10,200 matches
-
are străluciri violete. Ah străzile! Străzi ce dau buzna în viața mea tremurîndă străzi fumurii străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății... Străzi ce înghit visele trecătorilor străzi pentru cei fără casă și făr’ de coltuc friguroasele străzi ale săracilor străzi așezate-n creierul ologilor lumii inefabile străzi ale memoriei
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
Străzi ce dau buzna în viața mea tremurîndă străzi fumurii străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății... Străzi ce înghit visele trecătorilor străzi pentru cei fără casă și făr’ de coltuc friguroasele străzi ale săracilor străzi așezate-n creierul ologilor lumii inefabile străzi ale memoriei străzi ale celor care-și
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
străzi cu cîini slăbănogi și speriate fantome străzi cu îndrăgostiți și pătimașe săruturi străzi ce înghit străzi: bulevardul Carol I înghite strada Eminescu, strada Gane înghite strada Pogor strada Bălcescu înghite strada Grigore Vieru strada Cimitirului strada Libertății... Străzi ce înghit visele trecătorilor străzi pentru cei fără casă și făr’ de coltuc friguroasele străzi ale săracilor străzi așezate-n creierul ologilor lumii inefabile străzi ale memoriei străzi ale celor care-și scandează singurătatea străzi care duc în ceruri străzi care duc
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
pe care o visam! Nu sunt eu cel după care orbecăi atît! Am pierdut nopți ditirambi zei necruțători atîtea războaie îmbrăcate în haine cu zimți. Rătăcit printre patimi am înjurat îngerii păzitori am înălțat imnuri pentru cel în stare să-nghită Apocalipsa am scrutat dealurile cerului am stat pieziș în umbra lui Dumnezeu. Azi nici măcar împăratul muștelor nu mă mai caută-n somn.
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
de cipreși. Zece bărbați au murit în duel pentru ea. De netăcere Tot mai rar trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate că și țip, poate că urlu poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor întortocheri așteptând să vină miezul nopții când mă aud pe-acoperiș
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
și mi se așează pe cap. Pândesc peștișorul de aur care-mi taie drumul. Încetează - îi răspund. îmi pierd răsuflarea, Pasăre. Zbor Sunt flămând, da, destul de de flămând iar stele bune de mâncat nu văd la orizont Trebuie să le înghit pe cele necunoscute despre care nimic nu știu atât sunt de luminoase Dar dacă or fi veninoase Nu, nu vreau să risc Voi schimba meniul Voi mânca lumină și întuneric ca să pot continua acest zbor îngeresc. Lecție M-am născut
Un poet sârb: Dragoljub Firulovic () [Corola-journal/Imaginative/4103_a_5428]
-
despre vreo sinucidere, cineva mă atinge discret. de câte ori duc palma spre umărul altuia, propriul meu umăr tresare. (din “Roșu pentru pietoni”, volum în lucru) o lungă întoarcere-acasă îmi plac ambuteiajele, am atunci vreme să trăiesc un pic. până la primul semafor înghit patru pagini de poezie din cartea proptită-n volan. am vreme să descopăr crăpăturile din frumoasele case de altădată, să schimb câteva vorbe cu mine, să pun întrebări, să răspund. până la primul stop e o lungă întoarcere-acasă. liniștea vecinii bat
Poeme noi by Ciprian Macesaru () [Corola-journal/Imaginative/4633_a_5958]
-
care ticăia ceasul cu arc al așteptării tale de femeie ce mă atrăgea ca o prăpastie cînd sufletul bătrânului abia respira printre coaste auzeam mierla și liniștea prin care se mișca umbra caldă a femeii curate pe care ascunși o înghițeam cu ochii o femeie în rut ca o livadă înflorită genunchii ei săltau ca iezii îmi amintesc calma solemnitate a arborilor ce se pregăteau să intre-n amurg focul verde al frunzelor sub lună pe vremea când un mare nimeni
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/4691_a_6016]
-
