317 matches
-
vieți puse în slujba artei, aș aminti crezul de viață, dar și de artist al Ancăi Bulgaru: “Daca vezi întotdeauna unde ți-e locul, nu poți face greșeli majore” Gheorghe A. Stroia Adjud, Vrancea Aprilie 2011 Referință Bibliografică: ANCA BULGARU - ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI / Gheorghe Stroia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 104, Anul I, 14 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gheorghe Stroia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
chipului de lut frământat în cuptoarele sufletului de tânărul, minunatul Aurelian Bădulescu și odihnind pe trupul stejarului retezat. Splendidă reprezentare a Domnitorului, această atât de profundă, în egală măsură telurică și celestă, compoziție a artistului! Sacru și profan, într-o îngemănare ideală. Tulburătoare în rezonanța sa imemorială, acolo, atunci, secunda de absolut a lirei trace a Orfeului din Voineasa, uriașul (pe cât de subțire, ca un abur din pământuri) cobzar-rapsod, trubadur la „curțile dorului”, Ion Crețeanu! Doamne, cât de înzestrat este acest
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Iubim femeia, sau îi suntem recunoscători, sau amândouă! Femeilor, de când e lumea le-au fost închinată o sărbătoare. Primăverile cândva erau numai ale lor și ale poeților, albe cât cuprinzi. Din ele iarna răpea mereu zile... acele zile croite din îngemănarea anotimpului care pleca și anotimpului care venea... ivit din timp, din zare în zare cu palme albe de zăpadă împrăștiate pe câmpii, cu ghiocei albi, cu broderii de stele albe, cu lumini albe, cu berze albe... toate, albe ca doctorițele
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
cotidiene, de la bucurie și iubire la tristețe, de la împliniri la eșecuri. Surprins de lectura acestei cărți, nici nu realizezi când treci de la real la fantastic, de fapt nici nu există un hotar strict delimitat între aceste stări, ci doar o îngemănare care constituie o esență a existenței, firești, dar și specific umane. Și, cum vă spuneam, într-o excursie mi-am descoperit o latură a firii mele - capacitatea de a reacționa la esențe spirituale, de a transmite emoții și de a
SEPTUAGENARII CANTEMIRIŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349117_a_350446]
-
Eu cred că, totuși, rolul nostru este deja și va putea fi pe mai departe unul providențial, pentru că însăși firea noastră, a românilor, reprezintă o punte între Răsărit și Apus. Noi suntem latini și ortodocși iar această realitate este o îngemănare foarte fericită - după cum sublinia și Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, care ar putea să simbolizeze însăși întâlnirea dintre Apus și Răsărit. Încă odată, aceasta depinde foarte mult de capacitatea noastră de a fi conștienți de valorile noastre etnice, culturale și religioase
TRĂIND CU ADEVĂRAT CREDINŢA ORTODOXĂ, EA NE DUCE LA ÎMPLINIREA FIRII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349063_a_350392]
-
a cernut cu partea deasă Și din nisip doar aur am luat. Tu știi c-au înflorit toți teii Și văd în ei luminile cerești, Că ridicați în rang toți fariseii Urcă semeț în ierarhiile lumești..., Tu știi că sunt îngemănare De lacrimă și bucurie..., Că frunza verde uneori mă doare... , Eu am plecat spre toamna cea târzie...! Tu știi că-ți sunt pământ și îmi ești apă.., Că setea doar cu greu mi-o potolești, Că spinul trandafirul înțeapă... Și
TU ŞTII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349164_a_350493]
-
