4,535 matches
-
cu o ciutură-cu aripi,ciutură încastrată într-o mâtcă- ansamblu tehnic descris încă din 1866 de către Ion Ionescu de la Brad46și confirmat în amintirile lui Vasile Dobromirescu din Băsești care reconstituia în 1975 construcția morii din Lunca Gârdanului de la Băsești-Mehedinți înfăptuită de tatăl său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești, stăpânită și utilizată împreună(cu rândul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 by http://confluente.ro/Drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1375436322.html [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
rază de lună străluci la un moment dat luminând părul lung și mătăsos care flutura pe umerii umbrei din spate. Regele scoase un strigăt și cele trei vrăjitoare apărură ca din pământ. - Prindeți-o! Ușor de poruncit și greu de înfăptuit căci mătura pe care zburau bunica vrăjitoarelor și fata misterioasă se făcu nevăzută înainte ca vreuna dintre celelalte vrăjitoare să fi apucat să-și încalece mătura. Regele Pădurilor se înfurie peste măsură și ceru să fie dus de îndată la
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1476253571.html [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
de calea cea dreaptă. De aceea evreii nu au crezut. Răpindu-și slava unii altora, eu nu căutau slava care vine de la Dumnezeu. Cât despre noi, dragii mei, să fugim de această boală cu cât mai mare grabă! Dacă am înfăptuit nenumărate fapte bune, toate acele acte de valoare ar putea să fie distruse de murdăria slavei deșarte. Să ne dorim astfel de laude? Să căutăm atunci laudele pe lângă Dumnezeu. Lauda care vine de la oameni, oricare ar fi ea, dispare încă
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
și credincioșie (loialitate). Simpatia, empatia, admirația, prietenia și chiar atracția sunt frumoase, firești, dar nu înseamnă dragoste. Desigur că acestea pot fi cuprinse în trăirea dragostei, dar nu înseamnă dragostea în sine. În general, mulți cred că dacă crează polemici, înfăptuiesc ceva anume, însă adevărul este că nimeni nu întreprinde ceva ca să educe tinerele generații despre ce înseamnă dragostea. Se vorbește mult generic, însă nimic exact. De pildă, o plagă nemaipomenit de periculoasă pentru tineri este publicitatea privind sexualitatea, redusă la
DESPRE SĂRBĂTORIREA DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1424426020.html [Corola-blog/BlogPost/377105_a_378434]
-
am scris de fiecare dată când au apărut, ajungând la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cultura poporului fără cărți pentru dânsul nu se poate”. Și fără cultura poporului, orice alcătuire economică, orice formă politică n-au nici o valoare. Opera înfăptuită de Constantin Toni Dârțu, prin muncă, strădanie, transpirație intelectuală și generozitate este mai presus decât, făcând aluzie la ce zicea Iorga, de orice alcătuire economică sau formă politică, dacă acestea nu sunt puse în slujba culturii. Această lucrare de proporții
VOL. XLIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_a_spiritualitatii_romanesti_vol_xliv.html [Corola-blog/BlogPost/361109_a_362438]
-
și gândul mă întoarce la învățătoarea mea de demult, erau alte vremuri, iar țara arăta altfel decât acum. Îmi dau seama, nu pentru prima dată, că nu numai generațiile se schimbă ci și țara odată cu ele. Generația bunicilor mei a înfăptuit întregirea țării neamului românesc, fiindcă neamul era întregit în cuget. Generația părinților mei a pornit pe urmele lor de a înfrumuseța și îmbogăți România, dar nu a avut parte de prea multă pace, fiind angrenată în războiul care ne-a
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_florea_romania_tan_corneliu_florea_1367824691.html [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
fel ca orice ființă umană, pe parcurs se delimiteaza de concepția de corupție a celorlalți. Revine la credință cu stoicism, la menirea sa de preot în această lume, de a aduce „oile rătăcite pe calea cea dreaptă”, pentru el aceasta înfăptuindu-se zidind mănăstiri -„Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul vostru voi mai face o manastire..., iar voi ca politicieni ce sunteți faceți ce-ați învățat: vopsiți drumurile și șoselele cu asfalt la preț de autostradă, zugrăviți pereții blocurilor cu laude
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihai-fotache-hermeneutica-posibilului-imposibil-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
Totuși, Unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.” Înfăptuind Unirea... ,,Generația care a împlinit marele ideal al Unirii din 1859 și care înfăptuise revoluția de la 1848 avea în frunte înflăcărați patrioți, ca: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.” Înfăptuind Unirea... ,,Generația care a împlinit marele ideal al Unirii din 1859 și care înfăptuise revoluția de la 1848 avea în frunte înflăcărați patrioți, ca: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Boliac, Nicolae Orășanu și alții. Cărturari și oameni politici de seamă, animați de idei