cer Așezată pieziș pe foișor Insula cețoasă desprinsă verzuie Lent printre crengi plutind Salcîmi pufoși privirea mea galeșă Plecată în iarba cotropitoare Ce-mi udă pantofii de mătase cu flori Amintiri Peste umbra mea colorată roșu aprins Melc ce mă-nghite într-o cochilie spongioasă Mă ridică în aer Aura gîzelor din jurul capului meu Încărcat de aripi străvezii minuscule În oglindă pielea ta palidă și gura aprinsă Un fagure În urcare alerg pe un deal înfrunzit Pe sfîrșitul de vară În
Poezie by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/4999_a_6324]
-
în mînă. L-am văzut pe Ondali îmbărbătat de femei, plîngînd mereu, mereu. Așa-s ei, mai sensibili, zicea frizeru’. L-am văzut pe Pistruiatu’ prostindu-i pe comisari. L-am văzut pe Nicolaescu rănit, cu mîinile curate, pe Sandokan înghițind un praf care-l prefăcea mort. Am văzut Biciul fermecat lovind, lovind cu coada părului lui de 5 metri. Am văzut oameni răi trăgîndu-și ciorapul pe față (căci Cobra) Pe Trandafiru’ galben, roșu... cu pistolu’ lui cu șapte țevi, mîncînd
Drumul oaselor by Bogdan Lipcanu () [Corola-journal/Imaginative/5957_a_7282]
-
digul de pietre zvîrcolind-se acolo adulmecînd apa cu botu părea că pentru o secundă a găsit ieșirea ajuns aproape pe marginea pietrelor cu un ultim efort s-a aruncat am privit mult timp apa chiar și după ce vîrtejurile l-au înghițit. înainte de finală acum două zile a murit bucur în împrejurări bizare după mai multe cercetări singurul suspect bănuit de crimă rămîne vecinul de la etaj un italian grețos 10 zile a stat internat la clinica love dogs se presupune că i
Poezii by V. Leac () [Corola-journal/Imaginative/6076_a_7401]
-
iubita regală au pierit în lumină și praf. Despre piatra numelui meu 7. Dacă în seara asta sălbaticii din triburile pe unde umblă ea și-ar aduce aminte ce bună e carnea de om alb, eu aș pieri dintr-o dată, înghițit cu ultima picătură de sânge, invizibila picătură ce spală memoria ei, pentru că numele meu e interzis să-l scrie în carte, cum era la început numele lui Dumnezeu în calendare. 8. Dar nu se va-ntâmpla asta, pentru că Iisus le-
Poezie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Imaginative/6135_a_7460]
-
să iau cadavru cu cadavru să-i caut în gură să le descleștez uneori gura cu un cuțit sau chiar inima la cei care muriseră cu inima strînsă sau chiar să răscolesc prin burțile celor care în momentul morții își înghițiseră brusc cuvintele greu, greu de făcut o antologie coerentă cu cuvintele spuse înainte de moarte de cei împușcați în ceafă ultimele lor cuvinte sunt atît de scurte încît seamănă mai degrabă cu niște semne de punctuație cu niște puncte abandonate în
Ultimele lor cuvinte by Matei Vișniec () [Corola-journal/Imaginative/6255_a_7580]
-
un chaos e doar acolo un abur pe gură un scuipat în noroiul alb de hîrtie. IV. o, dar raiul genunchilor tăi albi ascunși sub pînza subțire a rochiei nu mai lipsește decît un guguștiuc ce s-a înecat singur înghițindu-și propriul său nume. acum e seară ușa casei se-nchide singură iar geamul se-nfundă cu întuneric cauți o cheie albă o ceață la coborîrea în depresiune. V. tu ai inimă tu ai sînge verde în trup precum norii
în nacelă by Vasile Dan () [Corola-journal/Imaginative/6450_a_7775]
-
o gură de cafea. Muto! Că taică-tu și că bunică-tu! Muto! Ba nu, îi răspund eu. Doar că bunicul. Tot aia, îmi spune ea, pornită pe mine. Unde sînt vorbele tale? Ce-ai făcut cu ele? Le-am înghițit. Nu chiar pe toate, pe alea tocite le-am lăsat. Le-am înghițit și le țin în burtă mea. Dar să nu-ți fie milă de ele. Sînt păsări cu zece rînduri de dinți și aripi zimțate, de oțel. Să
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
Ba nu, îi răspund eu. Doar că bunicul. Tot aia, îmi spune ea, pornită pe mine. Unde sînt vorbele tale? Ce-ai făcut cu ele? Le-am înghițit. Nu chiar pe toate, pe alea tocite le-am lăsat. Le-am înghițit și le țin în burtă mea. Dar să nu-ți fie milă de ele. Sînt păsări cu zece rînduri de dinți și aripi zimțate, de oțel. Să nu-ți fie milă de ele, că drumul tot nu le dau!
