296 matches
-
general Înzestrat, nu era genial. Nagamasa nu știa cum să-și facă oamenii să moară cu bucurie pentru el. Stăteau În așteptarea asaltului final. TREI PRINȚESE Pe la amiază, soldații de la poarta castelului Începură să strige: — Vin! Trăgătorii de pe ziduri se Înghionteau Între ei, căutând țintele. Dar singurul inamic care se apropia era un călăreț solitar, care se apropia de poartă Într-un mod cât se poate de nonșalant. Dacă ar fi fost sol, ar fi venit cu o escortă de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
bluza de trening, ascunzându i-o. Inițial, acesta din urmă nu a recunoscut, dar după mai multe insistențe, mi-a spus că a aruncat-o pe geam. Și-a motivat gestul spunându-mi că, în pauză, Mateiaș l-a tot înghiontit și el « s-a enervat » pedepsindu-l astfel. Interpretare : Matei Valter are o fire impulsivă și reacționează brutal și surprinzător în multe situații. Acum, în plus, a și mințit deși nu a fost amenințat în nici un fel. Ca de obicei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
articulează protestul energic al lui Nicolae Florescu. Verva d-sale propune o imagine de crude constatări în tonalitate interogativă, în chiar inima prezentului: Cine nu-și aduce aminte de modul în care Marin Sorescu, pe cale de a deveni ministeriabil, se înghiontea cu Nicolae Breban cu un deceniu și ceva în urmă ca să obțină poziția avantajoasă, cît mai în față, spre a fi televizat lîngă cotul stîng al lui Ion Iliescu? Cine a uitat cum și-a lansat în sala de consiliu
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
fiecare sfert de secol, dar era genul de reflecție care n-avea nici o valoare. În ceea ce îl privea, el o „făcuse” pe Christine într-o seară de septembrie, brutal, în camera lui de student întârziat, la câteva ore după ce se-nghiontise cu moartea pe un culoar al clinicii universitare unde se afla în control. Chiar în fața cabinetului de consultații, pe-un pat cu rotile zăcea un necunoscut, abandonat parcă de-un infirmier flușturatic, și chipul lui acoperit de-o barbă galbenă
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
oglinzii, prin camere, în baie, sub apa dușului, în pauzele orelor de clasă, sub cearceaf, și din nou în fața oglinzii, strîngînd din dinți, asudînd de efort și străduindu-se din răsputeri să uite batjocura colegilor de la școala primară, care-l înghionteau fără milă și-l apostrofau umilitor ,Klaus-buză-de-iepure" și, odată cu lacrimile strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea călduță a pieptului mamei sale, Hermina Schöpfer, care-i legăna capul lipit de sînii ei, murmurînd: ,Klaus al
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
apoi țipă în gura mare: - Nu se poate!... E film, dom-le, ăștia e de la cinematografie. O ceartă violentă izbucni pe loc. Unii, care erau contra, zbierau: Lăsați... s-auzim și noi... să dea sonoru mai tare... Corespondentul Agenției, înconjurat, înghiontit din toate părțile de mulțime, încerca să potolească vacarmul, strigând ca un veritabil bucureștean: - Frațiloooorrrr...!... Stați așa...!... Că dacă vreți,... poci să vă pui din nou la putere... și vă pui și congresu al treișpelea... ori al paișpelea... care vreți
Pe Obi, pe Irtîș... (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10786_a_12111]
-
poetului încă activ Dinescu, din 2 decembrie 1989, cînd destinul nostru politic era înspăimîntător de nesigur: “Totul e să nu murim. În decurs de 9 luni eu am fătat ca niciodată 20 de pisoiași albi sau cu rimă ceea ce mă înghiontește să sper că mai e ceva talent pe fundul borcanului. E bună și singurătatea, cu condiția să nu te acrești decît pe la subțiori. Ce să-ți mai spun, psihimu? Că te iubesc de-adevăratelea? Că sper că vor veni totuși
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
curată, se vedea bine fața veselă a peruchierului, care îi spunea clientei sale ceva plăcut, ceva amabil, în tot cazul ceva ce nu doar c-o făcuse pe Moașă să zâmbească prostește, ci și pe Nane și Rățoi să se înghiontească de bucurie. Femeia dădu din cap, ca și cum ar fi zis așa este, ai atins cea mai sensibilă coardă, dar în loc să întindă mâna după vreuna dintre perucile atârnate în geam sau pe peretele din spatele peruchierului, se întoarse pe călcâi și cât
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