PRIVIND ÎNSPRE TRECUT… de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1453484109.html [Corola-blog/BlogPost/354466_a_355795]
-
Casa păsării, cu spinarea Încovoiată de truda grea, Că aripile se smulg, se desprind și scapă, Se deschid larg și pornesc în goană spre Înaltul cerului. Dacă sunt șoim, Înseamnă că trebuie să zbor, Iar dacă sunt înger, Trebuie să înfăptuiesc minuni. Numai că eu nu zbor niciunde Și nici nu fac minuni. Cuibarul s-a fărâmițat, S-a năruit. Din praful de var stins și din frunze Se ivi un bătrânel pădurar, care Mormăi, încă buimac de somn: Nu te
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_polidor_1473309489.html [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
în evidență concepția creștină despre educație și pastorație în viziunea Sfântului Vasile cel Mare - căci de el este vorba - care slujește destinației și vocației omului. Căci nu poate exista o educație creștină care nu-l va ajuta pe om să înfăptuiască vocația lui veșnică și cu atât mai mult nu poate fi înțeleasă o anumită pedagogie care s-ar opune acestei destinații. Așadar, natura, valoarea și destinul omului vor stabili scopul spre care va ținti educația. Antropologia teonomă a harului este
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Dumnezeu” De la început, Sfântul Vasile cel Mare a atins tema însemnată a scopului educației. Educația, după el (precum de altfel pentru toți Părinții), slujește destinației și vocației omului. Nu poate exista Educație care nu-l va ajuta pe om să înfăptuiască soarta lui veșnică și cu atât mai mult nu poate fi înțeleasă Pedagogia, care se va opune acestei destinații. Așadar, natura, valoarea și destinul omului vor stabili scopul spre care va ținti Educația[6]. Înainte de a începe să ne ocupăm
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Trebuie remarcată concepția aceasta a Sfântului Vasile cel Mare, pe care o exprimă și alți pedagogi creștini, o îmbrățișează, o împărtășesc și psihopedagogia contemporană. Cunoașterea exactă și deplină a oricărui obiect presupune întotdeauna participarea activă a duhului. Niciodată nu se înfăptuiește prin simpla acceptare a impulsurilor exterioare, pe care le primesc organele de simț ale omului Valoarea „rațiunii” omului este chiar mai mare când este vorba despre studiu și învățare a lucrurilor in-sensibile: „Astfel și cuvântul a fost dat omului și
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
Domnilor, doamnelor am o mărturisire de făcut. Am o boală gravă - dependență cronică...de SPORT! Ziua mea se înfăptuiește printr-o serie de acțiuni anoste combinate cu această pasiune nemărginită pentru sport. Mi-aș dorit să u sportiv de performanță, dar circumstanțele au fost de așa natură încât, acum doar pot să scriu despre acest subiect și ocazional îmi
Am un vis! Şi visele devin realitate! by http://www.zilesinopti.ro/articole/14685/am-un-vis-si-visele-devin-realitate [Corola-blog/BlogPost/100857_a_102149]
-
coborât treptele unei scări. Când îl văzură pe Domnul, stelele începură să strălucească mai tare pe cer și Luna începu să lumineze și mai mult Pământul. Coborând printre stele și trecând pe lângă măiastra Lună, le salută. Ele știau că fuseseră înfăptuite de El și că era Tatăl lor. Acestea făcură o plecăciune în fața Domnului, bucuroase că îl vedeau, fiindcă Domnul nu mai ieșise de mult timp, de după norul cel alb. - Strălucire, steluțele mele dragi! Lumină, Lună dragă! - Strălucire și Lumină, Tatăl nostru
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
prostii! Că de vorbești așa, fără să te oprești, mă îndemni și pe mine să nesocotesc vorba Domnului. Vrei să se mânie pe noi și vrei să rămânem singuri? Ai văzut ce ne-a vorbit și Îngerul barză. Trebuie să înfăptuim Voia Domnului, întocmai cum a spus El. - Așa-i Marie, precum spui tu. Dar ard de nerăbdare. - Și eu ard, Ioane. Arde sufletul în mine de nerăbdare și inima îmi stă în piept ca pe ghimpi. Dacă ar fi după
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Debut_mihaela_mosneanu_lica_barbu_1391008547.html [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
însuși. Referindu-se la darurile Du¬hu¬lui, Sfântul Ioan Gură de Aur spunea într-o omilie a sa la Ru¬salii: „Te întreb, care bu¬nă¬ta¬te din cele ce alcătuiesc mân¬tu¬¬irea noastră nu s-a înfăptuit prin Duhul Sfânt? Prin Sfântul Duh ne-am izbăvit de robie, am fost chemați la libertate, am fost urcați la înfiere, am fost plăs¬muiți din nou, de sus, ca să spun așa, și am lepădat povara grea și urât mirositoare
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
