266 matches
-
domeniul artei dramatice”. Încercările generale de întocmire a biografiilor exacte cu fir cronologic ale operelor eminenților oameni de valoare, fără atenție și documentare riguroasă își fac un titlu de metodă nescutită de erori ori omisiuni mai mult sau mai puțin îngăduite. În ce îl privește pe maestrul Victor Rebenciuc ar fi contrar opiniilor sale un astfel de demers în care se riscă nu numai divulgarea neputinței, dar și extinderea în ireal, simplificarea ori exagerarea faptelor de viață, cuget și artă ale
VICTOR REBENCIUC. EXCLUSIVĂ OMENIE DEFINITĂ ÎN ADEVĂR, DREPTATE ŞI VALOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379797_a_381126]
-
al meu se-nvalmașește-n tine... Te-aștept, iubit năvalnic, ca flacăra ce arde Și mistuie-n jăratec basme de-odinioară. Te-aștept, cum mai așteaptă secunda care cade Pe franjurii luminii, cernute-n primăvară... Mai pot s-aștept, la brațul tău, îngăduita clipă Ce picură pe trupuri cu simfonii nocturne. Când geana unei zile clipește pe-a zorilor aripă Privim cum se preschimbă-n cântec, solfegii taciturne. Aștept! Și așteptarea dulce pe brațe o adun Să o răsfir, răscolitor, pe-o margine
TE-AȘTEPT... de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2143 din 12 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375766_a_377095]
-
puterea absolută nu pot face popoarele. Cu toată predilecțiunea ce o am pentru armată, n-aș voi să zic că numai în tabăra ei e Austria. Să traducem tabăra aceasta în înțelesul în care am vorbit, renunțați la planurile mari, îngăduiți limba statului cu toate consecințele ei stricte și sânt convins că nu va trece mult timp și vom zice: Nu Austria Superioară sau Inferioară, nu Tirolul, Triesta, Dalmația și Boemia, Moravia, Silezia, Galiția și Bucovina sânt patria austriacului, ci Austria
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
inevitabil Cristoiu, flatat de compania tandemului invitat și gesticulînd și vorbindu-le prin același fermoar defect ... diplomaților de carieră, pînă la a-i plasa într-un număr de oră veselă. Urmărit, mde, cu zîmbetul subțire al... profesionistului față cu amatorul îngăduit politicos la aceeași masă. Aceeași masă... Aceeași lume... Una total diferită, dacă refacem numai și în fugă istoria românească modernă. Cea care a consemnat închegarea incredibilă a unui întins stat național dintr-o puzderie de forțe atît de centrifuge. Diferită
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
istoriografiei române și eforturile unor cercetători au menținut treaz interesul pentru curentele înnoitoare de peste granițe. Se constată un racord, cu deosebire în domeniul istoriei culturii, chiar în anii cei mai duri ai dictaturii. Apar interesante studii privitoare la interdisciplinaritate, prezentări îngăduite să critice, dar care respiră un netăgăduit stimul. Izbutesc să vadă lumina tiparului reușite sinteze (Diplomația, Din începuturile diplomației românești moderne, România în relațiile internaționale 1699-1939), micromonografii (Pagini din trecutul diplomației românești, Figuri de diplomați etc.), monografii consacrate raporturilor cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fi în lume. Desigur, este vorba aici de "ontologie", pentru că este rostită ființa; dar nu ființa ca atare, ci ființa omului; a rosti ființa omului înseamnă a deschide un orizont în care poate căpăta rost ființa însăși, apoi ființa îngăduită altor ființări: de aici faptul că această ontologie este "fundamentală". Numai ființa omului, odată rostită și adusă, astfel, în adevărul ei, îi îngăduie rostitorului său să se pună pe sine în "ordine", adică să-și deschidă o lume. Ontologia fundamentală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și altele care se petrec În interiorul nostru (când gândurile se dezvoltă În toată puterea lor). În această ultimă situație trăim, de exemplu, Împliniri a căror existență o dorim cu intensitate, cu toate că știm că acestea nu ne vor fi accesibile sau Îngăduite niciodată În realitate. Μ Filosoful Constantin Noica observa: „Toți oamenii au gânduri. Când un gând se Întoarce asupra gândului, devine idee”. Observația aceasta profundă ne ajută să Înțelegem, de exemplu, cum reflecția asupra consecințelor posibile ale unei intenții de-a
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În primul rând poetul, nu doar cel al versurilor de tinerețe risipite în presa vremii, ci cel matur, plecat din țară, care se hotărăște să-și strângă într-un volum creația lirică a anilor 1917-1923. „Realitatea e deocamdată singura poezie îngăduită”, nota el prin 1918. Poezia, mai cu seamă cea pe care o consideră, prin ocheanul întors al celor aproape șapte ani, ca meritând mai mult decât uitarea paginilor risipite prin reviste, impresionează printr-un descriptivism aparent fotografic, de reporter delicat
