945 matches
-
conservare îi anihila tristețea prin joc: "Jocul împins la extreme, exacerbat, urmat de râs, acel râs catartic, contagios, care-ți cutremură toată ființa, te-a ajutat să-ți transcenzi tristețea, s-o escamotezi în cele mai năstrușnice întruchipări". Potrivit aserțiunii îngerești, naratoarea nu mai știe să se joace, dar zămislitoarea acesteia dovedește, prin practica ei scriptică, exact contrariul. Ea își recuperează propensiunea ludică, inerentă copilăriei încă neepuizate, cu efecte literare demne de admirație. Nu își retrăiește copilăria, cu inocență, dar reface
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
peste picioare umane, delicate, de balerină, ce se terminau în copite de capră. Fără să încerc cel mai vag sentiment de teamă, interoghez făptura ce scormonea de zor în coș, desigur, nu pentru hainele mele murdare. Surprinsă, își întoarce capul îngeresc către mine, doar pentru o clipă. Îmi pare rău, nu mi-am imaginat că poți să mă vezi sau să mă auzi. Aș putea spune că percepția ta este deosebit de subtilă sau poate noua ta condiție a determinat deja grave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
conținutul lui, nu trebuie să-l asculți în întregime, trebuie să iei din el doar acea parte care ți se potrivește și la care nu te-ai gândit până acum. La fel cum ai face cu orice sfat, fie el îngeresc sau nu! Deci, urmează-ți în continuare gândul, lasă lucrurile să curgă, nu poți face nimic, nu ajută să te zbați. Nu te uita în gura nimănui, nici măcar în a mea. Sfaturile sunt o pură manifestare a egoismului din noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
gol și atletic semăna cu acela al unui zeu antic deținător al destinelor, ce strângea sub brațul încolăcit sub cap ghemul ei, ghemul înnodat anume, împiedicat să se desfășoare. A întins mâna și a atins pentru a doua oară aripa îngerească, a doua oară doar în aceste trei luni în care timpul ei a fost arestat. Rechinii războinici cu ochii albaștri "We are such stuff that dreams are made on" Amintirea. Nemărginirea mării. Mirajul numelui O amintire îmi revine mereu, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ființă celestă și suavă să mestece cu atâta voluptate semințe! Sunt bune pentru ungerea aripilor, au început să scârțâie în ultima vreme." încearcă o explicație, ușor jenat. Apoi își strânge aripile ordonat la spate și se lansează în conversația sa îngerească. Cu privirea ațintită la mâinile lui, cu degetele alternate: unghie, gheară, unghie, gheară, mă străduiesc să înțeleg ce vrea să-mi spună îngerul, fără, de fapt, să mă intereseze prea tare. De altfel, nici nu spune lucruri prea interesante, vorbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
tot parcursul povestirii, întrucât ea, această virtute excelentă (în sensul originar al cuvântului), va întârzia momentul deznodământului. Prin urmare, bătrânului Abraham i s-a apropiat sorocul, iar Dumnezeu, pentru a îndulci oarecum vestea, îl însărcinează pe arhistrategul Mihail, conducătorul oștii îngerești și preotul liturghiei cerești, să coboare pe pământ. Abraham îl întâmpină ca pe un oaspete (se afla pe ogor împreună cu doisprezece slujitori), propunându-i fără șovăială să încalece pe doi cai și să meargă împreună acasă. Dar îngerul refuză să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
precis, „slava chipului” său sporește pe măsură ce se apropie de punctul final (6,25). Ultimele două ceruri, al șaselea și al șaptelea, sunt precedate de două zone de „aer”, foarte primejdioase pentru profet. Ajuns în al șaptelea cer, Isaia primește veșminte îngerești, devine așadar egal cu îngerii. Dualismul întâlnit în primele cinci ceruri nu mai există aici (îngeri „de dreapta” și „de stânga”). „Înfățișarea tuturor este una, iar lauda lor, egală” (8,16). Privită din al șaselea cer, lumina celorlalte cinci pare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
una, iar lauda lor, egală” (8,16). Privită din al șaselea cer, lumina celorlalte cinci pare întuneric (8,21). În al șaptelea cer profetul îi vede pe Adam, pe Abel și pe toți drepții, pe Enoh, toți îmbrăcați în veșminte îngerești, altfel spus, despuiați de trupurile de carne. Dar, lucru straniu, nici unul nu stătea pe tronul care i se cuvenea și nu purta pe cap cununa victoriei. Drepții nu se vor așeza pe tronuri și nu-și vor primi cununile decât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