eseul sau critic, Antonia Bodea a remarcat „marea sensibilitateˮ și „profundă meditațieˮ dovedite de poetul ce surprinde omul „în diferite ipostaze în care este incapabil să-și recunoască sămânță divinăˮ. În creația lui, dovedește că „iubirea poate fi decantata în îngemănarea a doua gânduriˮ. Gavril Moisa, secretarul general al LSR, a subliniat că arta lirica a lui Teofil Mândruțiu este „convingătoare prin forță expresiei cuvântuluiˮ, iar Iulian Patca a scos în evidență „limpezimea versurilor și claritatea mesajului concis, directˮ, undele poeme
CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ AL LSR, LA ULTIMA ÎNTÂLNIRE ÎNAINTE DE VACANŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348561_a_349890]
-
viață" "Arderi", " Pasăre de dor" "Între soți" : "Ai cui orfani ?" "Dotare"..." Unui fumător" "Roata"-n " Nunta iadului" "Nebunul", " Copilăria" "Căruțe cu țigani" și "Alba-negra" "Regretul și invidia"... " Umbra", "La masă","Viața" "Drumul", " Speranțe"și "Împăcare" "Nemâncații"-n " Cumpenele serii" "Obârșie", " Îngemănare" "Și-am adunat" : "Bacoviană", "Eminescu, Grigorescu" "Câți ani (oare) au trecut ?" "Dorul", "Brâncuși", " George Enescu" "Marmura Mioriței", "Țărm pustiu", "O mână", " Rugă pentru piatră" "Nucule cu ochii verzi", "Bat clopote", "Alean" pe vatră... "Frunza", " Cu tăcere-a nins", mult "Cât
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
cu mii de becuri aprinse, pusă în pomul de Crăciun. Se apropia de răsăritul soarelui. Peștele mușca din momeala atașată cârligelor aruncate în adâncul mării. Greutatea minciogului creștea cu fiecare guvid capturat. La un moment dat spre orizont, cerul la îngemănarea cu luciul apei ca o îmbrățișare tandră a doi îndrăgostiți, începu să se coloreze. Prima dată căpătă nuanțe de gri cu irizări roșietice, apoi deveniră violete și apa mov deschis, spre vioriu. Din adâncuri se ridică centimetru cu centimetru, un
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
cum îl numea Lucian Blaga- să numească, să dea nume viețuitoarelor! Ei bine, poeții continuă să caute -și unii chiar reusesc așa cum Liviu Pendefunda ne-o demonstrează prin volumele sale de poesie, să găsească printr-o alchimie spirituală -calea de îngemănare a umanului cu divinul. Aspirația sa poetica de zbor asemeni magului călător de a trece peste convențiile omenești, spre a desființa granițe adoptând un sistem stilistic -filozofic original obținut prin mai multe mijloace lirice despre care antevorbitorii mei (distinșii scriitori
POEZIA SENSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364854_a_366183]
-
neadormit - pentru a ți-o așterne în privire, a deveni furtună cu aripi de gând. A scrie poezie înseamnă - de multe ori - să „evadezi” din corpul fizic, căpătând versatilitatea corpului eteric, pentru a putea trece prin mai multe lumi deodată: îngemănarea suferinței cu bucuria, a revoltei cu abstinența, a intangibilității infinitului cu agitația microuniversului. A scrie poezie e ca și cum ți-ai percepe trupul de sticlă, spart în milioanele de picuri ai clepsidrei timpului, prin care ai putea zări: cenușa trecutului ori
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
târziu, femeia se izolează, efectul erotic se intensifică, asociat și cu amenințarea surprinderii inopinate, care a devenit, în ultimii ani, un poncif cinematografic hollywoodian: scena dușului care anunță crima. Este adevărat că Renașterea a readus nudul în artă, descoperind perfecta îngemănare a esteticii cu erotica. În opinia mea, revelarea acestui adevăr face ca artele și viața să se așeze pe același temei psihologic, corpul fiind deopotrivă obiect estetic și sexual. Ceea ce nu se mai poate contesta este că sexualitatea va fi
ARTISTUL ŞI MODELUL de DAN CARAGEA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364952_a_366281]
-
