929 matches
-
Dar ... ajungem noi pe Tărâmul Făgăduinței și pe toți care au alte opinii decât cele ale lui Marx, Engels, Lenin și Stalin, inclusiv ale lui Fidel Castro le aplicăm corecțiile celor patru pereți cu ... fereastra spre cerul încătușat cu grati.( Îngândurat). Să nu credeți că sunt credincios. Să mă ferească ... Michiduță cel cu ... coadă de acest lucru. Eu sunt ateu. Cred în materialismul dialectic și în evoluția speciilor a lui Darwin. Biblia mea este Capitalul lui Marx. Iar Noul Testament îmi este
O STAFIE TULBURĂ SPERANŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_stafie_tulbura_speranta.html [Corola-blog/BlogPost/351370_a_352699]
-
actual, când totul e de vânzare); „Nu te grăbi”, ș.a. Cu regretul viselor spulberate și a tinereții trecute prea repede, poetul spune, privind îndărăt: „Răscolesc prin amintiri ani grei ai tinereții, / Cu nostalgice trăiri învârtesc la roata vieții / Mă opresc îngândurat când dau de zile ferice, / Azi cu părul grizonat mă amuz ca un novice. Au fost vremi când îmi doream să cutreier Lumea Nouă, / Visele le-am îngropat când s-a frânt pământu-n două, / Coborând din ireal să cunosc realitatea
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
acelei rătăciri sunt în întreaga creație a sa: pribegind, hoinărind, bâjbâind, călătorind în vremuri de restriște, galopând, bătând câmpii și câmpiile și munții, strigând în pustiu, bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în mișcare, traversează continentele și oceanele, e când aici, când acolo. Despre „Dragostea olteanului” scrie poetul în limbaj popular, cu refrene și strigături, care pot fi puse pe muzică: „Dragostea nu-i poezie
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
au luat la revedere, Sofica a avertizat-o: - Mâine trimit eu pe Augustin, să vorbească cu el, că văd că la voi ceva scârțâie. - Lăsa-ți, că nu e nimic grav. Se rezolvă repede. Și... fără replică, Sofica a plecat îngândurată. Pe drum vorbea singură: „Fi-r-ar tu al dracu- lui de copil, dacă ne faci numai necazuri! Ce-i lipsește, fraților? Are de toate. Femeie bună are, are fetița aia ca o prințesă, are... Ce-o mai fi vrând? Trimit pe
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1417632503.html [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
voce... Laura! Doamne, Doamne! Ce o fi în capul meu?... Mai bine să mă spăl și să beau o cafea. Poate că-mi revin mai repede”, se gândi Laura și ieși din cameră cu pași mici, aproape pe vârful picioarelor, îngândurată. Împinse cu mare grijă ușa dormitorului de alături și deschise ochii mari să admire priveliștea din fața ei. Pe pat, în curmeziș, cu brațele și picioarele desfăcute larg, de parcă se așezase pe nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431016914.html [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
până aici parcă absent la ciorovăiala femeilor. Rămăsese un singur bărbat în casă... - Da, dar e încă mică de tot... E leit maică-sa...Mi-a spus să mai vin și la vară. Seara, Oltea a văzut-o pe Ancuța, îngândurată: - Te mai doare? - Din ce în ce mai puțin. - Așa te vreau. Ajunge cât ați suferit, și tu și Alexa. Viața merge înainte. - Mamă, vreau să-mi iau un apartament. - De ce, la noi nu este loc? - Știi că am niște bani adunați, mai iau
MESTECÂND ÎN CRATIŢĂ. FRAGMENT de NINA GONŢA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/nina_gonta_1456177699.html [Corola-blog/BlogPost/340288_a_341617]
-
suie în văzduh și-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la ele să simt al primenirii primăvăratec duh. E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodată și, sus, pădurea verde mă cheamă către ea, foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată, când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea. În asfințit, când ziua se duce la culcare, văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur, e primăvară iarăși pe-a vieților cărare și totu-n jur renaște mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de cireș se suie în văzduhși-mbălsămând cuprinsul mă cheamă sus la elesă simt al primenirii primăvăratec duh.E-atâta de lumină, cum n-a mai fost vreodatăși, sus, pădurea verde mă cheamă către ea,foșnește-n cetini bradul cu fruntea-ngândurată,când mierle-i cântă-n triluri iubirea pentr-o stea.În asfințit, când ziua se duce la culcare,văd nori tiviți cu aur ca valuri pe azur,e primăvară iarăși pe-a vieților cărareși totu-n jur renaște mai gingaș
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
cu primul tramvai. Nicio vorbă timp de trei stații și nici până în casă. Costică făcu puțină ordine în bucătărie și așeză toate cele la rostul lor, în timp ce conul Costache trăgea încrîncenat din țigară. Băură o bere în tăcere, privindu-se îngândurați, de parcă nu se mai văzuseră de mulți ani de zile. Într-un târziu, Costache își limpezi privirea pe fruntea lui Costică și întrebă, așa, ca într-o doară: - Ce nu este pe înțelesul tău, amice? Ce nu-ți place? - Nu