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
spun ce bătălie a fost, ce campanii s-au purtat pentru reintroducerea termenului realism, deoarece În războiul ideologic din anii ’50 nu era acceptat realismul critic. Nu era acceptat decât realismul socialist, și atunci sunt dezbateri Întregi, probabil montate, sigur Îngăduite (tolerate) de Putere, cu ceva ce În epocă trebuie să fi trecut drept eroism al criticilor literari din generații diferite ca să-l reintroducă În circulație și să dovedească că nu este vătămător. Odată cuvântul acceptat, nici fenomenul nu mai era
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sultanul Baiazid, potențial cuceritor al lumii, poartă după sine captivă fosta curte imperială. Evenimente consemnate în cronici și documente istorice îi folosesc lui S. ca punct de pornire pentru a reveni la preocupările sale privind captivitatea, limitele, marja de libertate îngăduită insului în „prestabilit”. Pe aceeași linie cu evadările spectaculoase, paradoxale, din celelalte piese, este tragerea în țeapă - în același timp și înălțare simbolică - a voievodului Țepeș, prizonier al timpului istoric vitreg. În 1988 scriitorul începe să publice în „Ramuri”, „Convorbiri
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
chiar case, vile, apartamente extinse, dintre cele naționalizate și, în genere, din care fuseseră izgoniți locatarii - de obicei, proprietarii deposedați). În primul rând, se limitase dreptul la spațiul de locuit, chiar în propriile case sau apartamente, iar spațiul „suplementar” celui îngăduit, acum „legal”, era acordat unor persoane care căpătau «repartiția» de la organele administrative. Ca să se poată înțelege mai bine de ce consider o asemenea lege „strâmbă”, precizez că nu era un moment de calamitate naturală sau de alt ordin (în care devine
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
umbră, / și neliniște “ (Iubirea). Erosul lasă să se întrevadă o trăire tulburătoare și în altă carte, Respir amurgul - Respiro il crepusculo (2002), unde este proiectat un microunivers obsesiv, revelatorii fiind tot poeziile de dragoste. În fine, în versurile din Singurătatea îngăduită - Solitude permise (2003) își face loc o tentativă de salvare, prin intermediul creației, dintr-o lume ce „poartă pecetea morții / și muzica uitării”: „Copleșită de regrete târzii, / Parez elegant lovitura, / Refugiindu-mă în fantezii artistice “ (În fantezii). SCRIERI: Poezii, București, 2000
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
Poezii, București, 2000; Amor & Psyche,ed. bilingvă, tr. Geo Vasile, București, 2000; Vânătoarea de umbre, București, 2001; Viața, un ecou, București, 2002; Respir amurgul-Respiro il crepuscolo, ed. bilingvă, tr. Adriana Lăzărescu și George Lăzărescu, pref. George Lăzărescu, București, 2002; Singurătatea îngăduită - Solitude permise, ed. bilingvă, tr. Adina Vasilescu și Vlad Alexandru Vasilescu, București, 2003. Repere bibliografice: Călin Stănculescu, „Poezii”, RMB, 2000, 14 iunie; Geo Vasile, „Amor &Psyche” sau Eliberarea sinelui, „Universul cărții”, 2000, 8-9; Mariana Ionescu, Trăire și tentație, „Universul cărții
PURDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289067_a_290396]
-
fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al lui Virgil Ierunca (Fenomenul Pitești) fusese o sinteză suplă și intelectuală, cu impact remarcabil. Alin Mureșan dorește să ofere cititorilor români (nu doar intelectualilor) cu totul altceva: o lecție de anatomie minuțioasă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bucătărie, la biserică și în căsnicie. Atât cât îi acordau cavalerii îmbrăcați în zale și poeții care cântau „eternul feminin”. Revenind la noi, e drept că femeile în România n-au avut până acum decât obligații; cu un singur drept îngăduit, dreptul la muncă, la munca socială. Organizația sub care trăim, de mult i-a deschis porțile fabricii la rând cu bărbații. ș...ț În afară de munca manuală, femeia și-a cucerit loc, ținut cu cinste, în învățământul de toate gradele, s-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
sate"1785. Această stare de fapt "nu poate interesa pe locuitori la administrarea comunei lor" ci "îi face nepăsători și străini de nevoile obștei locale"1786. Faptul că "în Dobrogea administrația s-a substituit, parte prin lege, parte prin practică îngăduită, în drepturile județului și ale comunelor, în cele mai mici amănunte de gospodărie"1787, era considerat motivul pentru care "e firesc lucru ca o sarcină așa de grea să covârșească puterile administrațiunei"1788. Acesta era, în opinia autorilor memoriului, motivul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în Edo, ba, dimpotrivă, păstrăm legătura cu credincioșii japonezi și zic că astfel stârnim fără rost mânia naifului și a shōgunului, iar acest lucru va duce până la urmă la răspândirea prigoanei creștine și în locurile unde astăzi propovăduirea este încă îngăduită. Misionarul își înfrână scârba care-l copleșise și îi înapoie scrisoarea lui Diego. O adunătură de proști înfumurați! Gâtul și obrajii misionarului se înroșeau ori de câte ori acesta se aprindea pentru câte ceva. Criticile Ordinului Sfântul Petru la adresa lor nu erau ceva nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
