126 matches
-
puteam să continui. La Început am probat doar rochii de seară, fiindcă Îmi plăcea felul confident În care foșneau. Dar hainele acestea erau de obicei prea mari și nu arătau niciodată ca hainele normale, ci mai degrabă ca niște saci Înflorați de cartofi sau corturi indiene din dantelă. După un timp m-am Îndreptat spre bluze; aici aveam mai mult noroc. Deși erau greu de legat și Încheiat la nasturi, dacă Închideam ochii pe jumătate, măcar păreau croite pentru mine - până când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Musafirii aveau atâta minte încât să prefere să stea la pensiuni primitoare Bed&Breakfast. Fran apăsă pe sonerie, simțind cum o năpădește sentimentul familiar că era mai degrabă un musafir decât fiica lor. Îi deschise mama ei, purtând un șorț înflorat peste o rochie de lână, cu părul gri-argintiu, imaginea maternității afectuoase și domestice, numai că, își zise Fran, totul era o mascaradă. Maică-sa era o prezență la fel de caldă ca un pachet de mazăre congelată. — Bună, mamă. Fran sărută obrazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ceasul, șurub cu șurub. Era miezul nopții, noaptea de 31 august. La toate posturile de radio, crainicii anunțau duios „sinteza zilei”. Femeia montă fiecare șurub la locul lui. Era 2 noaptea. Femeia se culcă și se acoperi cu o cuvertură înflorată cu privighetori roșii. O cuvertură ieftină de vară. Ea spuse soțului ei: Când mă trezesc, la cinci, afară e întuneric. A trecut vara. Era 1 septembrie (30 de ani de la). Ei se iubiră câteva minute și adormiră adânc, ca bătrânii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Între viață și moarte. - Rănile? - Îngrozitoare... spuse Erina. Nimeni nu știe cum de mai e În viață... În Încăpere intră Angelo, Însoțit de un bărbat mai scund, cu bărbiță neagră, Îmbrăcat Într-un costum sobru, maro, dar cu ușoare modele Înflorate de tip venețian. - Erina... questo e il medico... spuse Angelo. Vă rugăm să ne așteptați dincolo. Erina și Alexandru ieșiră În prima cameră, așteptând, Împreună cu Jovanka, primul verdict al medicului venețian. Trecu aproape un ceas până când ușa se deschise. Medicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ca până și avioanele să se zguduie, atât de puternică a fost. — Se scria în ziare că temperatura degajată de explozie a fost de mai multe milioane de grade. Oamenii au fost calcinați. Cei care au fost îmbrăcați în țesături înflorate de genul chimonourilor, li s-au imprimat desenele pe piele ca niște tatuaje. — Au urmat apoi efectele de durată ale bombei, radiațiile radioactive care au dus la moartea atâtor oameni. — Blestemul s-a întors asupra americanilor când cei din familia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
două seri despre neamul nostru de departe și de demult... te rugăm bunule, te rugăm!... Bătrânul bulibașă își mângâia îndelung barba încărunțită, își presa cu degetul arătător îndestul tutun în pipa sa mare, după care cerea unui nepoțel un bețigaș înflorat de un ochi de jăratic din vatra, în care focul era ațâțat mereu cu vreascuri uscate. Focul își ridica limbile flăcărilor vii, jucăușe, neastâmpărate ca și polatia de puradei ce-l înconjurau. își spunea și el, la rândul său, poveștile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
porc grasă Văzându-le, oricui îi venea să spună că mai bine s-ar fi ascuns în întunecimea corturilor pentru că, dacă stăteau la vedere, erau în stare să incendieze toți flăcăii șatrei. Apoi, se ferchezuiau și se îmbrăcau cu fuste înflorate peste bluze ale căror culori păreau a fi împrumutate de la curcubeu, bluze ce le acopereau sânii înfierbântați pe care tronau podoabe de preț, șiraguri de mărgele din chihlimbar... În codițele împletite cu grijă erau înșirați bani găuriți de aur sau
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
un dans perpetuu, se arătau a fi chemătoare de tăinuite doriri în preajma tinerilor cu ani rotunjiți. La rândul lor, flăcăii, care nu aveau misiuni speciale în derularea evenimentului, nu se lăsau mai prejos în a-și etala costumele: cămășile largi, înflorate peste care erau petrecute, la cingătoare, chimirele late de piele cu mai multe buzunărașe înzorzonate cu nasturi de alamă lustruiți îndelung, și pantalonii de catifea reiată cu vipușcă lată, de culoare roșie sau aurie. Arătau ca adevărați generali dintr-o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întâmpinat Elena. —Bună, Leni, e acasă Cecilia? Este acasă. —Cheam-o, te rog! Nu intri? Nu! Anunț-o pe ea. Când Elena i-a spus că o așteaptă Matei afară, a ieșit în grabă cum s-a nimerit într-o rochiță înflorată de casă, cu sandalele cu care fusese puțin mai înainte să cumpere pâine de la magazinul din colț, cu părul dezordonat. —Bună, Matei! Îmbrățișând-o a invitat-o să meargă cu el. Hai înăuntru să mă schimb. Nu vreau să te
