4,343 matches
-
ești lângă mine. căci prezenta ta e absența mea Tu, Iubeste-mă... întinde-ți mâna cu generozitate, fără nici un prejudiciu ... Dar, Iubește-mă! CALENDAR Ai pictat înaintea mea zilele pe care le-am petrecut împreună. Unele străluciri luminoase, altele stele înghețate, sau aprinse ca o minune... O opalescenta vraja. Unele reci ca niște pietre agitate de apă Altele lumini intermitențe de foc... Ce ar fi fost toate astea fără tine? Date... șterse din calendar. SOȚULUI MEU Ți-am dat ce nu
LIRICA IUBIRII de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_lirica_iubir_simona_puscas_1392613140.html [Corola-blog/BlogPost/347310_a_348639]
-
perioadă de timp am condus Laboratorul de cofetărie al TAPL Arad, am hotărât să înființez un muzeu al cofetăriei, în amintirea marilor maeștri cofetari ai Aradului din perioada interbelică”, povestește Ioan Gui. Printre altele, Muzeul are o mașină de preparat înghețată și una de fabricat bomboane, ambele realizate în jurul anului 1920, mașina cu curele de transmisie pentru măcinat zahărul sau un agregat pentru prepararea marțipanului. De asemenea, Muzeul cuprinde mese din marmură pentru prelucrarea zahărului fiert, o mașină pentru tăiat hârtia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/muzee-romanesti-unicat/ [Corola-blog/BlogPost/94069_a_95361]
-
o fi iarna ipoteză?! La ce bun mai e oțelul, doar se cheamă drum de fier, Dacă nu se-nvârte roata nici măcar pe-un pui de ger? Și în toată garnitura sforăie un pasager?” Iar pe mare, vai, ce valuri, înghețate ca-ntr-o poză! Marinari, tușind în birturi ca bolnavii de viroză, Trag din pipă fumuri groase cu mustățile-n pahare Și mai râd, furând o palmă, când mai pișcă de picioare Chelnerițe ce așteaptă trei dolari la țâțișoare. Beau
AI VENIT CA O MIREASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ai_venit_ca_o_mireasa_george_safir_1326269539.html [Corola-blog/BlogPost/361924_a_363253]
-
Acasă > Versuri > Minipoeme > Haiku > IARNĂ ÎN HAIKU Autor: Nicoleta Mîlea Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului IARNĂ în HAIKU IARNĂ Soare zgribulit- Ferestre înghețate, Ninsoare în prag. INIMA NINSA Întroienire- Păsări mirate la geam Alb sfredelitor. ALTĂ IARNĂ Foc în ninsoare- Vinovată iubire Sclava pe cruce... RUBIN Alb în feresatră- La gură sobei dorul Prima iubire. INDURARE Smochin fulguit- Recviem în troiene Suspina cerul
IARNA IN HAIKU de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_in_haiku.html [Corola-blog/BlogPost/361707_a_363036]
-
somnaburilor Din care nu-ți găsește alinarea în visul trubadurilor Tu cânți perpetuum opera ce s-a-ncheiat A omului ce a înșelat! SĂ NU TE ÎNTREBI, IUBITE Și-n toamna aceasta prea curând tu ai venit, Între cuvinte cenușii și amurguri înghețate Lăsând durerea strânsă în pumnii tăi, deoparte. Să nu întrebi, iubite, de gândul meu ce s-a ivit, În dimineți cu patimi, cu dorul tău, eu m-am trezit Copacul nostru care-n fiecare primavară a-nflorit, Acuma rodul său
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1483883571.html [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
ceva ce nu mai Cei de Sus îl mai puteau înțelege: Tatăl Nostru, carele ești în Ceruri, / Sfințească-se împărăția Ta, / Facă-se voia Ta ... se opri și începu să zâmbească, zâmbea și plângea. În noapte, trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_imi_plange_ziua_ce_a_trecut_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător, iar lacrimile îi împietriseră de ger la colțurile ochilor larg deschiși, parcă cu dorința de a se lupta cu somnul. Zâmbetul lui îngrozise medicii, care l-au preluat pentru diagnosticare. Criminaliștii îl priveau triști la vestea
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 by http://confluente.ro/De_ce_imi_plange_ziua_ce_a_trecut_eseu_.html [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
primesc, am adormit într-un târziu, fără a izbuti să-l surprind pe Moș Nicolae - precum îmi promisesem - în momentul în care îmi pusese darurile lângă ghetuțe. Când am deschis ochii, lumina difuză a zorilor pătrundea cu greu prin geamul înghețat și acoperit - pe jumătate - cu perdeluțe de hârtie. Primul gând care mi-a strâns inima în ghiara nesiguranței s-a concretizat într-o întrebare rostită cu glas tare și cu o teamă nedisimulată: „A venit tata?!” Am sărit din pat
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1437565785.html [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
din 25 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului HAIKU & SENRYU Doar fluxul ștergând pașii ei de pe nisip - vitralii în bleu Cu trup de ape ceața mă îmbrățișa - fata morgana Autografe - hoții au fugit lăsând cărări în rouă Laba lupului rupând vreascul înghețat - flacăra armei O buburuză sorbind norii din roua în floarea de mac Secetă mare - numai umbrele mai cresc înspre chindie Secvență horror - doar de tăcerea oii ierbii i-e frică Cocorii sub pin perechi, perechi prin rouă cu ramuri în
