967 matches
-
ci pentru că sînt un bătrîn ofilit și fără putere... Acum nici zece ani te-aș fi strîns de gît cu mîinile mele, fără să-mi pese de artileria asta de sperietoare pe care ți-o atîrni la brîu ca să-i Înfricoșezi pe sclavii tăi. Iguana Oberlus rîse cu poftă pentru prima oară În multă vreme, sau poate pentru prima oară În viață, căci cu adevărat nu-și amintea să fi fost vreodată atît de vesel și de satisfăcut. Lupul acela de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Brandy toată viața. Teatrul continuu, non-stop, în direct al lui Brandy Alexander, dar din ce în ce mai în reluare pe clipă ce trece. Doar ca să-mi joc puțin rolul, iau mâna lui Brandy în mâna mea. E-un gest frumos, dar apoi mă înfricoșează riscul bolilor patogene transmise prin sânge, și-apoi bum, tavanul din sufragerie se prăbușește și scântei și tăciuni țâșnesc către noi dinspre ușă. — Chiar dacă nu mă poți iubi, povestește-mi măcar viața mea, zice Brandy. O fată nu poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
raiului? Era oare capătul coșmarului și al nălucilor sau era mântuirea lor? Îi privea cu inima strânsă, tot așa cum și ei Îi priveau din logii pe cei trei. Și el le văzu, În pâlpâirea torțelor, chipurile și straiele și se Înfricoșă, căci straiele le erau dintr‑o țesătură străvezie, erau din purpură și viermi, din piei de oaie Înroșite și aveau podoabe de aur, argint și aramă. Iar fiecare ținea la pieptul său câte o icoană pe care scânteiau aurul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aruncându-i priviri furioase, cu care încerca parcă să-l ucidă. — Te urăște de moarte, remarcă Vetéa Pitó. Dacă vreodată va reuși să se elibereze, n-o să te mai poți ascunde de el nici în gaura de șarpe. — Nu mă-nfricoșează, replică băiatul, mințind cu nerușinare. Nu m-a-nfricoșat nici în noaptea aia, nu va reuși să mă-nfricoșeze nici acuma. Dar acolo sus, pe creasta, mai-mai c-am făcut pe noi de frică, recunoscu celălalt cu dezinvoltura. Eu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-l ucidă. — Te urăște de moarte, remarcă Vetéa Pitó. Dacă vreodată va reuși să se elibereze, n-o să te mai poți ascunde de el nici în gaura de șarpe. — Nu mă-nfricoșează, replică băiatul, mințind cu nerușinare. Nu m-a-nfricoșat nici în noaptea aia, nu va reuși să mă-nfricoșeze nici acuma. Dar acolo sus, pe creasta, mai-mai c-am făcut pe noi de frică, recunoscu celălalt cu dezinvoltura. Eu încă mai am coșmaruri. Tapú Tetuanúi ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vreodată va reuși să se elibereze, n-o să te mai poți ascunde de el nici în gaura de șarpe. — Nu mă-nfricoșează, replică băiatul, mințind cu nerușinare. Nu m-a-nfricoșat nici în noaptea aia, nu va reuși să mă-nfricoșeze nici acuma. Dar acolo sus, pe creasta, mai-mai c-am făcut pe noi de frică, recunoscu celălalt cu dezinvoltura. Eu încă mai am coșmaruri. Tapú Tetuanúi ar fi vrut să admită că și el mai avea, dar era convins că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
aflau încă trei necunoscute. Abordarea navei inamice se dovedi o operațiune destul de delicată, iar primii care trecură puntea ei fură Roonuí-Roonuí și cu războinicii lui, luând poziție în spatele vâslașilor și amenințându-i cu lungile și ascuțitele săbii spaniole, care îi înfricoșau în mod evident pe aceștia, deși erau, fără îndoială, războinici încercați, puternici, bătuți de soare și acoperiți cu tatuaje oribile. Tapú Tetuanúi nu putu să nu se simtă fascinat la vederea sălbaticilor Te-Onó, cei mai temuți pirați ai Pacificului, de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cândva, fără să priceapă rostul acestor vorbe. De ce-și amintea acum de asta? Bica o privi cu un calm care o înfioră și dispăru în camera sa. Luana încremeni locului. De ce îi bătea inima atât de tare? De ce se înfricoșase? Ce putea să-i facă? Dacă se atingea de ea, o va reclama mamei. Bătrâna coborî scările din fața ușii cu mâinile la spate și în timp ce fata încerca să ghicească ce ascunde scoase la iveală o nuielușă. Două secunde îi trebuiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
măsuța pătrată. Mirosul iute al supei de legume a umplut camera și i-a făcut poftă. — Nu-mi mai spune domnule. Zi-mi tată! a spus Karl. Apoi a ieșit din cameră Încă și mai iute decât de obicei, parcă Înfricoșat de vorbele rostite. Caraghios, se gândise Adam. N-avea cum să-l socotească tată pe omul acela și nici nu-i trecea prin gând s-o facă. Era atât de deosebit, nu semăna cu nici unul dintre cei cunoscuți de el
