178 matches
-
vrei. Să-l fac pecetea mea, să-mi fii stăpână." Sau iată-l confesându-se umil că a făptuit trei lucruri: o casă, un copil și o carte, ultima este singura care va dura. Tudor George este stenic, generos, puternic, înglodat în scris cum spune el, creează paradisuri artificiale grădini efemere. Se remarcă și ca un veritabil pictor, indiferent dacă realizează o natură moartă sau detalii ale naturii, o lume care sub vraja cuvintelor devine miraculoasă: "Fii fericit, căci ochii tăi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Stoica reînvie o lume de mult apusă: orașe mici, târguri, cu existența lor banală, într-o melancolie duioasă, nu întotdeauna fără emoție: "Să știi, la noapte va ninge:/ prea îmi vorbești de ger,/ de vulpile din copilărie." Uneori, poezia este înglodată într-un limbaj prozaic: "Era o zi de vară,/ când menta colorează în verde lumina,/ iar ei erau cu toții veseli,/ erau puțin înroșiți de vin și de emoție." A scris și balade moderne în care îl reînvie pe Coșbuc, minimalizând
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cum se vede într-o misiune ludică, departe de a fi o răfuială în nume personal. În lumina aceluiași proiect european, criticul crede, cu argumentele pătrunzătoarei sale analize aplicate, că scriitorul român de azi trece printr-un handicap de creștere, înglodându-se surprinzător în superstiții naționaliste, în mimetism de prost gust. Încercând totuși să se reprofileze, el continuă să se sufoce sub măști vetuste cum ar fi pantomima ambiguității și a protagonismului prin delegație. În contra acestui complex al suspiciunii, al autoexilului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
post-matrimonial cu cel al lungii claustrări a eroinei, pacientă într-un azil pe cale de a fi dezafectat. Supraviețuirea decentă, dar și parvenirea socială sunt principalele tendințe ce însuflețesc aparent liniștita viață a familiilor catolice și protestante din acea localitate periferică înglodată în tradiționalism de tip rural și prejudecăți de tot felul. Fiii și fiicele nu-și îngăduiau să dorească mai mult decât părinții, presiunea economică și morală a acestora fiind determinantă pentru viitorul acelora. Totul părea, așadar, previzibil în evoluția adolescentei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
totul merge prost ; așteptam sfîrșitul. Cînd l-am întîlnit pe Victorien Salagnon, nu putea fi mai rău, făcuse războiul de douăzeci de ani care ne obsedează, care nu se mai termină, parcursese lumea cu banda sa înarmată, probabil că era înglodat în sînge pînă la cot. Dar m-a învățat să pictez. Trebuie să fi fost singurul pictor din întreaga armată colonială, dar acolo nimeni nu era atent la asemenea detalii. El m-a învățat să pictez și, în schimb, eu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
trebuie să se afle mereu În stare de involuție) stare În care consumă mai mult decât produce. În situația aceasta cu cât ne vom Împrumuta mai mult la Marile Bănci Internaționale, FMI, Banca Mondială, alte Bănci, cu atât ne vom Îngloda și mai mut În datorii. Cu cât suntem mai dependenți de ei, cu cât ne Înglodăm mai mult În datorii, cu atât va trebui să ne Împrumutăm mai mult la ei. Să fim sclavii lor ! A treia cauză fundamental a
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
produce. În situația aceasta cu cât ne vom Împrumuta mai mult la Marile Bănci Internaționale, FMI, Banca Mondială, alte Bănci, cu atât ne vom Îngloda și mai mut În datorii. Cu cât suntem mai dependenți de ei, cu cât ne Înglodăm mai mult În datorii, cu atât va trebui să ne Împrumutăm mai mult la ei. Să fim sclavii lor ! A treia cauză fundamental a faptului că România (ca și toate celelalte țări aflate În această situație, cum ar fi Grecia
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
de a urma o școală. Smaranda Creangă este poate mai vizionară decât soțul ei, conștientizând faptul că învățătura le-ar fi asigurat copiilor un alt destin, mai bun. Este, de aceea, capabilă să învețe odată cu Nică, în ciuda faptului că este înglodată în treburi, și să-i faciliteze acestuia, deși nu fără sacrificii, continuarea studiilor. De aceea copilul vede în ființa care i-a dat viață o adevărată zeiță, de unde și acea atitudine de venerație pentru mama sa, realizată sub forma unui
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
