560 matches
-
așa cum bănuiam sângele tău are gust de struguri pârguiți în soarele unei toamne târzii și arși de biciul brumei timpurii. mă îmbăt artistic doar gustându-te într-o combinație probabil ilegală de dragoste, de toamnă și scrâșnet de dinți adânc înfipți și de taine și crude dorinți parol... nu m-am îndoit nici o secundă că am să devin dependența de drogul care ești tu,draga domn când mă supradozez cu tine, când mă tulburi amarnic între somn și nesomn îmi spui
DEPENDENTA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/Dependenta_0.html [Corola-blog/BlogPost/361506_a_362835]
-
decretat Că țara asta-i de rahat. Să uite oare c-au mâncat S-ajungă mari, când erau mici Și ei totuși de aici? C-aici sunt cei care i-au dus, Prin votul lor pân-au ajuns Să stea înfipți acolo sus? . Și nu-nțeleg că ei acum, Sunt cei cu moț, ajunși în drum Și scot pe gură, nu parfum Și nici măcar un biet miros Ci chiar un danf mai puturos De javră ce-a furat un os ? Adese
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
a deranjatPe ciocoi și- au decretatCă țara asta-i de rahat.Să uite oare c-au mâncatS-ajungă mari, când erau miciși ei totuși de aici?C-aici sunt cei care i-au dus,Prin votul lor pân-au ajunsSă stea înfipți acolo sus? .Și nu-nțeleg că ei acum,Sunt cei cu moț, ajunși în drumși scot pe gură, nu parfumși nici măcar un biet mirosCi chiar un danf mai puturosDe javră ce-a furat un os ?Adese ori m-am întrebat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
puține ori că avea abilitatea de a controla, orice situație conflictuală. Știa să atragă ori să respingă cu aerul cel mai firesc, lăsând impresia că e perfect îndreptățită să procedeze într-un fel sau altul. Este, scurt spus, o femeie înfipta, o caracterizase sugestiv tata, referindu-se, la puternică ei personalitate. Polariza imediat atenția în indiferent ce societate s-ar fi aflat. Mama spunea că Ita, diminutivul sub care era cunoscută în cercul ei de prieteni, fusese, înainte de naționalizare, admirată de
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vizita_inoportuna.html [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]
-
de nor eronat/deasupra rosului mac cu deochi” (Reperaj). Condiția omului cu ochi „pixelat” e amenințată într-un cosmos alienant, prăbușit în haos: „Din axa lumii pornesc zăbrelele/ și se afunda într-o gaură neagră/ visează omul că sfârteca ielele/ înfipte colțos în carnea lui magra” (Ochi prăfuit de stele). Acest univers dereglat generează imagini fragmentar-admirabile: „Fluturele cap-de-mort/așezat ca un sultan pe lumina/afăcut un spontan avort/oare de ce, din a cui vină?” Sau această imagine compensatorie a universului tămăduit
EMIL SAUCIUC ŞI PUTEREA PRIVIRII de SMARANDA COSMIN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/smaranda_cosmin_1463471472.html [Corola-blog/BlogPost/368202_a_369531]
-
până când de pe ramul necunoașterii rodul gândului cade devine bila din centrul privirii noastre de ce Doamne mărul se împarte în patru când frica noastră răscolește amurgul vieții vieților Te-ai înălțat Doamne Te privesc în tăcere printre gratiile necunoașterii printre spinii înfipți adânc în Tăcerea Ta ca un cântec prelung al dorului de cer... 29 mai 2014 Referință Bibliografică: ramul necunoașterii / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1245, Anul IV, 29 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne
RAMUL NECUNOAŞTERII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Anne_marie_bejliu_1401390380.html [Corola-blog/BlogPost/357470_a_358799]
-
a încercat să-l păstreze în mișcare, apăsându-l ritmic, în timp ce-și mișca bazinul cu repeziciune în jurul acelei bucăți de carne ce se împuțina din ce în ce mai repede. A continuat așa, nescăpându-l, frecându-se tot mai strâns, cu degetele înfipte adânc în fesele lui, strângându-l cu putere, până a început să țipe înfundat, gâfâind. Apoi, a rămas în acea poziție preț de câteva secunde lungi, respirând sacadat, în timp ce el o privea năuc, speriat, neștiind ce să facă. - Dă-te
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
-lea venită să cucerească Țara Românească. Înaintând spre Târgoviște, oștenii armatei turcești au fost îngroziți de priveliștea oferită de Țepeș: case arse, câmpii pârjolite, fântâni cu apă otrăvită și o imensă pădure de cadavre. Îngroziți de mirosul cadavrelor prizonierilor turci înfipți în țepe, ofițerii lui Mahomed s-au retras recunoscând victoria voievodului. Pentru noi românii însă, Vlad Țepeș a rămas voievodul „în timpul căruia se putea bea apă din fântâna Cetății Târgoviște, cu un pocal din aur masiv fără ca cineva sa-l
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Carolina_ballet_.html [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
