (șiruri de linii în spirală) conurilor de pin și ale fructelor de ananas ¾ În 1907, G. van Iterson a arătat că dacă se așează unul lângă altul puncte succesiv separate prin unghiuri de 1 pe o spirală strâns înfășurată, atunci ochiul va percepe o familie de formații spiralate înfășurate în sensul acelor de ceasornic și una în sens contrar acelor de ceasornic. Numerele de spirale din fiecare familie tind să fie numere consecutive ale lui Fibonacci, deoarece raportul acestor
FASCINAŢIA „NUMĂRULUI DE AUR”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Daniela - Mariana Tasie () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_922]
-
având semnificația de gravare sacră. Hieroglifele s-au transformat în scrieri hieratice, formă stilizată de prezentare, mult mai simplu de utilizat. Cam cu 400 de ani î.Hr., spartanii au folosit criptografia militară sub forma unei fâșii de papirus sau pergament înfășurată în jurul unui băț. Mesajul de codificat se scria de-a lungul bățului (de sus în jos sau invers) pe fâșia înfășurată care, după desfășurare, se transmitea la destinatar, ceea ce însemna o panglică plină de caractere aleatorii, firește, fără noimă. Când
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Cam cu 400 de ani î.Hr., spartanii au folosit criptografia militară sub forma unei fâșii de papirus sau pergament înfășurată în jurul unui băț. Mesajul de codificat se scria de-a lungul bățului (de sus în jos sau invers) pe fâșia înfășurată care, după desfășurare, se transmitea la destinatar, ceea ce însemna o panglică plină de caractere aleatorii, firește, fără noimă. Când ea ajungea la destinație și se înfășura pe un băț de același diametru, se afla mesajul inițial. Cu 50 de ani
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
dintre cele mai mișcătoare este O felie de pâine. Evadând, în timpul războiului, dintr-un tren horthyst cu deținuți politici, un tânăr primește de la un rabin, într-o batistă, ceva ca o felie de pâine, cu povața de-a o ține înfășurată până în clipa când i se vor fi istovit, de foame, toate puterile. Rătăcind zile întregi prin pusta ungară, tânărul nu desface batista decât ajuns la Budapesta, în sânul familiei. În loc de pâinea menită a-i menține certitudinea că, la maximă nevoie
MUNTEANU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288292_a_289621]
-
Cluj, 1930; În credința celor șapte sfeșnice, I-II, Cluj, 1933; Cerurile spun, Sibiu, 1934; Nocturnă, Cluj, 1934; Alt glas, Oradea, 1936; Fără limită, București, 1936; Vecinul, București, 1938; De dincolo de râu, București, 1938; A trecut..., Oradea, 1939; Cu steagul înfășurat. Amintiri de la evacuarea Clujului, Sibiu, 1941; Manechinul lui Igor și alte povestiri de iubire, București, 1943; Teatru, Sibiu, 1945; Nuvele oltenești, Craiova, 1946; Amintiri din teatru, București, 1968; Ceartă oltenească, îngr. și pref. Titus Bălașa, Craiova, 1973; Teatru, îngr. și
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]