nici o activitate importantă să nu se poată executa fără fiii lui Israel, fără influența lor imediată." În al doilea rînd, trebuie acaparate toate piețele și mai ales toate împrumuturile de stat, împrumuturi pe care "toți împărații, regii și principii regenți", înglodați în datorii din ce în ce mai mari, se văd constrînși să le sporească "pentru a-si susține tronurile șubrede". Acapararea progresivă a proprietății funciare și a patrimoniului imobiliar trebuie să completeze acest dispozitiv: "Agricultura va rămîne marea bogăție a fiecărei țări... În consecință
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
hotare, izgoniți de sărăcie și de situația precară. Orfani de țară, duc în suflete dureri, iar dorurile lor se transformă în lacrimi. Ană, mai reziști în strâmtoare? Dar tu, Mărie? Aprinde o lumânare, femeie, că ți s-a spânzurat bărbatul înglodat în datorii. Libertatea este împănată cu iluzii; feliile se împart pe săturate. Mai doriți? Dimineți de iarnă în criză Ce monotonă este viața, iarna, în „criză”! Acasă, la serviciu, acasă, nu te abați din drum. Dimineața parcă ești scos de la
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
te afli, coroana îți stă pe-o ureche Și cu veselia ta proastă lumea ruini tu! Însă-a popoarelor blonde de stele guverne-îndărătnici Vai! nu făcuse șosea cum se cade pe câmpii albaștri Și se răstoarnă carul și rău se-nglodează bătrânul. Mai că era să-i rămîe ciubotele-n glodul de nouri. Hei ce-i pasă! El norii frământă jucând mocăneasca Și pe-un vânt l-apucă de cap, făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
recunoscând superioritatea altora. Marile creații ca și marile iubiri cresc din obsesia inaccesibilului. Semnul esențial al talentului este candoarea. Ar trebui să ne orientăm solar : unii în jurul celorlalți. Ridică buzduganul în fața ridicolului. Altfel, te manevrează el. Nu-ți jigni cititorul înglodându-l în prea multă subtilitate. Idealul unor artiști e să-și vadă portretul pe tricourile și pe chiloții tinerilor. Cei responsabili transformă viața din dar, în datorie. Semnul esențial al talentului este candoarea. Talentul e ca un copil. Crește frumos
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de vânzări, meseriași. Fima Încercă să-și imagineze rutina unei zile de lucru obișnuite În cartierul acesta și farmecul sâmbetelor și al sărbătorilor. Deși nu uită că locuitorii săi Își câștigau pâinea lor sărăcăcioasă prin muncă grea, că erau probabil Înglodați În datorii și ipoteci și plini de griji existențiale, totuși viața lor i se păru adevărată, decentă, liniștită și plină de o bucurie calmă pe care el n-o cunoscuse niciodată și nici n-avea s-o cunoască până la moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
i se părea incapabil să interpreteze În mod accesibil creștinismul artistului Înnămolit În munca de asigurări. Astfel Încît zbuciumul, Împotmolirea kafkiană, teama lui incontrolabilă de-a nu lua o viroză În restaurant mă calmează, alină, Împrospătează. Eu sînt un artist Înglodat În munca editorială. Probabil că asta se numește frustrare, valuri de sifon turnate peste o tot mai slabă dar autentică disperare, saxofon pe malul oceanului, sunete În formă de cochilie, de molie, pe insulele Capului Verde, acolo unde zboară papagali În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și mi-am frecat mâinile. Poate nu va fi la fel de greu cum crezusem. Acum, poate vreo două propoziții prin care să descriu dormitorul și apoi suntem p edrumul cel bun. Era o Ce era totuși? Nu voiam deocamdată nimic sofisticat, înglodându-l pe cititor în mormane de cuvinte inutile. Un singur epitet bine ales ar trebui să-și facă efectul. Ce-ar fi să scriu că... Era o cameră mare Nu: mult prea plicticos. Era o cameră luxoasă? Prea era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cînd Clerul redevine generos și mărinimos. Fiindcă în acele vremuri de dorit (care par că se apropie totuși) laicii nu vor mai vrea să se separe de Cler, pentru că, dacă se despart, pierd orice înțelegere spirituală și devin neroditori și înglodați în cele materiale; și atunci cooperarea dobîndită de laici va fi foarte utilă și prețioasă, cînd laicii și Clericii, odată ce au renunțat la orice separare, se vor reîntoarce la corpul unic al lui Cristos, căci un singur trup alcătuiesc membrele
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
arme Împotriva stresului și depresiei. În societatea noastră modernă, multă lume a fost adusă la disperare de afacerism și de cărțile de credit care pledează pentru un himeric stil de viață „confortabil” În schimbul stresului și deprimării nesfârșite. Mulți s-au Înglodat În datorii Încercând să țină pasul cu stilul nostru de viață modern. Se prea poate să conducă mașini scumpe și să trăiască În case luxoase, dar inima nu le este Împăcată. Rezultatul clar: lipsa confortului. Alegerea unei vieți simple ne