ori în timpul summit-ului G20 de la Cannes, în timp ce ei discutau despre cum să împiedice Italia să devină următoarea victimă a crizei din zona euro, comentează Mail on Sunday în ediția electronică. Berlusconi, în vârstă de 75 de ani, a fost înghiontit de două ori de oficiali, pentru a fi trezit din somn, relatează Mail on Sunday în ediția electronică. El a ațipit în timp ce Barack Obama, David Cameron, Angela Merkel și Nicolas Sarkozy, între alții, îl îndemnau să facă mai mult pentru
Cum a adormit Berlusconi în timp ce se vorbea despre salvarea Italiei () [Corola-journal/Journalistic/59293_a_60618]
-
în timpul discuțiilor. I-a alarmat foarte tare pe oficialii săi. Au fost nevoiți să îl trezească cu un ghiont. Ceilalți oficiali nu au avut cum să nu observe", a declarat un diplomat care a participat la discuții. În timp ce Berlusconi era înghiontit la Cannes, inamicii săi politici, tot mai numeroși, discutau despre înlăturarea sa de la putere, iar mii de persoane au participat sâmbătă la un miting împotriva Guvernului său, la Roma. De asemenea, doi parlamentari au demisionat din grupul politic al lui
Cum a adormit Berlusconi în timp ce se vorbea despre salvarea Italiei () [Corola-journal/Journalistic/59293_a_60618]
-
la uscat, în miros de leșie, printre vocile vecinelor și câteva pisici ce trândăveau la soare. Urmam o școală rudimentară, care funcționa într-un mezanin din apropiere: pe băncile ei, concepute pentru doi, stăteam câte patru copii, certându- ne și înghiontindu-ne ca să spunem pe de rost și cât ne țineau bojocii Cântecul piratului și tabla înmulțirii. Acolo am învățat cititul și scrisul, cele patru operații și numele râurilor ce brăzdau harta gălbuie de pe perete. La doisprezece ani, mi-am încheiat
María Dueñas - Iubirile croitoresei () [Corola-journal/Journalistic/5689_a_7014]
-
Afară era noapte de-a binelea cînd m-au trezit bătăile în geamurile mașinii. Chipuri hidoase se împingeau ca să mă zărească mai bine. Tot cu urîții ăștia îmi duc traiul și în iad?", m-am întrebat, privindu-i cum se-nghiontesc. "Doamna Marina...". I-auzi, mă cunosc. Peste capul unuia am văzut poarta mea cea roșie, proaspăt vopsită. Iadul e încă pe pămînt. Vocea lui Marie Laforet îmi sparge timpanele: "Je t'aime, je t'aime, j'aime ta voix qui
Invitație la castel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14953_a_16278]
-
în care nu se mai citează atât ideile unui critic, cât termenii creați de el și preluați aproape ca elemente matematice de alți critici, care nu fac decât să îi pună în ecuație? Vă place această nouă critică aferată, care înghiontește limba și interzice studenților - ba chiar și multor critici, slabi de înger, care nu știu să se împotrivească - să se creadă, fie și pentru o clipă, creatori? Spuneați acum vreo două decenii că actul critic este în primul rând creator
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
sînt amenințați. Mi-am auzit numele, de data asta clar, în megafoane. Și lama. Revenit, luciul ei m-a acoperit din nou de sudoare. Printr-un brînci, fugarul mi-a ordonat să răspund. Să iau legătura cu ei. M-a înghiontit cîțiva pași în față. Cîrligele grumazului mi-au scîrțîit rezervat. Stătea în umbră, cu pistolul întins. N-ar fi fost nevoie. Dirijat de el, am zvîcnit din pădure înspre lumină, în plin cîmp. M-am zgîriat în lanul de ierburi
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
la un semn, oamenii aceia cu o aparență atât de... puțin războinică până aci, încep un adevărat asalt. Fiecare din ei, cuprins de dorința de a răsbate cât mai repede sus, s'a transformat într'un vașnic Ťluptătorť, care împinge, înghiontește, înlătură tot ce-i stă în cale." Comedia continuă în tren unde, de la a-i pofti, prin tertipuri diverse, pe ceilalți călători să nu tulbure liniștea compartimentului "rezervat" unui somn confortabil, la "orizontală", pînă la a lua masa, răspândind odori
Onoarea unor oameni cuminți (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9761_a_11086]
-
cu înghiontelile ei, a declarat: "Băsescu încearcă să transforme bătaia și minciuna în virtute politică". Povestea aceasta are se pare dedesubturi care depășesc simplul incident cu ghionții. Dar, oricum ar fi, sperăm că primarul va putea dovedi că a fost înghiontit, nu că a sărit la bătaie pentru că nu a fost ales în acest scop. Dacă voiau un primar îndemînatic în luptele din piețe, bucureștenii l-ar fi ales pe Leonard Doroftei. Se pare însă că Traian Băsescu a devenit obiectul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