sufletului fiecăruia este Cuvântul. Grăit sau scris. El este măsura ordinei și rătăcirii, a nimicirii și egoismului, față în față cu generozitatea și altruismul, iubirii și urii din fiecare. E atâta loc în noi, unul (unii) pentru altul (alții), încât îngemănarea gândului limpede s-ar putea face doar(și) înjurându-ne !? *** Ca într-o aritmetică a peiorativului de cea mai joasă speță machiavelică, noul servilism față de Putere, care face pe zi ce trece prozeliți, este exprimat în formulări în adins (și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
de vitejie din timpul domniei și nu-l denigrăm ca străinii. - Așa-i! Partea interesantă este că acel mit este, de fapt, realitate! Narcisa se holbă la el. - Ești în toate mințile? Sau ești un cercetător ce caută să descopere îngemănarea dintre legendă și realitate, dintre mit și istorie și ai luat-o cumva razna? - Eu însumi sunt rodul acelei realități, al unor lumi paralele. - Adică ești paranormal? - Ești pregătită să afli un mare adevăr? Cum vei reacționa când vei afla
XX. PRINŢUL MISTERELOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365653_a_366982]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > OGLINDĂ, OGLINJOARĂ... Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Din oglindă, un chip ciudat mă privește, îngemănarea, parcă, pedepsindu-mă în cioburi ce-mi distorsionează gândurile ondulate îmi încetinește respectul de mine colorând țipător un vis cât un strop de cer stingher sângerând roua dimineții din ochi obosiți de nesomnul stelelor și-al rugilor... Referință Bibliografică: OGLINDĂ
OGLINDĂ, OGLINJOARĂ... de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365719_a_367048]
-
ciocârliei, voronețul liliacului, lacrima smirnei, mustul ciorchinelui, gingășia ghiocelului, verdele temerar al bradului, madrigalul rândunelelor în sulemeneala zorilor îmbujorați, candelabrul de nard al salcâmului, Iia curcubeului, jertfa mieilor, rapsodia pădurii, chiotul nunții, iureșul izbânzilor dace, dârzenia de granit a Dochiei, îngemănarea Gliei-Auroră a omenirii cu Crucea Învierii Domnului, psalmul ascetului, filocalia Cuvântului divin în mirajul grăirii de taină, serafica frumusețe a Liturghiei ortodoxe, armonia Duhului Sfânt și dăruirea supraîngerească a Fecioarei Maria. Apoi, împletindu-le în dumnezeiasca Sa rugăciune a inimii
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pentru citit, unor jocuri erotice de toată frumusețea și senzualitatea de care am fost în stare amândoi, trăind prin toți porii farmecul și fiorii unei minunate nopți de mai, finalizând spre dimineață, într-o descătușare fizică sublimă, dar și o îngemănare sufletească fără precedent. Cum zorii zilei se reflectau în ferestre, am adormit îmbrățișați până aproape de prânz. Când s-a trezit, Miruna nu a dorit decât să facă un duș și să servească o cafea tare, după care am dus-o
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
matematicianul Ion Barbu (Dan Barbilian), hăruit să aibă un înalt grad de intuiție și creativitate în abstractul sensibil a spus undeva, în poeziile sale: sfăntă-i doar nunta, începutul ...” Și, adevăr grăit-a! Căci Nunta este Dumnezeu, adică principiul androgin al îngemănării, pe care străbunii noștri Daci și-l reprezentau, vibratil, prin sintagma simbiotică „Dumne-zău și Dumne-zâna”, iar în toate cele ce sunt se cuprinde și borna divină a oricărui Început. Așadar, Divinitatea Universului nostru este Creatorul speciilor toate, e Începutul Conștiinței
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
fertilă, roditoare, deci sine-qua-non-ă a ivirii și dezvoltării oricărui germene însuflețit. Acest principiu dual, androgin, în care credeau și Dacii străbuni, este însuși motorul esențial al Facerii, echilibrat în durabilitatea și perenitatea sa prin cei doi “stabilopozi” constituenți, care, prin îngemănarea de aport predestinat, înjumătățit, a părții naturale numită “tată” și a egalei sale, numită “mamă”, devine unitaritate conștientă de menirea și devenirea proprie, fără de care nu se poate ca specia să nască fii și fiice, adică să se continue prin