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
acestui veac, tocmai cînd cultura moldovenească dispăruse fără să facă loc încă celei rusești? Apoi aceștia sînt în fond și mai primitivi, și mai brutali decît bătrînii; e o generație hibridă, lipsită de orice educație și de orice înălțare sufletească, înglodată în moravuri grosiere și în porniri desfrînate. Sau poate mînjii cu caș la gură? [...] Apoi aceștia sînt niște cimpanzei, care afișează necunoștința limbii moldovenești, dar în realitate nu cunosc bine nici Cu siguranță aveau în vedere caracterizarea făcută de un
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
făcut-o și În Parisul exilului nostru temporar! -, Încercând cu un oarecare calm, mai necesar decât oricând, să... nu, nu să „relativizăm” criza, necazurile, drama (la fel cum făceam În anii ’80 când mulți credeau că nația noastră e sfârșită, Înglodată În marasm și rușine!Ă, ci pur și simplu să integrăm ceea ce trăim, oricât de deconcertant și de „dezamăgitor”, Într-o „serie mai amplă” de nenorociri și crize, mai mult sau mai puțin asemănătoare, trăgând din aceasta și din acestea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
verzi, ai grijă că am rucsac în spate! mai este un grup din Sighet, nici nu eram îmbrăcați potrivit! Năsăud cărămida "Porotherm", alb umbrit de cetină din biserică, bine, mai vorbim, sper să se schimbe vremea! stricăciunile ploii la Brașov, înglodați în improbabil ne ține hangul, stropi cît de mari din căderea deșeu-poluare-ploaie, ploile calde în loc de viscol, Omul în logograma ioanică Dumnezeu-creație-om-păcat, Ilva Mică biserica în dreptul gării tinde să fie lege, mai frumoasă, mai spre munte, mai din creste! pantalonii burlăniți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
orice măsură, ploaia s-a oprit brusc. Diavolul de fătucă chicotește: Știi de ce n-a venit Ileana? Păi... Da, cu Ilie, mă lămurește zghiharda. Gîndesc eu ce gîndesc și, într-un sfîrșit, pricep. Devin îndrăzneț și privesc pe săturate. Mă înglodez în păcat și tare aș dori ca data viitoare și ea să stea pe tușă. Iar alta să-și lămurească prietenul: Da, cu... Nu, nu pot să mai continui. Mămăliguța lui moș' Vasile Unele imagini ale vieții nu le poți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
050 galbeni, cumpărate de negustorul Iosip Munteanu. De-abia acum s-au văzut soții Eminovici la capătul odiseeii lor, care dura de șapte ani, pentru Ipotești!22 După ce a stăpânit Ipoteștii peste 30 de ani, căminarul Gh. Eminovici, care se înglodase în datorii, a fost nevoit să vândă moșia, grevată de două sarcini ipotecare: a) La 28 iulie 1876, cu mai puțin de o lună înaintea morții Ralucăi (la 13 august), căminarul, împreună cu fiii săi Nicu, Matei, Aglaia (căsătorită Drogli) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Întreaga zarvă ce a Înconjurat scandalul Monicagate a fost privită ca o incomprehensibilă pierdere de vreme de o națiune ai cărei Împărați erau aprovizionați cu mii de concubine. Chinezii sunt la fel de uimiți de faptul că americanii Își permit să se Înglodeze În datorii și să subfinanțeze școlile publice, În timp ce mass-media acordă spații largii disputelor pe tema tuburilor de hrănire, prezentării celor Zece Porunci și modalităților de a mânca până la saturație fără să te Îngrași. (James McGregor, jurnalist devenit om de afaceri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
făcut deputat chiar și pe propriul lui frate, Gheorghe. Programul guvernului lui Iorga era ambițios în privința reformelor lui educaționale. Acestea au fost zădărnicite de Depresiune și de lipsa de fonduri. Iorga a fost nevoit să emită un moratoriu pentru țărănimea înglodată în datorii. Economia împovărată de criză mergea din rău în mai rău, dar Franța, principala aliată a României, era încă prosperă. Avea oare Franța să-i dea o mînă de ajutor? Avea oare Liga Națiunilor (afiliată sub influența Franței) să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p lin de mlaștini, colo devale. — Unde mi se înglodaseră roțile trăsurii? — Așa; și încă acum e vară, dar toamna nu e d e îmbiat și leșii au venit despre toamnă, îmi spunea tată l meu c ă-i spunea bunul său — care a fost în bătălia aceea cu căpitanul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]