campanii prin care se încearcă stricarea imaginii sale publice, cu orice preț. Dacă nu e flota, sare la bătaie și dacă nu sare la bătaie, minte. Știind asta, primarul ar trebui să fie blindat împotriva oricăror acuzații, nu să se înghiontească, prin piețe, cu unul și cu altul.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
lui, simți un disconfort. La început concret, fizic: scaunul devine, brusc, incomod, pe birou sînt prea multe sau, dimpotrivă, prea puține lucruri, creionul pentru notițe este prea ascuțit sau prea bont, canapeaua, nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul tău. Deși pare să priceapă imediat sensul cuvintelor și alcătuirea lor în frază, are de furcă, mult timp după închiderea cărții, cu nuanțele și paradoxurile născocite de Ionesco, cu întoarcerea lor, ca o mănușă
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
lectură. Acolo, niște "curve" și niște "drogați", vînzători de neam și țară, citeau, fiind tocmai sesiunea de vară. În cîteva minute s-a iscat un tămbălău grozav. Doi veri, cu bîte, cu căști și bustul gol se certau și se-nghionteau trăgînd de niște cărți. Numai șefu' i-a liniștit. "Bă, potoliți-vă, bă! Paștele mă-sii. Bă, unu ia una, altu' pă cealantă!": Cîtă fericire radia pe chipul lor. Au fost amplasați în dispozitiv la intrarea în facultate, de-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
grijă acest aliment... Ei, așa da, am exclamat aproape în același timp și, privind încrezători la domnia sa, și constatând a nu-știu-cât-a oară că avem cel mai vesel președinte din câți au fost vreodată, preț de un reportaj tv cu parlamentari înghiontindu-se să voteze majorarea pensiilor cu 0,001 la sută (glumesc!), am lăsat platoul pustiu! Dacă e să murim, apoi să murim cu toții...
Un studiu haralampyan: "Efectul gripei aviare asupra politicienilor" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11220_a_12545]
-
puțin preocupat de propriul sine, devine un observator sagace al celor ce se petrec în jur: Când suntem la un loc, rar se întâmplă să comunicăm într-o atmosferă de sacră (de ce sacră, mă rog?) prietenie. De cele mai multe ori ne înghiontim, ne zeflemisim, bârfim, ne certăm, ne suspectăm, ne măsurăm. La sfârșit suntem veseli că am consumat din timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
La început îl plezni așa, la iuțeală, peste fălci, cum fac ofițerii. Omul însă nu-i dădea drumul. Părea învățat să rabde. Văzînd ceva ca asta începu să-i tragă metodic. Îl pleznea cu dreapta și-l cumpănea cu stînga, înghiontindu-l cînd îi mai rămînea timp și în capul pieptului. Atîta insistă fără nici un rezultat în chestia asta, încît începu să-i placă. Silit să se oprească din cauza acceselor de tuse, o lua de la capăt cu o sete sporită. Somația
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
Le veni o idee: ca să se distreze și să se amuze, o invitară și pe privighetoare să cânte. Privighetoarea, modestă, nu prea vroia, dar așa au insistat, că până la urmă a acceptat. Unele Își făceau semne cu ochiul. Altele se Înghionteau, abia așteptau să hârâie pasărea asta săracă: ce tare vor râde! Dar cum Începu privighetoarea să cânte, se făcu o liniște de mormânt. Ascultau ca fermecate. La sfârșit chiar și cele invidioase au aplaudat. Și așa de tare le-a
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
ivea cea mai mică ocazie. De bună seamă, asta se întâmpla atunci când autorul devenea absent ori dus pe gânduri. Autorul băgă în sfârșit de seamă că cele două jumătăți se hărțuiau țba chiar ajunseseră să se pocnească și să se înghiontească și chiar să se înjure birjărește) și își plesni palmele cuprins de nerăbdare. — Dragii mei cititori - începu el sfătos -, m am gân dit să vă ofer un roman în care nu se petrece nimic. Autorul mai avea câteodată ieșiri nelalocul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
privește? dădu din umeri nepăsător, sfidând ghinionul, și-n clipa aceea ar fi vrut să nimicească totul, nimicindu-și propria lui dorință aprinsă-n viscere, să dispară cât mai repede de-acolo. Măi, băiețică, ia vină tu-ncoace, se trezi înghiontit din spate. Se-ntoarse jignit, subjugat de sila și furia aceea viforoasă care fierbeau în el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]