URA ȘI MÂNIA DISTRUG ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1486161965.html [Corola-blog/BlogPost/367065_a_368394]
-
Ce am avea totuși de pierdut afirmând sau negând ceva care are o anumită importanță printre cei mulți? întrebă Serah. Pentru că suntem ceea ce suntem, iubite rabin, și vom rămâne pe mai departe ceea ce suntem. Gamaliel îl privi ușor mirat și îngândurat în același timp. Cele spuse de către Serah erau idei care păreau a fi combătute foarte ușor. Un neavizat asta ar fi făcut. Dar rabinul înțelegea sensul întrebării puse de fostul său elev. -Mda! Într-adevăr..., oare ce am avea de
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
în glas. Deși personal eu aș fi vrut din tot sufletul ca Iisus din Nazaret să fie Mesia cel mult așteptat de noi toți. -Și dacă este?! V-ați întrebat acest lucru? Gamaliel își cuprinse barba în mână și rămase îngândurat. -Dacă a fost sau mai bine zis dacă este Mesia, desigur că nu putem face nimic împotriva lui căci nimeni nu se poate opune voinței lui Dumnezeu. Dar dacă acesta nu a fost fiul lui Dumnezeu atunci înseamnă că totul
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1427174515.html [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
impun un punct de vedere „caustic-criticastru” ! Comentîndu-l pe fostul meu vecin din Cîmpina, pe care l-am pomenit în romanul „Parfumul păpușilor de porțelan”, pentru că venea din cînd în cînd pe la mine și fuman amîndoi așezați pe prispa casei , privind îngîndurați eternitatea risipită în norii duioși de fum, Constantin Trandafir, scriitor el însuși, nu se poate desprinde de poezia gîndirii și subliniază, deschizînd alte drumuri, mai metaforice: „...dar cu anticipări ale esteticii urîtului și ale grotescului în literatură...” De ce mi-a
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Poezia_criticii_ioan_lila_1346051545.html [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
din ceruri, cum florile răsar, Și cum albina zboară, culegând nectar. Tu ești pentru mine, astrul pământean, Iar eu pentru tine, steaua de la geam. Voi însoți cu dragoste divină Visurile tale din nopți cu lună plină, Iar dimineața, trezindu-te îngândurat, Vei crede că și visul tău a fost adevărat”. Ciudat, dar cu această poezie legăturile noastre s-au rupt... Nu am mai primit de-atunci nicio veste de la ea. Nici un răspuns la poezie, nici altceva... Au trecut douăzeci de ani
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400867577.html [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
gulerul de blană la gât și scutură fulgii de zăpadă de pe paltonul calduros.Ajunsa în fața poliției,isi scutură ghetele și intră pe un culuar lung,de unde o femeie o îndruma spre o altă clădire la câteva case de acolo.Iesi îngândurata și intră în grădina clădiri indicată,vopsita cu un cenușiu iernatic.Batu la o ușă mare din lemn și un domn care părea să înghețe îi deschise.O conduse pe un hol și Karon văzu de o parte și de
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1494159886.html [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > ÎNTREBĂRI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1675 din 02 august 2015 Toate Articolele Autorului Întrebări Adeseori m-am întrebat: Al cui spirit am împrumutat pe drumul vieții ce-l străbat cu sufletul îngândurat? Am fost menită-n viața mea, să scriu ce am trăit cândva? Aș vrea să-ntreb nemurirea: Sunt eu sau amintirea sa? Pe unde-am mers ori cum trăiesc în acest destin pământesc, simt că vine din astral ceresc și
ÎNTREBĂRI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1438493432.html [Corola-blog/BlogPost/372113_a_373442]
-
apoi aș vrea, cu mâna tremurândă Să-ți mângâi părul răvășit de vise Pășind ușor în lumea de poveste Născută din speranțele promise... Frumoasă doamnă, de-aș avea curajul Să pun ca o pecete un sărut Pe fruntea ce cândva, îngândurată M-a fermecat și totuși m-a durut Poate atunci ai înțelege doamnă Sublimul cânt al inimii din piept... Ai înțelege că un dor nebun Mă face să te-ador...să te aștept... Referință Bibliografică: Frumoasă doamnă... / Maria Luca : Confluențe
FRUMOASĂ DOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_luca_1491729663.html [Corola-blog/BlogPost/374024_a_375353]
-
și rece, Turlele-i ascuțite împung ceață lăptoasa, Făcându-l ireal de frumos Și totuși înghețat și străin. Două lumi, timpuri, limbi diferite, Față în fața întâmplător, El, afară, în noapte și frig, dar liber, Eu, înăuntru, în camera mea, prizoniera îngândurata a propriei mele vieți. Ceea ce ne unește Este privirea sticloasa și rece Ce-ascunde un foc mocnit, Amândouă trăim povești zbuciumate, Mirese semețe, Cautandu-si drumul prin timp, iubire, destin. Referință Bibliografica: Bastionul dragostei / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