Ritmuri de îmblînzit aricioaica by Doina Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/6479_a_7804]
-
fără greutate ca somnul și ca scrisul, ceva care nu doare la unduitoare fără venin, respirând, atingere, ci mângâie, ca oboseala bună prin care se ajunge la liman, calmând, să nu ridice porii. Să învelesc în ape calde, în cuvinte înghit, dar nu sfărâmă forme, le pipăie lăuntrul cu miezul lor de dincolo de rău, cu moliciune încă fără puls. Ceva asemeni îngerului propriu mântuitor, lumină să fie, ca umbră să te cheme. În bucățele mici, vocea din vid intrând pe ușa
Sfânta Ecaterina by Constanța Buzea () [Corola-journal/Imaginative/6431_a_7756]
-
A iubi Ori a iubi un poet... D Lestine iterare 77 În seara asta În seara asta Este Noaptea Muzeelor. În seara asta metroul Urcă Pe verticală. Nu mai coboară. Rămâne În istorii. Un motor Ce se pune în mișcare înghițind Lemne, Explică privirilor Viteza luminii, Teleportările, Gândirea roboților. Noi nu avem de ce să urcăm Cu metroul; Mergem la pas De la muzeu la muzeu. Admirăm oceanele Expuse, Tot albastrul, Fiecare planetă... Dispariția din context Dispariția Din context A domnițelor S-a
Din volumul Copacul de argint. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Vasile Mic () [Corola-journal/Imaginative/87_a_74]
-
încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune fără tine ești tu spaima toarnă zile grele în tine oriunde ai fugi altceva te găsește unde-ți sînt visele și eu aș vrea acum să știu scrii pe-ntuneric și descoperi un
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
încă o culoare dar eu știu că tu mori azi ca mîine să ceri o bucată de pîine luminii anul lucrează în tine după nătînge planuri scut de-o noapte în sîngele inimii scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
scăldat unde piereai în goliciunea grădinii iarba înghite prefăcută urmele ceva se-ndură în mine și crește un țipăt de mac pierdut sînt eu ține-mă tu în menghina trupului putere ai și încă o să mai ai dar te vor înghiți cuvintele pe care nu le poți spune Nicolae Coande rîzi lumea e după gura ta făcută voi scăpa cu norocul pe urme. Limba scaietelui Războiul tău nu-l cîștigi niciodată de una singură scut în dreptul inimii nu faci numai tu
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
Pămîntul e bun. Pămîntu-i mîntuitor. Pămîntul ne acaparează. Se comportă ca un rac. Ce a apucat în clești, nu mai dă drumul. Sîntem bunuri ale pămîntului. Sîntem bun-apucați de pămînt. Și gata. Și pe jumătate nînghițiți. Țin minte cum a înghițit-o pămîntul pe mama mea. Așa ne înghite pămîntul: mai întîi, cîte un părinte. Pe rînd. Ca și cum părinții ar fi parte din noi. Ori noi parte din părinți. Opera, mai întîi, opera. Si opera părinților noștri sîntem noi. Noi, mai
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
Se comportă ca un rac. Ce a apucat în clești, nu mai dă drumul. Sîntem bunuri ale pămîntului. Sîntem bun-apucați de pămînt. Și gata. Și pe jumătate nînghițiți. Țin minte cum a înghițit-o pămîntul pe mama mea. Așa ne înghite pămîntul: mai întîi, cîte un părinte. Pe rînd. Ca și cum părinții ar fi parte din noi. Ori noi parte din părinți. Opera, mai întîi, opera. Si opera părinților noștri sîntem noi. Noi, mai întîi. Sîntem rebuturi ale operei. Pămîntul e și
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
vieți preschimbate-n cuvânt, Adică în ceea ce „mai de la-nceput a fost", Nu mă creștinați pe mine fără rost! Astfel am fugit din patul de spital Insultat de crezul lor desuet - în obraz îmi crește un ciudat animal Care mă înghite încet, încet, Din mine însumi trăgându-mă afară, Așa, într-o doară, Fără durere, fără bucurie și bine, Să aflu că moartea care, de regulă-i, o mare rușine S-a prefăcut în nerușinare. Dar în obrazul meu crește sânul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]