anul 1600, Papa Clement al VIII-lea a dat edictul apostolic Onerosa Pastoralis. Pentru mine a fost un semn al binecuvântării nemărginite a lui Dumnezeu. Prin acest edict apostolic, propovăduirea în Japonia, încredințată până atunci numai Ordinului Sfântul Petru, era îngăduită tuturor celorlalte ordine. Atunci, Ordinul nostru din Filipine i-a chemat din țara mamă pe toți cei care doreau să propovăduiască în Japonia și au început pregătirile pentru lecțiile de japoneză. Familia mea însă n-a fost de partea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
puțin instinctele fiarei sunt adormite. Caritatea purifică, iar un asemenea om, purificat, își poate exercita în voie toate libertățile; ele nu vor primejdui liniștea semenului său și nu vor păgubi colectivității. Libertatea precedată și nutrită de caritate, este climatul optim îngăduit desăvârșirii omului. Dar cât de departe este această libertate creștină în dragoste, de maxima rabelaisiană, "fais ce que tu vouldras!", care a obsedat atâția din visătorii doctrinari ai secolului XVIII!... Statul salazarian, stat creștin și totalitar, se întemeiază, înainte de toate
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să le ignor, deși de multe ori mi-au otrăvit zilele. M-a rănit, adeseori, lectura tâmpă, rea a cărților mele. Am suferit atunci pentru cărțile mele. Am suferit din acea neștiință a coborârii în text. Nu-mi fusese încă îngăduită intrarea în text. Nu mi se arătase încă drumul coborârii, cufundării, înaintării. Nu primisem Luminarea. Coborând, acum, toate acestea îmi sunt parcă străine. Pot sta, ca în astfel de clipe, în fața vitrinei, privindu-mi ultima carte. O carte între alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
născut alb (cred puțin în această mărturisire), că, dacă aș fi fost indian, aș fi avut alte șanse etc. Aceasta a nedumerit-o iarăși, și eu i-am pus marea întrebare: de ce nu putem fi noi căsătoriți? De ce nu e îngăduită unirea noastră? Ea m-a privit înmărmurind și a cercetat cu ochii în toate părțile, să vadă dacă nu m-a auzit cineva. A început a spune că așa e hotărât de soartă sau de Dumnezeu (eu o întrebasem dacă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
domn’ colonel. Lasă, lasă. Știu că îl iubeai pe domn’ colonel, da’ cel mai tare îl iubeai pe... Ia spune tu, ca să nu spun eu, că ai să pici jos când îi auzi. Măi Oticule. Tu mă fierbi pe foc îngăduit, da’ eu nu prea sunt bun de zeamă. Spune, că chiar m-ai făcut curios. Tu ai vrut-o. Să nu spui că nu. A venit - însoțit de încă doi cercetași... Cine crezi tu că putea să vină? Doar nu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
orașele supuse lor au prins imediat curaj și le-au luat întregul teritoriu pe care îl stăpâneau. Un asemenea mod de acțiune dovedește, prin urmare, slăbiciunea principelui. Într-un principat puternic, diviziunile interne de felul acesta nu vor fi niciodată îngăduite, deoarece, dacă ele sunt folosite în timp de pace întrucât cu ajutorul lor poți să-ți guvernezi mai ușor supușii după cum îți place atunci când vine un război, tactica respectivă se dovedește a fi înșelătoare. Fără îndoială că principii devin mari atunci când
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu mai fie mister, să strige Adei ca o sfidare: - Sunt ofticos! Vroia să distrugă acum pactul de disimulare, să zacă, în sfârșit, în voie. Dura însă mai departe minciuna, minciuna a toți trei; dar acum îi era cel puțin îngăduit să zacă în voie. Patul îl trăgea la o lene mare, plăcută. Era o binefacere nouă, care atâta timp îi fusese refuzată. Niciodată nu cunoscuse îndestul de bine odihna patului. De s-ar fi putut repauza mai mult în copilărie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Ada da ușile de perete de zece ori pe zi, vorbindu-i mereu de Leysins, ceea ce îi făcea plăcere, deși nu vrea încă să plece. Se simțea bine între cele două apărări: cea de aici și cea din sanatoriul acum îngăduit, între două legănări, fiindcă totul i se legăna acuma dinainte, între odihna de-acasă și minunea de-acolo, de departe. Nu se putea totuși decide. Ideea distanței îl speria; ideea mișcării îl speria. Erau mai tari ca ideea vindecării. Doctorul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]