1,738 matches
-
care Duquesne nu ezită a le descrie. A doua trăsătură e că, înainte de orice, Diavolul înseamnă inteligență fără suflet, adică perspicacitate infailibilă fără putință de a-și compătimi apropiații. Pe Diavol nu-l poți dovedi în polemici ingenioase sau în înfruntări de argumente. E mereu mai bine pregătit și mereu mai inspirat, ba chiar stă în firea lucrurilor ca Diavolul să aibă studii de teologie. Indiferent că vorbește despre sursa răului sau despre consecinețele căderii în păcat, Diavolul este utrumque paratus
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]
-
avem același „sânge”? Numai pentru că grupuri bine organizate de „profesioniști” au confiscat însemnele naționale? Dimpotrivă, cu cât îi știi mai bine, și antrenorii și mulți dintre jucătorii „reprezentativi” sunt mai detestabili. Vrând-nevrând, nu m-am putut sustrage câtorva secvențe din înfruntările World Cup Brazil - nu prea multe, dar suficiente pentru a-mi face o imagine cât de cât coerentă. Ceea ce am văzut nu mi-a plăcut deloc. Pe de o parte, ambiția disproporționată a unor echipe mici, pentru care momentul „afirmării
Cu mult regret, despre Brasil 2014 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2448_a_3773]
-
că fotojurnalismul este o meserie foarte frumoasă, trebuie să fii pasionat pentru a face acest lucru", spune Ionuț Baroian, un absolvent al clasei a XII-a. BACALAUREAT 2014. BAC 2014. "La subiectul doi aveam de făcut un text argumentativ despre înfruntarea cu stoicism a necazurilor și mi s-a părut foarte interesant pentru că fiecare persoană trebuie să știe să înfrunte cu stoicism necazurile", declară Adelina Șerbănoiu, o altă elevă, scrie Știri de Buzău.
BACALAUREAT 2014. Elevii, întrebați despre necazurile vieții la proba orală la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24229_a_25554]
-
De ești elev, nu afli niciodată notele colegilor tăi. La birou, nu știi niciodată cum este apreciat sau retribuit cel de lîngă tine. Ca niște umbre fără consistentă reală, indivizii solitari trec unul pe lîngă altul fără să se atingă. Înfruntarea, competiția, "clash"-ul se desfasoara între colective și colectivități umane instituționalizate). Nu puțini sînt autorii occidentali care afirma că individualismul tradițional nu-și mai găsește locul în lumea contemporană. Mă limitez în a cîtă un pasaj edificator dintr-un studiu
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
cu ajutorul căreia jefuiau și maltratau, introduseseră haosul în viața publică. Antonescu era furios că i se subminează autoritatea, chemînd mereu, zadarnic, la ordine. Legionarii o tot țineau în solemnități și parastase, urmărindu-și, pe ascuns, scopurile. Un teribil obiect de înfruntare necontenită cu Antonescu îl constituia dorința legionarilor de a-i pedepsi pe cei vinovați de ceea ce numeau anii prigoanei. Voiau pur și simplu să-i lichideze pe acei foști demnitari vinovați de uciderea legionarilor în perioada regimului carlist. Antonescu cerea
Reconstituirea unui asasinat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16684_a_18009]
-
unele portrete ale unor personaje minore sînt la locul lor bine creionate. Negreșit însă că jurnalul lui Argetoianu e o contribuție de prim ordin la cunoașterea, și din perspectiva sa profund subiectivă, a epocii cu toate ale ei alcătuiri și înfruntări politice de interese. Cum spuneam, Argetoianu, deși avea o minusculă grupare politică a sa, conta exclusiv pe promisiunea suveranului care intenționa să formeze un guvern de personalități din afara partidelor și împotriva lor, un guvern de autoritate personală al regelui, în
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
legate de felul în care funcționează creierul. Pentru cei care nu ar avea oricum răbdarea sau curiozitatea să citească cărți precum cea a lui Putnam, un lucru merită subliniat: trăim, intelectualmente vorbind, într-o atmosferă de nesiguranță conceptuală și de înfruntări cumva oarbe din această pricină. Acesta este contextul care a dus, între altele, și la apariția cărții lui Putnam. Nesiguranța, în sine, nu e nici rea, nici neapărat stigmatul epocii noastre. Specific epocii noastre este răspunsul pe care un domeniu
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
lume stăpînită de eu, o parte mică, limitată de propria ei spaimă de a cunoaște o realitate neprimitoare. Eul preferă "fictivul", o înfățișare a gîndirii care pare a ordona totul, chiar imposibilul. Fictivizarea este o formă de gîndire care evită înfruntarea cu lumea. Ea concepe totul ca "posibil", în afara timpului. Ea oferă o misterioasă posibilitate de a coexista cu realitatea nemijlocită a lumii, se dilată și o cuprinde dinăuntru. Creează un prea plin de sentiment și imagini, o altă lume, înlocuiește
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
Mircea Anghelescu Într-un mod curios, dacă ne gîndim bine, principala înfruntare între direcțiile critice din perioada interbelică - cele din care se nutrește încă, mărturisit și nemărturisit, critica noastră de astăzi, cel puțin aceea a generației mele - se trage în linie directă din confruntarea marilor curente europene de la sfîrșitul secolului al XIX