HAIKU & SENRYU de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1445766747.html [Corola-blog/BlogPost/349897_a_351226]
-
Urfet Șachir nu te-am putut iubi pe săturate viclene vulpi s-au perindat printre noi am învățat ceva din toate aceste scrâșneli când ai prins dragostea, să nu-i mai dai drumul fețele schimonosite de hidoasa gelozie vor rămâne înghețate, precum coada ursului, în propriul lac de acumulare a dejecțiilor din propriile spurcăciuni. Mangalia, 21 sept 2015 sursa foto: Internet Referință Bibliografică: nu te-am putut iubi pe săturate / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1861, Anul VI
NU TE-AM PUTUT IUBI PE SĂTURATE de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1454588270.html [Corola-blog/BlogPost/372302_a_373631]
-
Nu-i așa? Cred că sunt cam agitat, nodul din stomac se încâlcește și descâlcește cu zgomot, închid ochii și-ncep să fredonez o melodie de nicăieri. Vibrez și eu pe ritm, apoi mă las greu, să cad de pe marginea înghețată a artezienei. Timpul se scurge încet, încet, ca mierea pură. Apoi deschid ochii și o văd în fața mea. O fetiță cât o gălușcă, care abia se zărește în mijlocul unei geci morman, de-a lungul căreia ar putea să facă o
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” by https://republica.ro/eugenie-de-craciun-zun-leu-nenea-sau-cat-ai-dumneata [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
spus că am să-ți dau, totuși, ceva! Vezi că nu mint? Și o iau la pas către ea, simt că mă deșir de fericire. O văd imediat după colț, geacă prea mare pentru corp prea mic, fes colorat, murdar, înghețat. Intru într-un magazin și îi cumpăr o eugenie în valoare de un Neagoe Basarab; o iau cu grijă, ca pe ou, tremurând cu tot corpul, și ies. Fetița se uită la mine întrebătoare, oftează, smulge eugenia, o desface cu
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” by https://republica.ro/eugenie-de-craciun-zun-leu-nenea-sau-cat-ai-dumneata [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
într-un magazin și îi cumpăr o eugenie în valoare de un Neagoe Basarab; o iau cu grijă, ca pe ou, tremurând cu tot corpul, și ies. Fetița se uită la mine întrebătoare, oftează, smulge eugenia, o desface cu degetele înghețate și se uită la mine recunoscătoare, pe după fular. Parcă și îngână un mulțumesc cu iz de cremă de cacao. Apoi o zbughește zâmbind spre parc, piciorușe prea mici pentru o povară atât de mare. Eu mă-ntorc la banca mea
„Un leu, nenea! Sau cât ai dumneata...” by https://republica.ro/eugenie-de-craciun-zun-leu-nenea-sau-cat-ai-dumneata [Corola-blog/BlogPost/337867_a_339196]
-
ai răspuns parcă stării mele cu o asemănătoare zvagnire în mâini apoi în picioare - ceva mai complicat decât un flinc-flanc - și mai rapid! Însă, ai rămas împietrita în fața mea în loc să fugi, ci doar ai facut doi pasi până la marginea lacului înghețat și te-ai uitat la mine cu o anumită privire sugestiva pe care nu am putut-o citi, dar ai ridicat și brațele însoțind acea privire catifelata și pură... oh, Doamne, 'dacă o trag de fular o pot gâtui!' - am
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1449698353.html [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
albul întoarcerii din pântecul nopții, o culoare a inițierii, de fapt o non-culoare în simbolul unei lumi: „Apoi șovăi alb pe alb/privind cum ninge/ m-ar durea urmele/ pe care le-aș lăsa în zăpadă/ m-ar frige asfaltul înghețat/ te-aș căuta/ dar timpul tot scade/ a rămas fără haine cel puțin azi/ în oglinda mea”( Răspuns). Timpul, acea măsură a tuturor lucrurilor apare obsedant, uneori sub semn de întrebare, ca în poemul Trezirea, fără „rădăcinile misterelor/ și blidul
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
până ce noaptea va însori(management de criză). Triumfătoare este și iubirea, chiar dacă „a găsit ușa înțepenită” și chiar dacă: „ferestrele aveau giulgiu de crini/ nu se auzea țipenie/ de om nici gând/ și atunci a aprins candela între nori/ hrănind îngerii înghețați (dragostea). Copleșitoare metafore, ca și în poemul „tatăl”: noaptea își spală călcâiul / însângerat/ felinarele se topesc/ pădurea își frânge coastele albe/ peste plămânii vântului/ în curtea vecină/ bărbatul a făcut pârtie și a ieșit în drum/ dă bună dimineața uitării
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