care noi românii o avem în lume, de fapt o viziunea îngustă și limitată de idei preconcepute. Pentru a ieși din această așa-zisă situație de criză indentitară, mai avem, poate, multe cărări grele de străbătut cu umilință. Trebuie să înfăptuim o „corectare” a propriei noastre mentalității actuale, să ne recâștigăm credibilitatea și să ieșim la lumină cu adevăratele noastre valori naționale, cu talentul nostru, cu aptitudinile noastre, cu tradițiile și cu bagajul folcloric pe care l-am moștenit de la strămoși
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_parintele_ant_george_roca_1330846637.html [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas spre reunirea cu Țara, înfăptuit la scurt timp - la 27 martie 1918. La 28 iunie 1940, Basarabia este din nou ruptă din trupul Țării de regimul stalinist. După o serie de amputări (nordul și sudul îi sunt tăiate) și atașarea unei mici părți a fostei
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
dau cu un alt babac în frunte. În perioadele următoare realizările au fost mult mai modeste dacă să nu vorbim despre unele mișcări „înainte” ca racul. Probabil și în cazul nostru a fost valabil aforismul „Revoluțiile le gândesc idealiștii, le înfăptuiesc masele, iar roadele le culeg ticăloșii”. Ce s-a întâmplat totuși cu noi? Cine este de vină pentru dezastrul, în care mai rămânem încă? Greu de răspuns. Au fost mai mulți factori interni și, în special, externi (invadarea Republicii Moldova în
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1471933801.html [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului Mi-ai coborât cerul în suflet am simțit ca iubesc... liber, pur, profund, nebunește. Prin cuvânt eu am făcut pact cu nemurirea, să țes în tine curcubeul fericirii. Mi-ai dăruit iubire și s-a înfăptui miracolul de a mă naște din nou. Pe fila sufletului tău, scriu visul, dorul, zbuciumul și fericirea. Trăim poemul dragostei, înfiorați de rimele ei... Depărtarea nu poate să strivească clipa asta, dulce-amară cădere în abisul vieții. Referință Bibliografică: Iubesc... Elena
IUBESC... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Iubesc_elena_lavinia_niculicea_1346074509.html [Corola-blog/BlogPost/355226_a_356555]
-
deocamdată nu a împlinit decât ... 20 de ani, ce-i drept de patru ori. La mulți, mulți ani! Dacă măcar un sfert din bărbații cu tâmple ninse de lumină (ai acestei țări) ar realiza câte 10 la sută din ceea ce înfăptuiește Corneliu Leu - pentru intelectualii de la sate, pentru păstrarea și promovarea culturii noastre în formele ei cu adevărat specifice și autentice -, atunci am fi cu un secol mai în față, adică acolo pe unde s-ar cuveni să fim. La mulți
CORNELIU LEU – LEONIN, ARGINTUL VIU de DAN LUPAŞCU în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dan_lupescu_corneliu_leu_leonin_a_dan_lupascu_1342587014.html [Corola-blog/BlogPost/366783_a_368112]
-
botez, Crucea e al credinței crez, Când pruncul este botezat Și de Duh Sfânt e luminat. Simbolul creștinătății La o răscruce a vieții, Călăuzește spre bine, Când se reunesc destine. Că de faci în rugăciune, Semnul de închinăciune, Minune se-nfăptuiește Și credința-n lume crește. Sărbători sunt venerate De la naștere la moarte, Prin semnul creștinătății Ce dă har pe calea vieții. Pe drumul vieții la final, Eu mă înalț spiritual, Raza gândului a-mi duce În a veșniciei cruce. Prin
ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI-SIMBOLUL CREȘTINĂTĂȚII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1473845195.html [Corola-blog/BlogPost/384382_a_385711]
-
în cadrele celei anterioare. Astfel se formează și conștiința morală colectivă a fiecărui popor, dar și-n deosebi a fiecărei generații noi a lui. Această conștiință colectivă nu se schimbă ușor. Trebuie să treacă cel puțin trei generații, ca să se înfăptuiască o schimbare importantă în conștiința unei societăți. Însă când excitațiile pentru schimbări sunt atât de intense și atât de multe, precum se întâmplă și-n epoca noastră, este firesc să se creeze o situație instabilă de lungă durată, pe care
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
viață materială, la care noi nu am participat, pentru că nu am ales liber să ne naștem, iar pe de altă parte este alegerea existenței materiale, cotidiene, pe care o facem din necesitatea supraviețuirii, această alegere fiind liberul arbitru și se înfăptuiește prin voința. Am văzut că noțiunile de suflet preexistent, si liber arbitru etern sunt false, pentru că sunt doar consecințe ale lumii materiale, am văzut deasemenea că și determinismul este limitat la lumea materială, pentru că un determinism metafizic - predestinația, ar însemna
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_4_constantin_popa_1342752866.html [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]