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
vodcă. Și-am un foc la inimioară, Gicule, hop șiașa!!! 12.08.2010 Gicu și Edgar Alan Poe Sandule, ia lasă tu gargara care te caracterizează și stimulează-mă cu Încă un ibric! Dar să nu torni În ceșcuțele acestea Înflorate până nu adulmec licoarea precum un câine de pripas. Scumpii mei prieteni, simt că sunt alt om atunci când iau pe nas miros de țuică fiartă. Vorba lui Nicolaescu, atunci când era comisar prin filme, am și eu sensibilitățile mele... Sandu și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la curent cu asta. Ne-am așezat în grup pe canapelele Knole asortate, în stil victorian. (În momentul de față, canapelele Knole sunt ultimul răcnet în Upper East Side, mai ales dacă poți să faci rost de una cu tapițerii înflorate din secolul al XVIII-lea, ceea ce, evident, e aproape imposibil.) O servitoare în uniformă ne aduse ceai pe o tavă de argint. Având în vedere că nu mai era mult până la petrecere, Muffy era la fel de hiperactivă ca un turist japonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Manhattan-ului la seratele ei. În ceea ce privește toaletele doamnelor, tema florală era în top, absolut normal pentru o petrecere dată în folosul grădinilor. Multe dintre doamne purtau rochii Emanuel Ungaro, pentru că el creează, fără nici un fel de discuție, cele mai frumoase rochii înflorate din lume. Cât despre bijuterii, tinerele și-au scos la lumină diamantele în formă de margarete de la Asprey, iar doamnele în vârstă erau încărcate cu pietre prețioase scoase din seif. Toată lumea se pupa și se saluta și turuia cât e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
biberonul? Întrebările par puse la întâmplare, dar tot ce pot să facă medicii e să elaboreze niște statistici, în speranța că, la un moment dat, vor putea stabili un tipar. Camera copilului era decorată în galben și albastru, cu perdele înflorate la ferestre; lângă leagăn se afla o comodă de răchită. Mai era și un balansoar alb. Deasupra leagănului atârnau niște fluturi galbeni de plastic. Pe comodă era o carte, deschisă la pagina 27. Podeaua era acoperită cu un covoraș în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
putea să priceapă dacă acest străin a adormit-o făcînd-o să viseze atât de frumos, sau dacă, pentru a-i cuceri mai repede dragostea, prefăcuse râul în panglică și copacii în flori. Zări apoi sub piciorul ei încălțat în mătase înflorată cu fire de aur și de argint niște câlți sau aburi lăptoși. Întrebă: - Unde mă duci acuma, străinule? Ce sunt aburii pe care-i văd? - Sunt nori, Mehituasehet. Nu te speria! zise cârmaciul. Și Mehituasehet leșină pe umărul lui. Fură
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Spre apus - iar roșul soare îi urmează-ncet pe ei. Zeii Daci ajung la marea, ce deschide-a ei portale, Se reped pe trepte nalte și cobor în sure hale. Cu lumina, ei îngroapă a lor traiu întunecos; Dară ea înflorată de adânca ei durere, În imagini de talazuri cînt-a Daciei cădere Și cu-albastrele ei brațe țărmii-i mângâie duios. Se constelă sara. Ziua a fugit în lumea mării Și pe culmile de munte focuri au aprins străjerii; Ca și pete
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Întotdeauna, În ciuda obstacolelor pe care le Îngrămădeam mental În calea lui). Însuși Întunericul care se lăsa afară părea un deșeu al eforturilor domnului Burness de a ajunge la noi acasă. Valetul venea imediat să tragă voluminoasele transperente albastre și draperiile Înflorate de la ferestre. Ticăitul pendulei bunicului din camera pentru Învățătură căpăta treptat o intonație plicticoasă, sâcâitoare. Chiloții mă strângeau la vintre și ciorapii negri cu nervuri Îi simțeam aspri pe pielea delicată a picioarelor Îndoite, senzații care se combinau cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ea nu era doar un lucru rezonabil, ci necesar. Bătusem tot drumul până la magazinul Hallmark cel mai apropiat de noi doar ca să îmi ofer posibilitatea de a alege o felicitare mai bună și găsisem una minunată- foarte diferită de cea înflorată pe care Judy și-o însușise; aceasta era modernă, isteață și amuzantă și mi-o imaginam pe Stacey râzând în timp ce se uita la ea, cu ochii ei extraordinari strălucind de plăcere. Și nici nu ezitasem să o semnez de data