Iubirea, jertfa supremă, patriotismul înflăcărat, faptele mărețe, de vitejie pentru apărarea neamului, pământului, sunt sentimente profunde pe care strămoși lor le-au simțit și au acționat prin faptă, nu prin vorbe deșarte. Și-au dat seama că mamele sunt rădăcinile înfipte ale acestui pământ, iar ei vlăstarii din care trebuie să rodească ,,feți frumoși și curajoși", inoculându-le ideea, din experiența amară că ,,nicăieri nu-i mai bine ca acasă." La rândul lor au învățat că ei sunt datori să prindă
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
care îi unea pe cei doi protagoniști. Ce dezastru pentru țara întreagă în 1951, când frumoasa dansatoare și genialul muzician anunțau despărțirea lor definitivă! O traumă pe care toți au resimțit-o ca pe o trădare de neiertat, un pumnal înfipt direct în inimă. De pe acum, localurile cu reprezentații de flamenco nu se mai numeau Cafés Cantantes, ci tablaos. Denumirea s-a consacrat și încetățenit până astăzi, sugerând parcă faptul că avem de-a face cu locul unde ți se oferă
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1368350151.html [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443344957.html [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
privesc plictisiți fumul gros, risipit, Alții dau foc la rugi și atâta nebunii Morții cațără cruci, nu e timp de dormit, Mai aleargă prin jar cu călcâiele fripte, Cu cenușă-n genunchi, câțiva oameni, haotic, Adunând gloanțe vii și pumnale înfipte De la mame și fii cu obrazul cianotic, Parcă urlă și luna prinsă-n cer sângeriu, Chiar și lupii s-au dus, s-au ascuns prin păduri, Numai clopotul bate, nesațul, parcă-i viu Se aud încă voci prinse-n dărâmături
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
să doarmă! A primit două puncte negre, iar pentru că le-a rupt și le-a aruncat la toaletă a primit o stea neagră! Privesc gulerul cămășii în carouri, ieșită din pantaloni, nu prea impresionată de steaua strâmbă din hârtie glasată, înfiptă adânc cu o agrafă mare de birou. Miță stă cu capul plecat, dar trage cu ochiul către mine, abia abținându-se să nu râdă. - Am să transmit părinților, reușesc să răspund femeii-gardian, apucând mânuța acoperită cu o peliculă verzuie, sclipicioasă
MIŢĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1425044837.html [Corola-blog/BlogPost/367851_a_369180]
-
mai în larg, fie la cheu, legate de niște pontoane. Tot la capătul unui ponton au mers și ei. Era cu podeaua din și balustrada confecționate din dulapi groși din lemn de esență tare, fixate pe bile groase din trunchiuri înfipte adânc în apă. Aici desigur că puteau ancora diferite ambarcațiuni pentru a urca echipajul sau pasagerii în vederea unor plimbări de agrement pe lac. Lacul era o întindere liniștită de apă, pe care pluteau grațioase lebede, lișițe, rațe sălbatice sau domestice
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1425226473.html [Corola-blog/BlogPost/373018_a_374347]
-
din cauza răgușelii, atunci cânta în locul lui curcanul. În zorii ajunului de Paște, când ușa poieții se deschise, curcanul văzu mâna stăpânului cum îl înșfacă de aripi. Înțelese că-i sosise ceasul din urmă. În drum spre butucul în care stătea înfiptă securea, auziră în spate bătăi de aripi și cârâit. Stăpânul se opri. Cocoșul se zbătea în ogradă de parcă avea picioarele rupte. - Sări, femeie, că ne moare cocoșul! Dădu drumul curcanului și alergă, cu nevastă-sa, spre cocoș. Îl prinseră, apoi
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
căutat de sufletul și mintea lui. Și speriată, și bucuroasă, mama constată că imaginația celui mic lucrase progresiv! Anticipând posibila dispariție a conturului din cauza ploii ori a plecării sale de-acasă, copilul trecu la fortificarea desenului marcându-l cu pietricele înfipte bine în lineatura lui. * Era într-o duminică dimineața, devreme de tot, către sfârșitul verii. Cum totdeauna mama se trezea prima și atunci se-ntâmplase la fel. Ieșise în pridvor căutându-l pe copil, după ce constatase că lipsea din așternutul
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1432449630.html [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
scoala, unde preda Științele Naturale și Geografia), așa că tata m-a dus urgent cu taxiul la doctorul Glaubes , un prieten al familiei, care mi-a întors pleoapa în- tr-o clipita și a zis:"Uite dușmanul!" Era o așchie de lemn, înfipta frumos,si noroc că nu-mi provocase nicio leziune: totul datorită promptitudinii cu care acționase tata! LA OPERĂ CU TATA ȘI DESPRE DE TOT SOIUL DE MUZICI! La 4 ani tata m-a luat pentru prima dată la operă,la
DADU...ÎNTÂMPLĂRI AMUZANTE, GÂNDURI,CRÂMPEIE DE VIAȚĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1446765223.html [Corola-blog/BlogPost/373162_a_374491]
-