pe îngerul morții. Apoi va rămâne împreună cu un grup de aleși vreme de cinci sute patruzeci și cinci de zile, adică optsprezece luni. După care mulți drepți vor urca în al șaptelea cer împreună cu el, unde vor primi tronurile, veșmintele îngerești și cununile. Un alt înger, mult mai slăvit decât însoțitorul său de până atunci, îi arată o carte cu totul diferită de cele pământești. Aici sunt scrise faptele fiilor lui Israel. Apogeul viziunii îl constituie contemplarea Sfintei Treimi (Cristos la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că e cu putință a duce o viață sfântă” (8, 13). Din păcate, ei au preluat și slăbiciunile acestei firi, lăsându-se învinși de patimile trupești. S-au amestecat cu femeile, s-au spurcat și și-au pierdut toată puterea îngerească. Atunci când „fiicele oamenilor” au cerut să fie răsplătite, ei au deschis măruntaiele pământului, le-au arătat strălucirea metalelor din mine, aurul, arama, argintul, fierul și alte materii asemănătoare și toate pietrele cele mai prețioase. și pe lângă aceste pietre fermecate, ei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de Pseudo-Dionisie asupra gândirii teologului român, există deja un studiu al lui Gheorghe Drăgulin 198, care trece în revistă câteva texte semnificative: 1. un articol din 1952, cu care Stăniloae participase la o polemică teologică privind locul Fecioarei față de ierarhiile îngerești. În opinia sa, „Maica Domnului e socotită în viziunea ortodoxă cel mai înalt arhiereu după Cristos. ș...ț În Maica Domnului omenirea și lumea îngerească captează toată lumina dumnezeiască de care este capabilă creațiunea”199; 2. un studiu „despre ierarhie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din 1952, cu care Stăniloae participase la o polemică teologică privind locul Fecioarei față de ierarhiile îngerești. În opinia sa, „Maica Domnului e socotită în viziunea ortodoxă cel mai înalt arhiereu după Cristos. ș...ț În Maica Domnului omenirea și lumea îngerească captează toată lumina dumnezeiască de care este capabilă creațiunea”199; 2. un studiu „despre ierarhie și sinodalitate”200, care actualizează învățăturile Areopagitului asupra sfințeniei credinței și a ierarhiei preoțești; 3. paginile din Teologia dogmatică ortodoxă consacrate cunoașterii apofatice, creației lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a stropșit Undiță la el. A tresărit... Când cei de la divizie și-au terminat treaba În ambele magazii, rusul zăcea deja lungit pe jos. Cu mare grabă, am sărit În tranșeu. Petrică s-a oprit din nou. Cu o privire Îngerească a cătat către Elena. Apoi a Îngăimat ostenit: ― Fata tatii. Mai ai o gură de vin? Roagă-l pe nenea Mitru să sloboadă câte un chicuș În ulcelele musafirilor da’... să nu mă uite și pe mine... După ce „paharnicul” și-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se păstrează într-o sferă a purității morale, spre deosebire de lumea din afara casei, care este rea, egoistă și coruptă. Tocmai de aceea, ele trebuie să se rezume la sfera privată și la rolul lor generos privind educația. Femeia-mamă este o „ființă îngerească”, o „zeitate care trăiește numai în viața noastră, n-are altă bucurie decât bucuria noastră, nici altă fericire decât fericirea noastră”24 (Nicolae Bălcescu, „Scrieri istorice, politice, economice”, în Opere, vol. I, 1940, p. 203). Sfera publică rămâne clar delimitată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
În țara cu altfel de moarte,/ La casa c'o toamnă bogată/ Îmi doarme copila uitată.// Tu treci peste-a visului punte,/ Sărut-o pe ochi și pe frunte,/ Dar vezi nu cumva s'o trezești - / Să umbli cu pași îngerești." Cruțarea unui colț de liniște, în țara închipuită unde, de fapt, e tot război. Altminteri, "în Rusia lui Serghei Esenin/ Amurgu-i ca o baltă de venin,/ Pe după dealuri încrustate'n piatră,/ Cățeaua morții schelăie și latră." (Amurg în Rusia). Realitatea
Campania din Rusia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7029_a_8354]
-
din copilărie liniște, liniște, liniște, liniște, pe file nescrise - câteva versuri albe, câteva sunete albe, câteva frunze albe liniște, liniște, pe asemenea clipe au înălțat clasicii capodopere, pe asemenea clipe au cântat sopranii operele ce poezie dulce e tăcere lacrimi îngerești, nevăzute plâng 6 mlrd. de îngeri pe 6 mlrd. de umeri - umeri scumpi, umeri dragi, umeri slabi plâng îngerii pe invidie, pe ură, pe cuvintele nerostite și pe cuvintele artificiale plâng îngerii cu lacrimi uscate, invizibile pe secolul XL. numai
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7795_a_9120]
-
care zgîndăre și răstoarnă lumi poeticești, au prospețimea, rară, a întîlnirilor neașteptate: "Dar eu mohorăsc peisajul,/ Pământul cu flăcări îl junghii./ Da, totul e nou, dar degetele/ Au rămas lângă vechile unghii." (Nou) Reconfortant, dacă ne gîndim la nerecunoscuta unghie îngerească. Ciclul Fuga lebedelor, o fugă în alb, mizează mai mult pe ritm, pe viteza care face să dispară culorile, pe un efect de tunel, din prelungiri și repetiții: Două mâini ai tu, da, numai două,/ Și doi genunchi, da, numai
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