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
dar... —Oooooh - treci printr-un zbucium, da? Nimic ce ești! Dumnezeule, era îngrozitor. N-o auzisem niciodată pe mama vorbind astfel. Voiam doar să mor. Dar ceva mi-a dat puterea să mă ridic și să răsucesc mânerul de porțelan înflorat cel cunoscut și să deschid ușa. Imediat ce le-am văzut fețele mi-am dat seama că e-n zadar. Se-ntorseseră auzind ușa cum se deschide, iar furia și ura pe care am văzut-o pe fețele lor m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
doua. L-am văzut încruntându-se. Ceva părea că-l nemulțumește. S-a uitat la mine bănuitor, cum se uită atâta lume la mine, de la un timp: Nu cumva vrei să mă folosești ca paravan - și a arătat spre cel înflorat din cabinet. Adică să-ți ascunzi vreo faptă rea sub scuza că ești bolnav psihic, că ai momente de rătăcire, că ai două personalități? Am citit și eu acum vreo zece ani - m-a îndemnat fata mea, Iulia - cartea lui
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
reușea să treacă dincoace de geam dovedea că lampa era aprinsă. Am grăbit pasul. Ajuns la ușă, m-am oprit cu urechea la pândă, gândind că aș putea prinde vreun zvon... Liniște deplină, însă. Am deschis ușa. Țipenie! Doar șervetul înflorat de pe masă mi-a atras atenția... Când m-am întors să închid ușa, două palme moi, venite din spatele meu, mi-au acoperit ochii... Cu inima gata să iasă din piept, m-am întors! În clipa următoare, eram... o singură ființă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
trec pe lângă el și spun: ia‑mă, ba nu, mai bine ia‑mă pe mine. Sunt date cu dermatograf negru pe pleoape și cu rujuri albe sau cu un strugurel roz deschis; sunt o turmă cenușie care‑și face apariția înflorată pe jumătate. Sub jupa apretată de mămica miroase a organe femeiești. Jupon scrobit știe să‑și pună, dar de spălat nu se spală. Rainer nu vrea încă să aibă relații mai strânse cu vreo fată, vrea doar să le judece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
a muzicii de cartier. Miercuri, 17 decembrie ...nu mai rămăsese de adăugat la această efervescență decât un șezlong în parlament pentru J.R.. În sensul acesta, Gorescu declanșase un adevărat cataclism electoral. J.R. era așa de îngrozit, încât își pusese perdeluțe înflorate la geamurile limuzinei. Nu voia în nici un caz să-și vadă chipul, brațele și picioarele suite pe clădiri sau lipite pe garduri. În modestia sa genială, el nu se vedea capabil să transforme toată țara într-o toaletă model. „unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cineva care să pară un aristocrat îmbrăcat țărănește, înalt, cum îl arata un tablou comandat de "unchiul George" la Cluj, unde bunicul se dusese să-și vadă fiul aflat la facultate, blond, cu o mustață stufoasă, îmbrăcat cu un cojocel înflorat peste cămașa de bumbac (era iarnă, probabil), cu cioareci și cizme, are o distincție de boier în redingotă. În copilăria mea, se vorbea despre el cu respect, ca despre un fost stâlp al satului, ce se bucurase de o mare
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
un vis. Pe unde ai umblat, vere? Păi... Sunt sigur că „ședeai la o masă din paltin cioplită cu meșteșug”, colo într-un colț mai umbros, ca să poți privi în tihnă la mușteriii hanului tocmai când poiana își dezvelea obrazul înflorat sub mângâierea lunii, cu chip rumen, abia răsărită... Și cine alții dacă nu cotiugaragiii așezați la mese câte doi-trei gustau din ulcelele cu vin sporovăind cu glas domol, obosit... Uite ce înseamnă un prieten! Îți ghicește și cel mai adânc
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din nou, să o conducă până la ușă, apoi până la un taxi, apoi...) sau poate doar de melodiile acelui saxofonist care avea chipul Magicianului - dar nimeni, nici măcar Detectivul, nu își putea da seama de asta - și o cămașă înflorată, poate prea înflorată pentru o asemenea noapte în care, fără săși facă vreun reproș, Moartea se pregătea să mai invite pe cineva la plimbare. Când trecu pe lângă el, legănându-și șoldurile (fierbinți, dar nu reuși să își dea seama cât de fierbinți puteau
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]