Procesul Caracostea by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16882_a_18207]
-
disperată de regăsire a logicii unei existențe zguduite de absurdul unui război. Iar războiul acesta este, hélas!, primul conflict militar postmodern dintr-o istorie ce se apropie de sfârșit. Pentru un literat, a scrie despre politica internațională, strategii diplomatice și înfruntări armate nu este în nici un caz cea mai comună dintre opțiuni; asemenea subiecte sunt în general apanajul istoricilor și cel mult al analiștilor politici. Și cu toate acestea jurnalul lui Aurel Sasu nu are de suferit prin inadecvare (cu excepția, poate
Jurnal din anii postmoderni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16926_a_18251]
-
dedicată întrecerii sportive pe care o concepe doar în termenii tradiționali ai unei confruntări nobile, cu reguli stricte și regim sever, în condițiile austere ale spiritului de echipă suveran. Meciurile propriu-zise sînt înfățișate într-un savant ecleraj ce diferențiază aceste înfruntări "ritualizate" după starea umorală și nu doar după timpul și locul desfășurării. Vigoarea și pasionalitatea sînt induse într-un mod elevat ce te transformă ad-hoc în...microbist. Chit că realizezi totuși că ceea ce te încîntă e de fapt jocul secund
Lecția de morală by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16953_a_18278]
-
decît reluarea unei tradiții de povești foarte vechi. Înghițirea, îngurgitarea, devorarea sînt fantasme care reactivează o teamă originară în relație cu celălalt: pierderea identității, pierderea de sine și sfîșierea trupului. Astfel, spațiul refugiului este spațiul de regresiune, regresiune necesară permițînd înfruntarea dimensiunii de itinerariu a călătoriei. Nu voi intra în complexele variațiuni și rescrieri ale poveștilor. Evidentă este prezența temei și interpelarea pe care amintirea poveștii o provoacă. Nici o îndoială că, pentru a relua cuvintele lui Bellemin-Noël din Povestea și fantasmele
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
și încă mă mai preocupă), nedreptățind, astfel, pe celelalte, cu deosebire cele, importante, despre Eliade și Cioran. Dar înaintea lor întîlnim un studiu dens despre romanul interbelic și problema canonului. Autorul se referă la cele două canoane știute: cel al înfruntării dintre modernism și tradiționalism și cel propus de dl Nicolae Manolescu în Arca lui Noe (1980-1983), cărora le aduce observații și reproșuri, cînd nu le chiar contestă. Cel dintîi canon, n-are dreptate autorul, reflectă o stare de fapt în
Un naratolog devenit sociolog by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17021_a_18346]
-
cu Tratat de descompunere. Opera sa în românește o abhoră (în 1990), reeditînd Schimbarea la față, elimină întreg capitolul patru, în celelalte operînd modificări pînă la desfigurarea cărții) și, totuși, rămîne ca un document esențial, cum spuneam, pentru reconstituirea tabloului înfruntărilor ideologice din anii treizeci, cu deosebire al segmentului ideologiei politice a extremei drepte. De aceea, tocmai, e binevenită învățata carte a d-nei Marta Petreu, care va rămîne, de acum încolo, un moment important în bibliografia temei. Marta Petreu, Un trecut
Opera românească a lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17055_a_18380]
-
sa, acest fragment de proză: A fi conectat... care, în istoria literaturii noastre, peste zeci și zeci de ani, se va alătura în mod firesc celeilalte Tentative, a Sărmanului Dionis... Ce viață și ce vervă ideatică și lexicală în bezmetica înfruntare gherieră a neprețuitelor pagini ce urmează și pe care le citim cu zîmbetul senin provocat de adierea Geniului: "Azi 31 martie 1933, am stat de gardă, eu soldat Nicolae al lui Cristea din Olari județul Prahova. Și a trecut o
Evocarea prozatorului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17045_a_18370]
-
comportamentale asezonată cu umor și un ingredient nu tocmai nou: adresarea directă. Ecranizînd Caracter (Olanda, 1996) de F. Bordewijk, Mike van Diem a construit printr-un montaj simfonic un terifiant univers în manieră pencilensiană în care se consumă à rebours înfruntarea dintre un nemilos portărel, vestit pentru cruzimea față de săraci, și fiul său nelegitim, hărțuit anume pentru a-i căli voința și a-l insensibiliza asemeni lui. O artificialitate discret-ostentativă afișează Eva Borusovícová în Albastrul cerului (Slovacia, 1997) - mai exact Raiul
Doamne, nouă redă-ne... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17078_a_18403]
-
lîngă revista Sociologia Românească, Gusti a inițiat redactarea monumentalei Enciclopedia României, din care au apărut patru volume. Dar regele urmărea, totodată, prin legea Serviciului Social din 1938, să administreze o lovitură legionarilor. De fapt, regele a ieșit înfrînt din această înfruntare. Pentru că echipele regale au fost invadate de legionari. Iar, în cadrul Școlii monografice, s-au produs dizidențe legionare. Mai întîi cea a lui Traian Herseni, iar din 1937 grupul (Ion Ionică, D. Amzăr, Samarineanu) care au fundat revista legionară Rînduiala. Iar