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tineri umblau de colo-colo și se strecurau printre ceilalți ținându-se de umeri, de parcă plecau Într-o zi liberă la un picnic pe malul mării. Cu banderolele lor albe cu roșu și cu fețele vopsite Își manifestau intenția să-i Înfricoșeze pe cei din jur, Însă pentru Margaret era greu să-i ia În serios. Erau ca niște copii care se duc la o petrecere unde au să se joace de-a scaunele muzicale și de-a baba-oarba, era simplu de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Întins să-l ia de mână și să-și Închipuie țările acelea invadate, cu dealuri acoperite de păduri de pini plini de zăpadă care se topește, unde tancurile se strecoară lent prin văile fluviului, În vreme ce copiii Îngână rugăciuni și privesc Înfricoșați de la ferestrele caselor cocoțate pe munte. Ar fi vrut să-i Împartă tristețea și neajutorarea, dar nu era În stare. Toate astea se petreceau În locuri Îndepărtate și frumoase, dar Întru totul străine de ea. Nu poți să te Întristezi
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
lui era mai mare, mai puternic decât el, plecase primul din orfelinat și Îl lăsase singur. Iar acele momente de singurătate erau goluri care deveneau tot mai mari pe măsura trecerii timpului, până când a descoperit că ele nu-l mai Înfricoșau și că prezența lor constantă Îi făcea bine. I-a vorbit despre sala lungă și joasă unde dormeau laolaltă cu toți ceilalți, de acoperișul spart, de șobolanii care se fugă reau pe lângă pereți, de plânsetele copiilor În somn. Era foarte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
schimb, rămân ca să cânte În versuri amare plecarea matematicienilor. Cine a spus că suntem un popor vegetal? Suntem un popor de matematicieni nomazi și, parțial, de poeți sedentari, care se adună o dată pe an În jurul porcului de Crăciun, mirați și Înfricoșați În același timp ca troienii În jurul darului blestemat al aheilor. În urechile lor răsună de fiecare dată același strigăt de mercato: Un porc! Regatul meu pentru un porc! Prelegerea aceasta zglobie, dezinhibată, frivolă aproape, atât de diferită de vechile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la puțul părăsit, unde se coceau primele mure, după iarba fiarelor sau ce ne închipuiam noi a fi iarba fiarelor. Rusalin citise într-o carte rufoasă că trebuia s-o culegi pe lună plină și-n miez de noapte. Cam înfricoșați de moroi, cu luna dodoloață bătîndu-ne fețele, strîngeam din cimitir, bolborosind un descîntec din G. Dem. Teodorescu, un braț de... mărarul calului. Firește, nu deschidea nici o broască, nici un zăvor. Era un băiat cu un comportament destul de contradictoriu. Cînd plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cine n-ar fi avut? Cum să fi concurat cu G. Călinescu? Le-a fost mai simplu să-l interzică. La cursuri, îi ridiculiza pe proletculți. Dar cartușele trase-n el, din aprilie pînă-n iunie '48, în "Contemporanul", l-au înfricoșat. Titlu de spaimă: Confuzia valorilor în critica noastră literară. Cui nu-i era frică de Vitner? Călinescu suferea dentistul Vitner i-a pus diagnosticul de boli contagioase: "doctrină antirațională", "rămășițe idealiste", "teoretician al formelor în descompunere ale artei burgheze". Vitner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-mi fi spus: nu e din cauza ta. Dimpotrivă: "Ce marmoră neagră, funerară am în brațe!" Asta auzeam în camera cu tavan jos, împodobită cu o lustră de care mă loveam mereu cu capul. Neputința lui de-a mă iubi. Eram înfricoșați amîndoi, cu mîinile umede, gata s-o luăm la goană. Aluneca peste trupul meu, pe deasupra mea, ca rîul fugind peste pietre, deși mi-aș fi spart carnea pentru el. "Ei, sexu-i altfel în filme, comenta Iordan, după eșecul îmbrățișării. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
teamă să n-o rănesc pe fată. Și colții mei deveneau tot mai lacomi și mai avizi de sângele cald ce curgea prin văile lunii, dar la vederea fetei setea mi se potolea pe dată. Oamenii au fost tot mai înfricoșați de apariția pregnantă a lunii noapte de noapte și de nemicșorarea ei. Nimeni nu mai dormea, tulburat fiind de radiația și strălucirea puternică a lunii. După câteva zile, mi-am luat inima în dinți și am cerut-o de nevastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