BASTIONUL DRAGOSTEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1451504740.html [Corola-blog/BlogPost/372565_a_373894]
-
putut dormi. Lacrimile-i curgeau în neștire pe perna ce mirosea a mucegai și cu greu se abținea să nu țipe, să nu urle, să nu lovească. Teama de acest bărbat și de pornirile lui sadice o paralizau... * Silvia spăla îngândurată vasele la bucătărie. Știind că Iuliana sosește acasă între șapte și opt seara, aproape în același timp cu tatăl ei, pregătise cina din timp și masa era deja aranjată când soțul a intrat în casă. Tudor, ca de obicei, plin
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434062026.html [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
liniștit după răspunsul primit de la soțul ei, iubitor de copii și el. Peste un timp a rămas gravidă și se ducea la doctorul ei din cadrul policlinicii. -Ai burtă prea mare pentru luna a patra, poate ai gemeni, îi spunea doctorul îngândurat. Noi nu avem ecograf, dar te voi trimite la Cluj să te examineze mai bine. Noi te putem asculta cu pâlnia, dar dacă cei doi sunt suprapuși, nu se vor auzi bătăile inimii la amândoi. Zbura automobilul lor spre Cluj
GEMENII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Gemenii.html [Corola-blog/BlogPost/357049_a_358378]
-
a lui împărăție, Nu-i prea place deranjat să fie! El, pașnic, furios, curajos, umil, Trăiește-n a lui lume, în al său stil. Grandios printre izvoare, sau desiș, Cu mii de păsărele, de prin frunziș, Cu ale lui probleme, îngândurat, Deranjat să fie, s-a cam săturat! Referință Bibliografică: Ursul / Deogratia Artangel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1877, Anul VI, 20 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Deogratia Artangel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
URSUL de DEOGRATIA ARTANGEL în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 by http://confluente.ro/deogratia_artangel_1455975036.html [Corola-blog/BlogPost/380235_a_381564]
-
călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Aduna cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi, băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. A început să se lumineze de ziuă. Peste puțin timp, soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului, iar razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlneau în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
cu smerenie o prind Ea mă-nvăluie tainic, mă poartă ca-n mister Blând, în spirală, de lumesc mă desprind. Mă însoțesc: simfonia florilor, line adieri Lumina, dinspre sudul cald și parfumat Știute izbăvitoare nevăzutelor poveri Adio zile scurte, zic timpului îngândurat! Mi-e inima doar dor și vrerea o dorință Să-nlătur din juru-mi tot ce-i trecător Rămână eternă iubirea și-o veșnică credință Că valul ei asupra vieții fi-va triumfător! E iarăși primăvară, e însăși bucuria vieții Însetată
MISTERUL PRIMĂVERII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1425739363.html [Corola-blog/BlogPost/350057_a_351386]
-
spus necazurile care au dat peste tribul sau. Vraciul l-a ascultat cu mare atenție și apoi i-a șoptit la ureche câteva cuvinte magice, după care s-a cufundat din nou singurătatea să. După despărțirea de Boorthana, Booboonga deveni îngândurat și trist. Pe obraz i-se prelingeau lacrimi fierbinți. La întoarcerea spre casă, liniștea deșertului era întreruptă de niște cuvinte fără înțeles pe care acesta le murmura pe tot parcursul drumului: „Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu, Ba-Ba-Bu ... Murmura și repeta tot timpul cuvintele
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
Publicat în: Ediția nr. 1692 din 19 august 2015 Toate Articolele Autorului când noaptea cade peste munții-n flăcări și lupii-ncep să urle a pustiu un șoim apare pe sub norii negri nepăsător și ferm și cenușiu - plutește peste pinii-ngândurați visând la prada ce-l așteaptă-n vale; cutează să se creadă împărat, c-o lume-ntreagă are la picioare... în adierea vântului de seară îi trec discret prin minte întâmplări așa de vechi ca munții-n care zboară - așa
POVESTE CU ȘOIM de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/carina_anca_ienasel_1439987640.html [Corola-blog/BlogPost/373528_a_374857]
-
pământul tot de sub picioare, Să înflorească ghiocei pe unde treci Și busuiocul să se plece înspre tine Să-ți mângâie apusurile reci. Ți-aș da căușul palmei să bei apă Să stingă setea de tăceri și dor, Iar frunții tale îngândurate, I-aș șterge toate cutele ușor. Ți-aș da răspuns, la orișice întrebare Iar caii i-aș opri din tropăit, În fiecare zi ți-aș da scrisoare Să știi că visul meu s-a împlinit! Foto Mircea Bezergheanu Camelia Cristea
ŢI-AŞ DA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1411190939.html [Corola-blog/BlogPost/377746_a_379075]