interconectate, interraționale în schema structurală a întregului) trebuie nu numai să determine, dar chiar să creeze propria sa tehnică. Fiecare aventură, ca să spunem așa, e o persoană, deși e compusă din mai multe persoane, așa cum D’Aquino vorbește despre oștirile îngerești. Nici un tipograf englez nu a vrut să publice vreun cuvânt din roman. În America, revista a fost interzisă de patru ori. Acum, după câte am auzit, se pregătește o mare mișcare împotriva publicării inițiate de Puritani, de Imperialiștii englezi, de
James Joyce – corespondență – în românește de Radu Lupan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5713_a_7038]
-
văzutele și nevăzutele într- o viață de om, Pierde-Țară nu-și amintește să fi întâlnit o spărgătoare de lemne într- o biserică. L-au dus pașii în multe asemenea lăcașuri, a suit cu liftul în turnul Sagradei Familia. A ascultat îngerescul cor de copii al Catedralei St Paul din Londra, a intrat în ciudata biserică de lemn din Honfleur: două corăbii răsturnate cu chila spre cer, s-a simțit strivit de masivitatea catedralei din Köln. Și a rămas înfiorat pentru tot
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
înțelepciunii pierdute la Cădere. Atunci cînd a început surghiunul nostru omenesc pe pămînt? Nu. Atunci cînd a început surghiunul nostru pe pămînt ca îngeri căzuți în trufie. Căci nu omul este în exil aici, pe pămînt, zice gnoza, ci scînteia îngerească din el. Omul este făcut din pămînt, dar cu scînteie angelică în lutul din care e făcut. Cei trei magi împărați, aflați aici, la porțile Răsăritului, în vremea cea mai decrepită a Căderii și sub pana cea mai radical antimodernă
Inițierea Crailor by Ioan BUDUCA () [Corola-journal/Journalistic/6650_a_7975]
-
Lucreția Bârlădeanu, Iulian Ciocan, Constantin Cheianu, Alex Cosmescu, procesare computerizată: Vitalie Eșanu, culegere texte: Ana Druță, corector: Valentina Solovei. Emil Stratan merge mai departe Artist el însuși, dar și om de afaceri, înzestrat cu spirit organizatoric și cu o răbdare îngerească față de capriciile poeților, Emil Stratan a organizat, la Iași, în zilele de 13 și 14 noiembrie 2009, a doua ediție a festivalui de poezie intititulat atât de pitoresc Petrecere cu poezie, prieteni și trufe de ciocolată. La concursul de recitaluri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6727_a_8052]
-
nimbul de zid, / Cînd în rouă, cotropitoare, coapsele ți se deschid..." (Distih). Extazul nu e angelic, ci lasciv: "Erai atît de frumoasă! / Frîngeam pentru tine flori largi / Umplute cu îngeri de-amiază/ Ce raze-ndesau în desagi" (Caligrafiile acelorași cuvinte). Îngereasca simbologie trimite cu ușurință la o simbologie sexuală, ultima pofticios adulmecată prin intermediul celei dintîi: "Îngerii nu ne înțeleg pe deplin. Pe tine te confundă c-un crin // Cărnos cu petale pletoase / Fluturate în spatele pacinicei case. // Ei cred că fîntînile-s parte
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
de la un timp, Emil Brumaru construiește o altă lume la antipodul celei fragede, serafice în care se complăcuse inițial, artificiu de astă-dată al unei demonizări în care irumpe nota energică a "așteptării" neîmplinite, instinctualitatea brută a erotismului. Fiind înlăturat deghizamentul îngeresc, chipul senzual-luxurios, de faun, al actantului iese pe deplin la lumină. Nu este evitat un intermezzo, un amestec nervos de gingășie și impudoare: " Șerbane, icră veche, / în ce tristețuri zaci / Puținde la o leghe / Ca nimfele-ntre craci? // Balena, oh
Emil Brumaru la ora actuală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6594_a_7919]
-
măcinat de aceeași „înflăcărare bizară”, de care va fi cuprins și în toiul petrecerii date de Lizaveta Prokofievna Epancina, când logodnicul Aglaiei va condamna tot ce mișcă de la liberalism și anarhism până la accesele lui de necredință ticăloasă. Cuvintele folosite în îngereasca prințului nu au cum să corespundă cu lumeasca petersburgheză. Neconcordanțele, ciocnirile violente între oameni-lege iscă tensiunea, stranietatea. Iar ulterior tragedia. „Aici nu există nimeni care să merite aceste cuvinte” - furtuna Aglaia Epencina se va dezlănțui, dând la iveală o furie
Tăcerea care ne umple de dangătul tuturor clopotelor by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/4731_a_6056]
-
să continue drumul dinspre suferință spre nebunie, prin iubire. Atracția fizică, detaliul carnal pigmentează această balada care ar fi putut fi cântată de orice cavaler medieval înfrânt în iubire. Come Healing debutează cu un murmur ce sugerează prezența unui cor îngeresc. Dana Glover dă tonul unei rugăciuni rostite într-o singurătate de templu abandonat. Orgă induce o atmosferă aproape liturgica, susținută de lamento-ul viorii pe care Bela Santelli îl transformă într-o cariatida sonoră fragilă. Cântecul e un „imn de
Vechimea, adâncul (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4796_a_6121]