schimba viața lui, dacă ar admite-o. Evident că acest mod de a fi nu mă poate împiedica să fac absolut nimic din ce mi-aș dori. Cu alte cuvinte, sunt perfect liberă în blocajul meu afectiv cu Maurizio. Mă înfricoșez la gândul că această legătură atât de stabilă și reconfortantă s-ar putea termina vreodată în mod stupid, dintr-un gest nesăbuit de-al meu prin care i-aș putea cere lui Maurizio admiterea sau recunoașterea ei. Eu cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
străbunicul să-și facă apariția. Cred că mă trezeam pentru că mă ardea podul palmei, mă ardea cu flacăra dragostei. Și dragostea asta, cu toate că nu mi-era adresată mie, îmi devenise insuportabilă, cu sânii bălăbănindu-se pe deasupra dealurilor, mă ardea și înfricoșa, mă epuiza gândul la așteptarea preț de un anotimp ce o îndura străbunicul. Ultima dată când am visat-o pe Lucreția purta o rochie verde de mireasă, de ce de mireasă îmbrăcată în verde? Nu știu să vă spun, poate doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de gnom; ochii încep să-i capete strălucire în întuneric, ca și cum ar fi stat ascunși până acum sub găvanele unui dovleac de Halloween. Gnomul mă privește ca și cum ar vrea să mă întrebe ceva, dar îi e teamă să nu mă înfricoșeze și mai tare. În ce mă privește, frica mi-e paralizată de dorința de a ști cine este și ce vrea să-mi spună. În condiția mea, orice ți se pare un semn, orice fapt nu poate fi întâmplător, trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ritmic volumul, dimensiunea clară a tot ceea ce era pe pământ pulbere. Dacă n-ar fi fost bocancii prea grei, dacă n-ar fi fost Gustav care să mă-nțeleagă din priviri atunci când ieșeam pe ușa clasei încet, în râsul tuturor, înfricoșat de imensitatea științelor matematice, de adâncimea științelor fizice, astronomiei, biologiei, istoriei și a toată cunoașterea pe care profesorii o posedau, atât despre materiile lor reci cât și despre neștiința caldă din capetele noastre pleșuve, bune pentru biliardul dracilor în Iad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că de aceea era atras ca de un mirific magnet de către știucile, crapii, mrenele și mai rar, de marii somni mustăcioși. Alergând pe iarba nepăscută, se rotea În jurul monștrilor alunecoși și adeseori, În culmea curajului, Îi atingea cu un degețel Înfricoșat pe coadă. Se Întâmpla ca În acel moment, peștele să-și miște coada cu violență, aruncându-i mânuța cât-colo. Atunci Va, de frică, surpriză și plăcere, resimțite simultan, scotea ciudate sunete nearticulate care aveau ca efect imediat intervenția dură a
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de căpșunele cu care, sorbindu-l din ochi, Îl „alimenta” Victor. Au intrat prin Poiana-rusului, pe sub poala pădurii care primindu-i sub aripele-i bogate, i-a salutat, Învăluindu-i În răcoarea vaporoasă a umbrei dese. Mereu mirat dar și puțin Înfricoșat de verde, nalt și Întuneric, copilul a cerut să fie coborât de pe căluț. Victor se comformă. L-a luat de mână, arătându-i și prezentându-i cu lux de amănunte toate minunile pădurii după care el tânjise atâți ani. Conștient
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sclipind de bucurie și de teamă, spre marea indignare a lui Victor care realiza pericolul de a fi „raportați la Securitate”, continuă aproape răcnind: Gata! Oameni buni, de-acu’ să vinamericanii!! Calmat de Victor și de bunica Ileana (care se Înfricoșa la gândul că toți bărbații din casă vor fi „ridicați” noaptea, așa cum au fost ridicați nenea Ion Spătaru și cei din neamul Botez), Ghiorghi a dascălu’ Își aminti și spuse: Hasmațuchi, pentru vesti bune am să-ți fac o sanie
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
aruncat peste el și o stare de vis frumos Îi acaparase toată ființa, un vis din care nu ar mai fi vrut să se trezească și, când s-a trezit de-a binelea, a realizat dimensiunea Întâmplării și s-a Înfricoșat, s-a rușinat și chiar a simțit cum popa vine cu un foarfece enorm ca să-i taie limba, așa ca pe un cordon mai lat. A vrut să spună ceva răstit și să se scoale pentru explicații, dar o mână
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]