teatru, să plângă, să fie amabil, să-și arate gelozia. La însușirile fizice trebuie să se alăture și însușirile psihice. Amorul plăcut se ademenește cu cuvinte dulci! Râzi când râde ea, plângi când plânge ea. Încălzește-i la sân mâinile înghețate! Nu-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Norii se desprind de sus,/ Grei de alb de iarnă,/ Cerul stelele și-a pus/Iarnă grea să cearnă./ Nu-s nici garduri, nu-s nici porți,/... Nu se vede nici un drum”. Ocopie la șapirografa acestei ierni. Atmosferă neînsuflețită, împietrită, înghețată, albă, însă. Noaptea mai noapte se face,/ Numai cariul mai roade în grindă./ Câinele latră cât latră-apoi tace./ Cade zăvorul la ușa din tindă”.Poezia reflectă viața liniștită a copilului, tihnită și fără griji, cu reguli nescrise, respectate cu sfințenie
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_volumului_de_poezii_arc_de_cu_valentina_becart_1330887343.html [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
în arcuirile lui Culoarea. Nu am uitat mâinile pline de boboci sângerii după ce am prins viața prin gheață până când am simțit pământul întărit al lunecării în haos. M-am strecurat atunci prin brațele tatălui și am reurcat fâșia de zăpadă înghețată. Ochii au prins seninul cerului și din toată întâmplarea cu fire de lunecări în haos am păstrat acel senin. Au urmat alte lunecări prin orașul cu cerul de plumb topit în viețile fără șir ale oamenilor triști. Rar vezi pe
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Ganduri_in_raduri_27_febru_anne_marie_bejliu_1362008398.html [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
molcom, fără pic de ironie în glas. Semn bun. Am urcat cu oile la „Vârvu Nost”, adică al Slăveiului (trecut pe hărți, în mod eronat, Mija) prin Popa, o lăsătoare (culoar) înierbată prin jnepeniș, aflată ceva mai jos de Tăul Înghețat. Misiunea mea era să merg în urma oilor, să am grijă să nu rămână niciuna, să nu se rupă (separe) pe după roatele de jip. Aproape de vârf, nea Ioniță m-a chemat înainte. - Mă, apăi tu ești baiat buuun... M-am înroșit
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
mânce-o hiriș! Răpăiala a ținut mai puțin de un sfert de ceas, în rafale cu gheață când deasă și măruntă, când rară și mare. Pelerina mi s-a găurit ciur. Când am ieșit de sub ea, un covor de mărgele înghețate strălucea frumos în bătaia soarelui. Pelerina neagră, din prelată cauciucată, a lui nea Ion, făcuse față cu brio grindinei. - Au, mânce-mi-i hiriș! a exclamat cu satisfacție. Mi-a arătat cu mâna spre Tău. Corturile erau franjuri, culcate la
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
să rămânem uniți: fiecare dintre noi cu celălalt de lângă noi! Și cum să nu te înfiorezi când vezi cum se oferă flori jandarmilor iar jandarmii - bomboane copiilor; când vezi puterea iubirii care i-a pus în genunchi pe caldarâmul rece, înghețat, rugându-se și sperând în schimbarea politicii, pentru îndepărtarea corupției materiale dar și a celei sufletești; când auzi imnul țării tale cântat de toată mulțimea și fluturând steagul țării tale? Am văzut, am simțit cum fiecare empatiza la rândul său
EU ȘI CELĂLALT de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1486950374.html [Corola-blog/BlogPost/383271_a_384600]
-
Pe genunchi doar două gânduri lungi și dincolo de umeri vâslind tăcute scrutând gânditor din șezută orizontul norilor albi ca un pod peste Dunăre asteaptă de Dragobete pe Dealul Sofiei pașii iubitei, Namaste Namaste din dreptul inimii corul nurorilor Dochiei macii înghețați, încălzește până la spicele grâului. Referință Bibliografică: Sfinx / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1086, Anul III, 21 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SFINX de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfinx_radu_liviu_dan_1387636368.html [Corola-blog/BlogPost/383247_a_384576]
-
o făptură cu înger în ea, o artistă cu tristețea în spiritul ei, cu vițele nemiloasei boli mușcând din ea ca o gură nesătulă! Se născuse pe 21 aprilie 1963, la Lupeni, județul Hunedoara , iar pe 7 august 2009, cerul înghețat și pământul negru au împărțit-o în două și și-a luat fiecare ce-i aparține. Cine n-o cunoștea pe cântăreața de muzică folk Tatiana Stepa care cânta în Cenaclul Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu?! Lumea a înmărmurit
TATIANA STEPA. N-A SEMĂNAT ÎN VIAŢĂ CĂRBUNE, A SEMĂNAT FLOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1440915568.html [Corola-blog/BlogPost/372223_a_373552]
-
zbor... Simțeam că sunt un fulg care plutește în rai. Când umbra-ți m-atingea mă topeam ca zapada în soare Sângele alerga ca sălbaticii cai Puși la sanie în sărbătoare. Zurgălăii cântau dulce,..ceva răsuna : -O doină de iarnă înghețată, de tăcută nea-, În care sufletul, ușor, își revărsa Peste iarnă toată fericirea sa... Referință Bibliografică: PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1866, Anul VI, 09 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lia
PRINTRE FULGI DE ZAPADĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1454971526.html [Corola-blog/BlogPost/362421_a_363750]