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
se pare firesc, deci, să învețe și din „Viitorul Testament” (Deoumanist) pe care cu trudă, dar cu deosebită generozitate ni-l pune la dispoziție, autorul.” (colonel în rezervă D-tru Mardare, Călărași) „Este de remarcat faptul că ideea acestei noi morale, îngemănarea umanitarismului cu Dumnezeu a apărut în acest colț de țară, pe meleagurile românești (...) Deoumanismul întruchipează ideea Revoluției Mondiale a Conștiințelor, a spiritului omenesc, spre împlinirea noii societăți deoumaniste: STATUL CIVIC AL LEGII! ESTE NEVOIE DE ACEASTĂ CALE! (Gheorghe Gârlea, G-ral
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
de unitatea fundametală a universului, scriitorul percepe dualitatea lumii empirice, existența ei între contrarii și puncte cardinale, între “timp și netimp”, între “a fi și a nu fi”. În ansamblul acestor polarități, poetul se închipuie a fi, el însuși, o îngemănare de dublúri, omul material ce tânjește după ființa “geamănă”, după ființa spiritului, cealaltă identitate, “jumătatea pierdută la naștere”, “bărbatul fără trup”. În asemenea metafore, ce exprimă noema biblică a sfâșierii eului după cădere, găsim profunzimea gândirii poetice a lui Constantin
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
mai lesne în dorința noastră de exprimare a paralelului dintre două linii, ca și o concluzie umană. Adică omul se întrevede în necesarul celuilalt, precum două linii perfecte, care nu degustă decât un infinit singular. Folosești linia universală, într-o îngemănare atât de distonantă cu linia umană încât toate legile absurdului sunt încălcate barbar. Pe scurt linia, din considerente umane, a devenit un paralelism al pre -destinatului. Omul avansează ideea, că perechea lui este linia care vine în lateral cu el
JURNALUL SINGURATICULUI-PARALELISMUL PRE-DESTINATULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352159_a_353488]
-
nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Consider că printre cele mai mari branduri ale antologiei internetului, GOOGLE, ocupă un loc de frunte . Spun acest lucru, fiindcă nu mi-am putut imagina tumultul ingenios al ideiilor sale , până la îngemănarea frumuseții reale, îmbinat cu tumultul de cuvinte precum inflexiunile de raze ale curcubeului, ce ne desfată ochii și mintea. Google este și va rămâne un mare simbol al brandului românesc, ori a lumii. Pentru mine , GOOGLE, înseamnă, simplism, diafan, brand
GOOGLE PENTRU ENESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352162_a_353491]
-
pentru citit, unor jocuri erotice de toată frumusețea și senzualitatea de care am fost în stare amândoi, trăind prin toți porii farmecul și fiorii unei minunate nopți de mai, finalizând spre dimineață, într-o descătușare fizică sublimă, dar și o îngemănare sufletească fără precedent. Cum zorii zilei se reflectau în ferestre, am adormit îmbrățișați până aproape de prânz. Când s-a trezit, Miruna nu a dorit decât să facă un duș și să servească o cafea tare, după care am dus-o
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]
-
în pletele de rouă, În galbenul de soare pe-un cer de Voroneț, Să strângem veșnicia pe ziduri arcuită Trecută-n noi, nescrisă în vre-un letopiseț. Miresmele de triluri vor săgeta înaltul Și, legănați de vise, vom adormi uitând Îngemănarea morții și-a vieții pentru viață Între pământul nostru și cerul viu arzând. Treziți apoi, cu suflet vom alerga prin holda Moldavelor pământuri, prin codrii de stejar, Ne-om odihni la Putna, la cripta fără moarte A celui ce Moldovei
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]