încă ceva important, o mare datorie de îndeplinit aici pe pământ! Nu-ți deschid! Nu! Pleacă! Ea mă privea lung... înțelesese. Începu să-și desprindă ușor mâinile de geam și să se înalțe lin... cu privirea ei de foc mereu înfiptă într-a mea, cu o nuanță de dezamăgire parcă în ochii săi roșii și mai încruntată decât la sosire se îndepărtă... mereu cu fața către mine, înălțându-se, cu spatele către cerul spuzit de stele și ochii săi nu mă
FEMEIA CE COBORA DIN STELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463774383.html [Corola-blog/BlogPost/378997_a_380326]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > PLIANT DE SEPTEMBRIE Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1356 din 17 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului taxiuri galbene taie arterele orașului calm copaci înfipți în trotuare numără câinii de pază ai urbei /reminiscențe ale lupoaicei de la romă / niște hingheri hrănesc columbi cu firimituri din turta miresei bătrâni proptiți în umbrele supraveghează moromețian scenă mesei la bloc mașina ia curbă până în tomberon unde cerșetorii fac
PLIANT DE SEPTEMBRIE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1410933651.html [Corola-blog/BlogPost/376390_a_377719]
-
comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama, care
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417513219.html [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
propriile noastre încălțări tocite, de chipuri cioraniene spelbe, cu funia atârnând înfiorător în jurul grumazului ori cu țeasta făcută praf și pulbere de caldarâmul prăfuit al străzii și, din ce în ce mai puțin, de câte un facies eliadesc cu parabola florii de nufăr bine înfiptă în cap și în restul de suflet rămas să moară încet în existența-i pământeană sufocată la maximum azi cu un morman de deziluzii și de dureri multiple. Faptul că Marcu Botzan a devenit acum parte a eternității divine, ne
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 by http://confluente.ro/Incotro_e_tara_domnule_sublocotenent_.html [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
a lăsat-o moștenire! Izbânda vieți este suma darurilor unui neam, Eminescu a dăruit neamului românesc, esența esențelor! Numesc: "O victorie a luminii", trecerea lui Eminescu în eternitate! Eminescu ne-a lăsat nu o zestre, ne-a lăsat rădăcinile neamului înfipte adânc în pământul strămoșesc! Ne-a iubit ca semni cât a trăit printre noi, ne iubește și acum, din nemurire, pentru sufletul nostru. Suntem un singur neam, un singur suflet, un suflet românesc nemuritor! Victoria conștiinței, unității vieții văzute și
EMINESCU, POET FĂRĂ PERECHE, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1483694161.html [Corola-blog/BlogPost/368854_a_370183]
-
să-ți cedeze teritorii mult mai mari dar cu mai puține locuri strategice. Trebuie găsit locul vulnerabil; dacă lama cuțitului nu se înfige, nu obții nimic, fiind rândul adversarului să atace. Împărțirea teritoriului se face după cum este orientată lama cuțitului înfipt. Teritoriul alăturat este “cotârcit” până ce adversarului îi este practic imposibil să mai încapă în ceea ce i-a mai rămas din țărișoara sa. Se fac exerciții de stat pe vârfurile picioarelor; s-a descoperit că poți sta într-un călcâi pe
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1468474763.html [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
pe care românii o suferă din cauza faptelor reprobabile făcute de romii pe care i-ați lăsați de izbeliște este a voastră, pui de vipere! - La întrebarea de ce sunt Ulise, răspunsul nu poate fi decât rimat și înfipt în „se”. ----------------------- Bibliografie înfipta: http://www.libertatea.ro/știri/magazin/romania-este-republica-dar-are-3-regi-si-un-imparat-vezi-care-sunt-marile-case-regale-915091 http://stirileprotv.ro/știri/actualitate/38-de-retineri-in-satul-groazei-din-romania-povestile-sclavilor-umiliti-torturati-si-legati-in-lanturi-ca-niste-animale.html https://www.youtube.com/watch?v=4sWoxHYMSe8 Referință Bibliografica: România între Regi și Împărat, sau de ce sunt Baro Rom (Ulise) pe Facebook? Marian Nuțu Cârpaci : Confluente
ROMÂNIA ÎNTRE REGI ȘI ÎMPĂRAT, SAU DE CE SUNT BARO ROM (ULISE) PE FACEBOOK? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1471765299.html [Corola-blog/BlogPost/379160_a_380489]
-
în adânc iar faptul că nu se mai auzea nici un zgomot dintr-acolo însemna că hăul era poate destul de adânc. Era foarte incomod de trecut deoarece nu putea ține făclia în mână. Înainte de a trece își puse făclia deasupra capului înfiptă cu mânerul în sacul aflat în spate. Porni cu încredere fiindcă mica lumină oferită de făclie îi arăta calea. Dincolo de acel obstacol avea să urce susținut în pantă, fără nici o altă opreliște până la ieșirea aflată într-una din numeroasele grote
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1434827661.html [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]