Școala sociologică de la București by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15800_a_17125]
-
nume ce apare des în relatarea călătoriei lui Jacques Le Rider în România și la Cernăuți; e perioada boicotului internațional la adresa unei Austrii unde F.P.Ö. participa la guvernare, și ziarele din care își ia informațiile germanistul francez sunt scena înfruntărilor de opinii între cei care condamnă alianța cancelarului Schüssel și cei care acuză Uniunea Europeană, neînțelegătoare și nedreaptă față de Viena. Pentru cei care cunosc participarea profesorului la Bookarest 2000, notațiile din jurnal completează interviurile pe care le-a dat la Târgul
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
tocmai într-un asemnea spațiu, după cum trag nădejde ca pe străzile Atașamentului, Abnegației, Imboldului, Preocupării, Duioșiei sau Inocenței să nu se întîmple nimic reprobabil. Sînt totuși pregătită și pentru deziluzii: har Domnului, orașul are și strada Existenței, ceea ce presupune viață, înfruntări, drame, cu totul altceva decît strada Vidului, de pildă. Îmi devine limpede că Bucureștii - în care locuiesc de multă vreme - mai au sufieciente mistere și atracții. În plus, descopăr că e și un oraș cu mare respect față de cultură: altminteri
Actualitatea by Tita Chiper () [Corola-journal/Journalistic/15631_a_16956]
-
Sartre, a refuzat în mod constant să părăsească terenul moralității în favoarea ,,logicii" rupte de realități, introducînd, dimpotrivă, o dimensiune profund umană în marile dezbateri ale timpului nostru. Dezbateri care nu s-au încheiat încă, după cum nu s-a încheiat nici înfruntarea între logica, abstractă și rece în conducerea treburilor lumii. Cristalizată în ideea că scopul scuză mijloacele și morala opusă ei, cu prelungirile lor în atitudinea oamenilor politici din zilele noastre și a opiniei publice pe care aceștia o reprezintă. Oare
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
lui Alexei nevolnicul. O nouă călătorie în Europa, însoțit de Caterina, nu-i mai aduse satisfacțiile de altădată. Dar îl întîlni, acolo, pe un Golitz, cancelarul Suediei, cu care a imaginat, împreună, o alianță împotriva Angliei. Apoi a urmat năpraznica înfruntare dintre țar și țarevici. Înfruntare nu e bine spus. Mai potrivită ar fi zdrobirea acestuia din urmă. Era de mult știut că țarul și țareviciul, două firi diametral opuse, nu se înțelegeau și nu se agreau defel. Iar mama țareviciului
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
călătorie în Europa, însoțit de Caterina, nu-i mai aduse satisfacțiile de altădată. Dar îl întîlni, acolo, pe un Golitz, cancelarul Suediei, cu care a imaginat, împreună, o alianță împotriva Angliei. Apoi a urmat năpraznica înfruntare dintre țar și țarevici. Înfruntare nu e bine spus. Mai potrivită ar fi zdrobirea acestuia din urmă. Era de mult știut că țarul și țareviciul, două firi diametral opuse, nu se înțelegeau și nu se agreau defel. Iar mama țareviciului, Eudoxia, soția repudiată a lui
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
agreau defel. Iar mama țareviciului, Eudoxia, soția repudiată a lui Petru, era sihăstrită într-o mînăstire. Țarul i-a trimis fiului o scrisoare adînc mustrătoare, din care nu lipsea nici acuzația că nu se pricepea la nimic. Această scrisoare vestea înfruntarea finală de mai tîrziu. Țareviciul era, practic, dușmanul feroce al tatălui său. Tatăl voia, totuși, să-l recupereze, chemîndu-l în tabăra de la Copenhaga. Țareviciul se porni. Dar se opri indignat în ura lui împotriva țarului. Nu ajunsese dincolo de Viena. Țarul
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
est-europene ale acestei estetici nu provoacă entuziasmul cercetătorilor occidentali. Cartea lui Michel Autouturier nu se oprește prea mult asupra problemelor de natură propriu-zis literară/ muzicală/ coregrafică/ plastică ale acestei forme ideologice de creație, preferînd să-i analizeze evoluția - caracterizată de înfruntarea permanentă între centrul politic, ce promovează ortodoxismul estetic, și periferia artistică în permanentă propensiune către erezie. De aceea probabil cele mai interesante capitole sînt primele două, Pentru o artă "de stînga" și Pentru o artă a proletariatului, care tratează momentele
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
triumfa asupra celui ce nu poate fi învins pare a fi o nebunie, de sfruntată sfidare, când nu semnul unei voințe de fier, cu toată nădejdea pusă în Providență, dar și cu stăpânirea științei de a se autoapăra. Pe modelul înfruntării dintre David și Goliat, al conflictului cu forța gregară, operând în disprețul spiritului, dar cu recurs la erzațurile acestuia. A te afla într-o situație fără ieșire este, tot astfel, străvechea temă a povestitorului contând pe crescânda emoție pe care
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]